PATRIMONIUL ȚĂRII ÎN DEZBATERILE COMUNITĂȚII ACADEMICE – O NOUĂ PAGINĂ ÎN ȘTIINȚA AUTOHTONĂ

26.02.2022
Unique visitors: 562

La 22 februarie 2022, la Academia de Științe a Moldovei a avut loc cea de-a cincea ediție a conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații in dezvoltarea societății durabile de mâine”, desfășurată în contextul Zilei Internaționale a femeilor cu activități în domeniul științei. De menționat că este al doilea an consecutiv, când AȘM împreună cu USM organizează manifestări științifice ce au în vizor acest subiect, consemnat de către UNESCO începând cu anul 2015 pentru a recunoaște rolul important al femeilor în domeniile ştiinţei şi tehnologiei.

Conferința a fost organizată de Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Științe a Moldovei, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași, România), Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lvov, Ucraina), Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România) și a întrunit peste 110 de comunicări științifice. Arealul geografic al participanților a fost destul de vast, incluzând organizații din domeniile cercetării și inovării din Republica Moldova (institute de cercetare și universități), precum și cele din România, Ucraina, Cehia, Franța ș.a. La lucrările conferinței au participat 34 de specialiști din afara Republicii Moldova, iar un alt fapt important ține de implicarea tinerilor în cercetare – cca o treime dintre participanți –, ceea ce ne face să constatăm interesul crescând al masteranzilor și doctoranzilor față de cercetare.

Ședința a debutat cu mesaje de salut adresate din partea organizatorilor, vorbitorii stăruind a accentua mai multe probleme cu care se confruntă cercetarea din Republica Moldova, implicarea femeilor în cercetare, precum și aspecte cu referire la valorificarea patrimoniului cultural.

În mesajul de salut din partea președintelui Academiei de Științe a Moldovei academicianul Ion Tighineanu și a Prezidiului AȘM, mem. cor. Victor Moraru,Vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei și conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, a apreciat înalt organizarea conferinței ajunsă la cea de-a cincea ediție, evidențiind formarea unei tradiții, cu perspective pe viitor. Această manifestare vorbește despre faptul că „știința se vrea în serviciul societății, știința se vrea în avangardă”, a menționat mem. cor. V. Moraru, subliniind participarea largă a membrilor AȘM. „Lansarea conferinței confirmă vocația europeană a cercetării noastre de a se simți parte a civilizației europene, iar colaborarea cercetătorilor este fortificată și consolidată prin realizarea unor asemenea evenimente”, a rezumat vicepreședintele Moraru cu referire la conceptul comun al conferinței științifice, care permite edificarea în continuare a dialogului științific foarte important în circumstanțele complexe ale dezvotării societățăii contemporane.

Onoarea și misiunea de a adresa felicitarea cu ocazia desfășurării evenimentului și mesajul de salut din partea conducerii și personal din partea dlui dr. Igor Șarov, Rector al Universității de Stat din Moldova, de altfel, Alma Mater a majorității participanților la conferință, a revenit dnei dr. hab. Aurelia Hanganu. Dna prorector a menționat că organizarea conferinței se plasează pe ideea readucerii în atenția societății a rolului femeii, fie că e vorba de știință, fie că e vorba de comunitate în general, subliniind importanța conferinței în a accentua rolul femeii în varii domenii ale științei, care în totalitatea lor se însumează în ceea ce se numește patrimoniu cultural. Femeile în știință aduc contribuții esențiale în toate domeniile de cercetare, avându-și aportul la crearea unui bun comun cultural. Dacă știința urmează să îndeplinească cerințele la nivel global, trebuie să ne bazăm pe toate cunoștințele potențiale disponibile în lume, a fost mesajul transmis de USM, organizatorul evenimentului. Oamenii din întreaga lume au fost afectați de pandemia COVID-19, iar oamenii de știință sunt afectați în același mod și în aceeași măsură. Iar pentru femeile din știință, a menționat dr. hab. Aurelia Hanganu, pandemia a ridicat multe probleme și bariere în calea egalității de gen. Dorind mult succes participanților la conferință, dna Aurelia Hanganu a precizat că valorificarea patrimoniului cultural care include și pe cel uman, reprezintă una din misiunile principale ale societății noastre, conferința științifică înscriindu-se perfect în acest aspect.

Prietenii și partenerii din România care au reprezentat instituțiile de bază, organizatori ai conferinței științifice internaționale, dr., Comandor Marius-Adrian Nicoară, Director al Centrului de Ştiinţe Istorice şi Arheologie al Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău) și dr. habil., prof. Nicoleta Vornicu, director al Centrului Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași), au salutat participanții, specificând desfășurarea cu succes, în format online, în condițiile pandemice existente.

„Salvarea patrimoniului este salvarea identității”, a menționat dl comandor Nicoară, venind cu un mesaj de salut comun din partea Primăriei orașului Buzău, Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare și Academiei Oamenilor de Știință din România. De altfel, această colaborare între Chișinău, Buzău, Iași, București a adus roade eficiente în colaborarea fructuoasă și organizarea de comun acord a mai multor evenimente și publicarea numeroaselor culegeri tematice. Cele cinci ediții au adus succes, dincolo de aspectul de învățământ și de cercetare, problematica pusă în discuție a avut urmări deosebite, condiționând soluționarea a mai multor aspecte ce se referă la reabilitarea și reconstituirea patrimoniului.

Dna dr. habil. Nicoleta Vornicu a precizat importanța includerii temelor legate de patrimoniu în circuitul științific, deopotrivă cu temele din domeniul arheologiei, artei, arhitecturii, patrimoniului intangibil, expuse de specialiști de marcă din diferite state. Pentru a le da urmașilor o șansă, trebuie conferit un context de studiere, protecție și promovare a patrimoniului cultural; să producem și astăzi valori care vor fi folosite și vor dăinui pe viitor. „Proiectul în cauză este o provocare pentru întreaga societate”, a remarcat dna Nicoleta Vornicu, unul bazat pe consecvență, tradiție și aspirația de a aduce patrimoniul și cercetările științifice în beneficiul societății.

Președintele Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare dr. Andrei Chiciuc, a felicitat participanții cu cea de-a cincea ediție a conferinței într-un domeniu important pentru dezvoltarea și dăinuirea unui popor – păstrarea și promovarea patrimoniului cultural, dar și cu o conexiune pe viitor, dezvoltarea durabilă a societății. Președintele ANACEC a adus și date statistice relevante privind implicarea femeilor în cercetare, foarte importante pentru activitatea ANACEC. Astfel, am aflat că în domeniul conferirii și confirmării titlurilor științifice în 2021 au fost conferite 149 de titluri, datele confirmând tendința de feminizare a cercetării științifice din Republica Moldova. În 2021, femeilor le-au fost conferite peste 69% de titluri, cca 72% de titluri de doctor și cca 30% din titlurile de doctor habilitat. Este atestat un dezechilibru în domeniile științifice, fiind consemnate trei domenii unde femeile în cercetare domină categoric: în domeniul științelor medicale au fost acordate femeilor 88% de titluri; în domeniul agricol – 80%, iar în domeniul științelor sociale și umanistice doamnele dețin prioritatea, cu 75%. O tendință și mai categorică, a precizat dl Chiciuc, de dominare a femeilor, se remarcă pe domeniul conferirii titlurilor științifico-didactice. Din cele 114 de titluri conferite în 2021, peste 75% au revenit femeilor. Astfel, în anul trecut, pe toate categoriile doamnele au deținut întâietatea, ceea ce nu se racordează cu unele principii afirmate cu timpul în cercetarea din Republica Moldova. Și la compartimentul aprobarea calității conducerii tezelor de doctorat femeile prevalează cu  peste 53%. Vârsta medie a doamnelor conducători de doctorat este de 50 de ani comparativ cu 56 de ani, care este vârsta medie a bărbaților. Cifrele enunțate de dl dr. Chiciuc demonstrează că femeile domină cercetarea științifică din Republica Moldova, aducând o avalanșă de informații care se concentrează asupra ideii necesități susținerii din partea statului a domeniilor cercetării și inovării.

Dr. hab., prof. univ. Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice a venit cu un mesaj din partea Consiliului Directorilor institutelor de cercetare și a Institutului pe care are onoarea să-l conducă, subliniind implicarea în organizarea conferinței atât a directorilor de institute, cât și a colegialității și cooperativității profesionale. Dl director Victor Juc a menționat consecvența organizării conferinței ajunsă la cea de-a cincea ediție, fiind conștient de amploarea desfășurării unor asemenea evenimente, întrucât institutul coordonat de domnia sa păstrează tradiția organizării manifestărilor științifice încă din anul 2007.

„Valoarea supremă a Republicii Moldova este patrimoniul uman”, a subliniat profesorul Juc. Oamenii de știință se interesează de aspecte ce vizează științele exacte și inginerești, științele vieții, dar și științele sociale, economice, umanistice și arte, conferința unind sub egida sa oameni și comunicări importante.

Ședința plenară a conferinței, moderată de dna mem. cor. al AȘM, Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM și conducător al Secției Științe Exacte și Inginerești, și dna dr. habil. Nicoleta Vornicu, director Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași), a întrunit câteva comunicări ce au accentuat problemele principale ale societății.

Astfel, modificarea ecosistemelor acvatice în contextul Programului Apa și Sănătatea a fost reflectată de dna mem. cor. al AȘM Elena Zubcov de la Institutul de Zoologie al MEC și membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM. Domnia sa cu o deosebită meticulozitate, pe înțelesul tuturor, a prezentat situația sistemului acvatic al bazinelor râurilor Nistru și Prut, punctând asupra situației ecologice a bazinelor acvatice, atenționând asupra aspectelor care îngrijorează atât specialiștii în domeniu cât și autoritățile publice, și care împreună ar trebui să identifice soluții de depășire a acestei crize de durată.

Și întrucât conferința și-a ținut lucrările în contextul Zilei internaționale a femeilor cu activități în cercetare, comunicarea Femei cu activități în domeniul matematicii și informaticii susținută de dr. Inga Țițchiev de la Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici” al MEC, membru al Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM, s-a încadrat perfect în ideea de bază a manifestării, autoarea prezentând informații inedite și mai puțin cunoscute despre viața și activitatea doamnelor care au avut curajul de a studia un domeniu de secole dominat de bărbați.

Republica Moldova este cointeresată în preluarea experienței specialiștilor versați în domeniul restaurării artistice a obiectelor de patrimoniu, astfel ca cercetările privind biodeteriorarea lemnului din structura șarpantei de la Biserica Sf. Voievozi (Ceplenița, Iași) realizate de colegele noastre dr. habil. Nicoleta Vornicu și dr. Cristina Bibire de la Centrul de Cercetări Științifice TABOR din Iași (care sunt și coorganizatorii conferinței) sunt în ajutorul arhitecților, muzeografilor, restauratorilor și conservatorilor. Cu atât mai mult că în tezaurul cultural al Republicii Moldova se regăsesc mai multe piese de lemn de valoare și câteva biserici de lemn care își așteaptă restauratorul.

Problema patrimoniului este, cu certitudine, o problemă pluridisciplinară. Ne-a confirmat acest fapt dna dr. Mirela-Fernanda Zaltariov, care împreună cu colegii săi de la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” (Iași) a abordat un subiect mai puțin discutat, și anume materialele de silicon utilizate la conservarea patrimoniului și în aplicațiile biomedicale (Silicone materials – from cultural heritage conservation to biomedical applications). Este îmbucurător faptul că situația din domeniul protecției și conservării pieselor de patrimoniu a depășit faza de descriere, mai mulți specialiști din România acordând un sprijin teoretic și aplicativ substanțial colegilor din Republica Moldova prin exemple din practica sa îndelungată. Totodată, am pus bazele unui parteneriat ce se vrea de durată între instituțiile organizatoare din Chișinău și Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași.

O altă colaborare ne leagă de Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, la care anul acesta se alăturase Muzeul Național din Praga (Cehia). Comunicarea Ukrainian easter egg (Pysanka) in the ethnographic collection of František Řehoř susținută de dr. Jan Pohunek și dr. habil. Olena Fedorchuk ne-a readus în arta încondeierii acestor ouă, ne-a oferit un tur virtual în multitudinea de ornamente și motive folosite de artizanii vremii la înfrumusețarea și decorarea pieselor de artă populară ridicată la rang de artă veritabilă.

Ședința plenară a finalizat cu o comunicare din domeniul istoriei, De la exercițiul memoriei la cunoașterea istorică: arhivele de familie în narativizarea ocupației sovietice a orașului Bălți, susținută de dr. Ludmila D. Cojocaru, membru al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, cercetător științific la Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice și la Universitatea de Stat din Moldova.

Lucrările conferinței au continuat pe secțiuni, oferind posibilitatea tuturor participanților de a se expune și de a prezenta rezultatele cercetărilor sale. Secțiunea Patrimoniul artistic și arhitectural în context național şi internațional (moderatori dr. Natalia Procop și dr. Alla Ceastina) a întrunit critici de artă, artiști plastici, arhitecți, istorici din România și Republica Moldova cărora nu le este indiferentă soarta acestui valoros compartiment al patrimoniului nostru. De asemenea, comunicările au fost axate și pe aspectul memorialistic, consemnând destinul mai multor personalități care au marcat istoria țării sau imaginea orașului Chișinău.

Și de data aceasta deschisă la Iași – un model de internaționalizare a științei – secțiunea devenită tradițională Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural: experiență şi bune practici (moderată de dr. habil. Nicoleta Vornicu) a unit specialiști și experți din domeniul salvgardării patrimoniului de la instituțiile de cercetare, instituțiile de învățământ, muzeele și agențiile din Iași, Timișoara, Suceava, București, Chișinău care au împărtășit din experiența acumulată în problemele de restaurare a pieselor textile, icoanelor, cărților, podoabelor, abordând mai multe probleme multidisciplinare.

Una din secțiunile mixte pentru această ediție a conferinței, Patrimoniu, istorie, educație (moderator dr. Valentina Ursu) a unit sub flamura patrimoniului specialiști care au pus accente în educarea prin și pentru patrimoniu, subliniind importanta acestuia pentru educarea mai ales a tinerii generații în Republica Moldova și în România.

La lucrările secțiunii Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală (moderată de dr. Marina Miron) au participat etnologi și tineri specialiști din Republica Moldova, România, Ucraina (partenerii noștri, Institutul de Etnologie de la Lvov al Academiei Naționale de Științe din Rusia), precum și de la Academia de Științe a Rusiei. Un eficient dialog asupra valorilor culturale promovate, a tradițiilor și obiceiurilor ce ne identifică ca neam, păstrarea și promovarea datinilor strămoșești – astfel se prezintă secțiunea axată pe valorificarea patrimoniului etnologic, gestionată cu profesionalism în română, engleză și rusă de moderator.

O deschidere specială a avut și secțiunea Arheologia azi: probleme și soluții (moderatori Livia Sîrbu și dr. Adela Kovács) întrunind specialiști din Republica Moldova, România (Academia Română, filiala Iași) și Ucraina (Institutul de Arheologie al Academiei Naționale de Științe din Rusia) cu teme comune de discutat cu referire la istoricul săpăturilor arheologice, rezultatele cercetărilor, multidisciplinaritatea cercetărilor și noile metode de studiu în arheologia contemporană.

Și dacă secțiunea Studii filologice și literare (moderator dr. Diana Dementieva) a unit sub cupola sa preponderent tineri de la Școala doctorală Științe Umaniste a Universității de Stat din Moldova, atunci secțiunea Design interior: istorie și modernitate a captat atenția studenților și masteranzilor de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Cert este una: ambele secțiuni au avut dezbateri furtunoase ale tinerilor care vor deveni în timp mândria țării, acumulând alături de profesorii mai în vârstă experiența și cunoștințele pentru a efectua împreună cercetări pe domeniile sale de studiu.

Orașul Bălți, parte a cercetării inițiate în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, a beneficiat anul acesta de o secțiune aparte Orașul Bălți: istorie, memorie și patrimoniu (moderată de dr. Ludmila D. Cojocaru), aducând nume noi în cercetare, muzeografi, masteranzi, care au participat alături de istorici cu renume. O concluzie demnă de luat în considerare vine anume din discuțiile în cadrul acestei secțiuni: dacă măcar un tânăr și-a manifestat interesul față de căutările noastre și continuă cercetările noastre, înseamnă că ele sunt necesare și dau rod, a punctat prim-prorectorul Universității de Stat „A. Russo” dr. Lidia Pădureac.

Luând în considerare numărul tinerilor participanți la ediția a cincea a conferinței, suntem în drept să afirmăm că cercetările noastre vor fi continuate de tinerii care pășesc alături de profesori și cercetători cu experiență.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Programului de Stat 20.80009.0807.19 „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” (director de proiect dr. hab. Aliona Grati), prioritatea strategică „Provocări societale”, desfășurat în perioada 2020–2023 la Universitatea de Stat din Moldova.

Programul și tezele comunicărilor ediției a cincea a conferinței au fost editate sub auspiciile revistei științifice „Authentication and Conservation of Cultural Heritage. Research and Technique”, Iași, redactor-șef profesor dr. habil. Nicoleta Vornicu și sunt disponibile aici

Transmisiunea online a fost asigurată de către IDSI și poate fi accesată la link-ul https://youtu.be/X80O9uWgHuc. 

 

Dr. hab. Liliana Condraticova

Președinte al Comitetului organizatoric

Sursa:
Categorie: