Șecția Stiinte ale Vietii a AȘM și-a raportat activitatea științifică pentru anul 2021, în cadrul Adunării Generale

21.02.2022
Unique visitors: 629

La 17 februarie 2022 a avut loc Adunarea Generală a membrilor titulari, membrilor corespondenți și membrilor desemnați ai Secției Științe ale Vieții a AȘM. Ședința s-a desfășurat în format online, pe platforma ZOOM.

 

Adunarea a întrunit numărul necesar de membri, din 38 de membri prezenți 33, astfel încât ședința a fot deliberativă.  

 

Agenda Adunării Generale a inclus următoarele subiecte:

1.Raportul de activitate în domeniul științe medicale, prezentat de acad. Eva Gudumac.
2.Raportul de activitate în domeniul agrobiologie, prezentat de acad. Boris Gaina.
3.Aprobarea rapoartelor de activitate ale membrilor titulari și membrilor corespondenți.
Întrunirea a fost moderață de vicepreședintele AȘM, acad. Boris Gaina.

 

Raportul de activitate în domeniul științe medicale a fost prezentat de acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției Științe ale Vieții. Dna acad. Eva Gudumac a expus cele mai relevante rezultate obținute de membrii titulari și corespondenți ai AȘM, membrii desemnați ai Secției, organizațiile publice din sfera cercetării și inovării cu activități din domeniul sănătății, care includ:

Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Institutul de Cardiologie

Institutul Oncologic

Institutul Mamei și Copilului

Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”

Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”

Institutul de Medicină Urgentă

Agenția Națională de Sănătate Publică

Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”.

 

Acad. Eva Gudumac și-a început raportul prin a sublinia prioritatea strategică a domeniului, care este Sănătatea. S-a remarcat faptul că obiectivul strategic în activitatea Secției a constituit dezvoltarea fundamentului științific al securității sănătății populației, a serviciilor medicale performante, oferirea posibilităților cetățenilor de a obține o stare bună de sănătate, cu creșterea calității vieții și a speranței de viață. În contextul pandemiei cu infecția Covid-19, obiectivul principal a constituit protejarea populației RM în condițiile epidemiei/pandemiei și prevenirea răspândirii cu minimizarea impactului asupra sănătății, efectelor sociale și economice. 
 

Raportul a inclus informația cu privire la proiectele de cercetare din domeniul securității sănătății, proiectele din cadrul Programelor de stat, proiectele bilaterale, multilaterale, proiecte privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei Covid-19. 

 

Printre subiectele abordate au fost următoarele: Anomaliile congenitale chirurgicale la nou-născut, sugar, adolescent; Chirurgia reconstructivă în afecțiunile malformative congenitale la copil 0-18 ani; Integrarea mecanismelor epileptogenezei cu scopul creării rețelei de diagnostic și tratamnet multimodal al epilepsiei; Impactul imunizării asupra morbidității și mortalității copiilor prin boli respiratorii în RM; Patologia chirurgicală și trauma la gravide și postpartum: optimizarea strategiei managementului în diagnostic și tratament; Explorarea infecțiilor nosocomiale în unitățile de terapie intensivă: Elaborarea preparatelor antibacteriene noi; Elaborarea metodelor inedite de diagnostic precoce al maladiilor imunodificitare în baza studiului clinico-imunologic și molecular-genetic al pacienților cu suspecție la imunodeficiențe primare – au fost doar câteva din rezultatele obținute de grupurile de cercetători coordonate de savanți cu renume din domeniu, membrii ai AȘM, inclusiv, acad. Stanislav Groppa, acad. Mihail Popovici, acad. Eva Gudumac, acad. Gheorghe Ghidirim, m.c. Viorel Prisăcari ș.a. Raportorul a făcut o prezentare amplă a elaborărilor, evidențiind determinarea și implicarea cercetătorilor în perioada destul de dificilă pe care o parcurge întreg sistemul medical.

Cu referire la activitățile editoriale (2021) au fost trecute în revistă monografiile, capitole în monografii, articole în reviste cu FI>1, articole în alte reviste naționale și internaționale, articole în culegeri, teze la conferințe. De asemenea, a fost raportată activitatea de brevetare (brevete obținute și cereri de brevete), participări la conferințe științifice în străinătate și în RM, tezele de doctorat susținute și confirmate.

 

Nici subsecția științe medicale nu a fost ocolită de impedimente, care s-au rezumat la insuficiența și instabilitatea financiară, deteriorarea bazei materiale și tehnico-științifice și situația generată de pandemia Covid-19. Acestea, potrivit raportului, au afectat calitatea studiilor efectuate și nu a permis de a majora numărul de articole publicate în reviste internaționale cu factor de impact; au provocat exodul masiv al potențialului uman din domeniul de cercetare din cauza discrepanței salariale în sectorul practic și cel științific; au diminuat numărul de doctoranzi, considerați în toate timpurile, rezerva de cadre științifice.

 

Raportorul a venit și cu unele propuneri, exprimând speranța că situația se va ameliora. Dintre propunerile relevante s-au remarcat: necesitatea implicării mai active în procese științifice internaționale și interdisciplinare, precum și transpunerea în practică a rezultatelor obținute în vederea îmbunătățirii asistenței medicale acordate populației RM; Prezentarea mai largă a rezultatelor cercetărilor în circuitul internațional științific prin publicarea articolelor științifice în reviste cu IF și participarea cu prezentări la foruri științifice internaționale; Încurajarea cercetătorilor tineri în colaborarea cu centre științifice și universitare din alte țări. În vederea asigurării securității sănătății și a îmbunătățirii calității vieții populației RM s-a propus de a majora cota-parte a finanțării și duratei proiectelor în domeniul sănătății și a numărului de laboratoare și cercetători științifici implicați în domeniul cercetare-dezvoltare medicală.

 

Raportul a fost aprobat în unanimitate de membrii Secției.

 

Cel de-al doilea raport a vizat activitatea în domeniul științelor agrobiologice, prezentat de acad. Boris Gaina.

Raportorul a trecut în revistă, de asemenea, cele mai semnificative rezultate științifice ale subsecției, remarcând spectrul de elaborări ale colaboratorilor instituțiilor de cercetare din cadrul secției. În context, acad. Gaina a adus în prim-plan rolul școlilor științifice care au contribuit semnificativ la dezvoltarea științei domeniului, fondatorii acestor școli care și-au demonstrat relevanța prin realizări apreciabile, care nu pot fi contestate – acad. Teodor Furdui, acad. Ion Toderaș, acad. Valeriu Rudic, m.c. Elena Zubcov, m.c. Gheorghe Șișcanu ș.a. Raportul cu toate realizările, elaborările, brevetele, distincțiile poate fi accesat pe site-ul AȘM.

 

Dincolo de toate rezultatele științifice obținute, problema de bază cu care se confruntă instituțiile de cercetare rămâne a fi finanțarea bugetară limitată. Rămân nesoluționate multiple probleme privind înzestrarea laboratoarelor cu aparataj și utilaj științific performant, participarea la forurile științifice internaționale, exodul cadrelor, în special tinere, din cercetarea științifică. Cu toate acestea, acad. Gaina a ținut să mulțumească membrilor Secției pentru munca depusă, conducătorilor de proiecte, cercetătorilor, precum și ministerelor de profil, agențiilor și organizațiilor cu care Secția a avut o cooperare eficientă.

 

Raportul subsecției științelor agrobiologice a fost, de asemenea, aprobat cu numărul unanim de voturi. În cadrul ședinței a fost prezentată și aprobată și activitatea membrilor titulari și corespondenți din cadrul Secției.

 

Tradițional, la sfârșitul Aunării Generale a luat cuvântul președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care i-a felicitat pe cei doi raportori - acad. Boris Gaina și acad. Eva Gudumac - pentru sinteza prezentată în cadrul Adunării Generale care a reflectat activitatea științifică a Secției în anul 2021, adresând mulțumiri membrilor Secției care au raportat rezultate bune în anul de referință, în pofida finanțării modeste cu care confruntă cercetarea. „Noi suntem dezavantajați și nu numai din punctul de vedere al volumului de finanțare, dar și de distribuirea care a fost în contextul reformelor, ea nu este corectă, la bază trebuie să fie finanțarea instituțională care să acopere principalele necesități, să acopere un nucleu de cercetători, fiindcă de acest nucleu depinde capacitățile laboratorului, institutului, centrului de cercetare indiferent de unde este plasat”, a punctat președintele AȘM. În vederea convingerii factorilor de decizie de problema existentă, președintele Tighineanu a reiterat intenția de a organiza câteva prelegeri publice la AȘM. La începutul anului acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, a adus informație despre cum este organizată cercetarea în România, inclusiv în cadrul institutelor de cercetare. A urmat o prelegere prezentată de acad. Anatoly Zagorodny, Președintele Academiei Naționale de Științe din Ucraina, care a expus cum este organizată cercetarea și care sunt plusurile și minusurile acelui model care este implementat în Ucraina. În final, am avut două prezentări, susținute de profesorul Vladimir Fomin care activează de mai mulți ani în Germania și una din prezentări a fost dedicată organizării și finanțării cercetării în Germania. „Toate aceste informații le-am transmis factorilor de decizie și urmează să avem discuții privind schimbarea paradigmei de finanțare. La bază trebuie să fie finanțarea instituțională. Trebuie să dezvoltăm infrastructura. Trecând prin multe provocări, greutăți am învățat lecția și acum trebuie să venim cu o poziție consolidată, acesta este colacul de salvare al nostru. Prin poziție consolidată noi vom promova o abordare corectă, strategică și vom reuși să revenim la o finanțare instituțională adecvată, să avem programe de stat multidisciplinare, cum sunt în multe state europene. Să ne consolidăm în jurul programelor de stat, să creăm platforme tehnologice, științifice în cadrul acestor programe de stat multidisciplinare și eu cred că doar împreună vom reuși”, a conchis președintele AȘM, dorind succes tuturor.

 

 

Eugenia Tofan,

AȘM

 

 

 

 

 

Categorie: