Răspunsul AȘM la Declarația dr. hab. Nina Corcinschi și a altor semnatari

Academia de Științe a Moldovei a examinat declarația semnată de dr. hab. Nina Corcinschi, dr. hab. Vasile Bahnaru ș.a., și consideră că în linii mari conține afirmări nefondate, care au ca scop  denigrarea activității membrilor  Academiei de Științe a Moldovei, a conducerii instituției - și ceea ce este mai grav - destabilizarea situației în domeniile cercetării şi inovării.

1. Menționăm că AȘM activează în conformitate cu prevedereile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova Nr. 259 din 15-07-2004 (republicat) evidențiind că din atribuțiile AȘM stipulate în Cod (Art.64) fac parte: consultarea Guvernului la stabilirea priorităților în domeniul cercetării fundamentale și aplicative; consultarea proiectelor de acte normative în domeniile cercetării și inovării; elaborarea raportului asupra stării științei, organizarea evenimentelor științifice naționale și internaționale etc. Vom invoca și faptul că, în conformitate cu prevederile Legii sus-numite și cele ale Statutului AȘM, Academia de Științe a Moldovei este constituită din membri titulari (academicieni), membri corespondenți, membri de onoare și membri desemnați ai Secțiilor de științe, care aduc o contribuție substanțială la dezvoltarea cercetării, inovării și culturii.

2. Conform Codului, după transferul organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării în subordinea MECC, în august-septembrie 2018 secțiile de științe ale AȘM au desfășurat un proces amplu de identidficare a priorităților în domeniul cercetării fundamentale și aplicative. În baza acestor propuneri Academia de Științe a Moldovei a elaborat și a remis Guvernului spre aprobare Prioritățile strategice ale cercetării și inovării pentru Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2020-2023. Recent, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, în conlucrare cu organizațiile din domeniul cercetării și inovării, au fost formulate cele mai importante priorități ale cercetării și inovării pentru următorii patru ani.

3. Membrii AȘM își desfășoară activitatea de cercetare, continuând să lucreze în cadrul proiectelor naționale și internaționale în care au fost angajați, totodată să participe la diferite conferințe și simpozioane cu raportarea propriilor rezultate științifice, să îmbine activitatea dată  cu cea de pregătire a cadrelor. În anul 2022 au fost susținute 45 de teze de dr. și dr.hab., avându-i în calitate de îndrumători pe membrii Secțiilor de Științe, în revistele de prestigiu (cu factor de impact) au fost publicate circa 70 de lucrări științifice. Membrii AȘM au coordonat importante proiecte europene precum „NanoMedTwin”, „SPINTECH”, „BSB-27 MONITOX” etc., implementarea cărora a stimulat cercetările științifice de calitate în mai multe domenii, aducând o contribuție de valoare la pregătirea cadrelor (doar proiectul „NanoMedTwin” a asigurat training la nivel european pentru cca 200 de studenți).

La inițiativa membrilor AȘM a fost creată Academia Tinerilor Cercetători din Moldova, care pe parcurs desfășoară o activitate prodigioasă atât în liceele din Chișinău, cât și alte licee ale republicii, sunt prezentate lecții tematice în fața elevilor, se organizează vizite în laboratoare și centre de cercetare pentru a trezi interesul tinerilor față de știință.

4. Chiar în primul Raport pe starea stiinței, care a fost elaborat în anul 2019, AȘM a înaintat propuneri pentru modificarea unor articole ale Codului cu privire la știință și inovare și ale altor acte normative, care ar fi readus institutele de cercetare într-o stare de stabilitate, ar fi asigurat o finanțare instituțională decentă. Numeroasele demersuri ale AȘM către conducerea statului, către ANCD, MEC au fost analizate și ca urmare în favoarea colectivelor de cercetare au fost modificate: Hotărârea Guvernului 381/2019 cu privire la aprobarea Programului naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2020-2023 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, Hotărârea Guvernului 382/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de finanţare a proiectelor din domeniile cercetării şi inovării, iar în Strategia Națională de dezvoltare ”Moldova Europeană 2030” au fost incluse mai multe propuneri ale AȘM, inclusiv creșterea anuală a volumului finanțării alocat cercetării cu 0,1% PIB. Recent AȘM, în cadrul grupului de lucru inter-instituțional, format de MEC, a înaintat noi propuneri pentru modificarea Codului cu privire la știință și inovare, care ar contribui la armonizarea acestei legi importante.

Totodată menționăm că Academia de Științe a Moldovei nu a fost indiferentă de soarta institutelor de cercetare (cum se susține eronat în Declarație). Prin Hotărârea Adunării Generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți din 01.07.2022 s-a luat atitudine negativă față de comasarea institutelor de cercetare cu universitățile și s-a cerut păstrarea statutului lor de persoană juridică, atitudine susținută de importante personalități și instituții din țară și de peste hotare.

5. În Codul cu privire la știință și inovare se prevede atribuția AȘM de expertizare și evaluare a rezultatelor proiectelor științifice. Referitor la insinuarea de către autori a „expertizelor trucate”, menționăm că organizarea audierilor publice ale rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare se face la solicitarea organelor de specialitate ale statului, cu participarea părților interesate, aceasta constituind una din atribuțiile Secțiilor de Științe stabilite în art. 67 alin. 4) (lit. d) al Codului cu privire la știință și inovare. Este important faptul că audierea publică a rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare se realizează în conformitate cu  „Instrucțiunea cu privire la audierea publică a rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare”, act normativ elaborat și aprobat prin ordinul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, coordonat cu AȘM. În temeiul p. 9-10 al instrucțiunii pentru fiecare proiect se identifică cel puţin un expert, desemnat prin decizia Biroului Secţiei de ştiinţe respective a Academiei. Expertul are misiunea de a formula un aviz asupra rezultatelor obţinute, iar p. 10 precizează că experţii se vor expune exclusiv asupra excelenţei ştiinţifice a proiectului, precum şi asupra corelării rezultatelor ştiinţifice obţinute cu obiectivele stabilite.

Confidențialitatea experților este o condiție statuată în actele normative din domeniile cercetări/inovării care corespund evaluărilor proiectelor științifice naționale și internationale. În practica internațională de recenzare a lucrărilor științifice cel mai frecvent sunt aplicate două metode: blind și double-blind. În primul caz, identitatea recenzentului rămâne necunoscută pentru autor, cea a autorului fiind cunoscută recenzentului. În cel de al doilea caz, ambele identități sunt reciproc necunoscute.  Este evident că în cazul raportului pe proiect de cercetare metoda double-blind nu poate fi aplicată, deoarece autorii pot fi identificați din lista lucrărilor publicate – parte componentă obligatorie a raportului. Prin urmare, se aplică metoda blind, cu păstrarea confidențialității expertului.

Conform acestei practici, rapoartele se depun inițial la ANCD pentru verificarea preliminară și ulterior se transmit Secțiilor de Științe ale Academiei. Etapa următoare o constituie desemnarea experților care au tangență cu domeniul respectiv, sarcină executată de conducerea Secțiilor de Științe. În afară de membrii Secțiilor, ca experți sunt implicați și specialiști din afara lor, inclusiv de peste hotare.        Calificativele acordate de experți sunt discutate, împreună cu raportul, în cadrul audierilor publice, care asigură un proces deschis și transparent, în prezența membrilor adunării generale a Secției, reprezentanților conducerii organizației – beneficiar și a conducătorului proiectului.

Ținând cont de faptul că expertul poate emite și un punct de vedere subiectiv, se aplică procedura audierilor publice, în felul acesta având posibilitatea să se expună toți participanții la proces.

6. Referitor la cheltuielile Academiei de Științe a Moldovei informăm că în gestiunea AȘM se află 27 de imobile, precum și 28 de instalații electrice și comunicații inginerești (stații de transformare, linii de alimentare cu energie electrică subterane și aeriene, conducte de apă etc.), care asigură cu energie electrică, apă și canalizare imobilele din perimetrul str. Gh. Asachi, str. Academiei, str. Miorița, precum și bd. Dacia, 58 și str. Muncești, 426, inclusiv clădiri ale institutelor de cercetare, laboratoare din gestiunea economică a Universității de Stat și Universității Tehnice. Aceste bunuri se află la bilanțul contabil al Academiei de Științe a Moldovei și necesită cheltuieli permanente de exploatare, deservire și mentenanță, solicitându-se iluminarea, paza, reparații costisitoare. De asemenea din bugetul aprobat al instituției pentru anul 2022 suma de 3350,0 mii lei o constituie indemnizațiile viagere, achitate, conform prevederilor legale, membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei.

7. În ceea ce privește învinuirea de „aranjare” a alegerilor membrilor corespondenți, menționăm că acestea au fost organizare în conformitate cu Regulamentul aprobat de Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți din 26 octombrie 2022, fiind asigurate transparența și respectarea principiilor democratice (inclusiv transmiterea online, în premieră, a raportărilor rezultatelor științifice ale participanților la concurs). Alegerile de noi membri ai AȘM sunt prerogativa Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai Academiei de Ştiinţe, potrivit propunerilor prezentate de Secţiile de Ştiinţe ale Academiei, în conformitate cu Statutul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Punctul 10 al Regulamentului privind alegerea membrilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei  prevede că dreptul de a propune candidaturi pentru alegerile în calitate de membru titular şi de membru corespondent, conform profilurilor anunţate, îl au consiliile ştiinţifice ale organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării. Afirmația semnatarilor Declarației privind „aranjarea alegerilor” este tendențioasă, injustă și lipsită de logică, deoarece nici unul din candidați nu a fost respins de Comisia de experți, care a validat toate dosarele candidaților.

8. Revenind la atribuțiile AȘM reiterăm că elaborarea raportului asupra stării științei este o atribuție prevăzută de art. 64 lit. d) al Codului cu privire la știință și inovare.

9. Art. 64 lit. g) prevede organizarea evenimentelor științifice naționale și internaționale, inclusiv a prelegerilor publice. Nu putem fi de acord că doar din vanitate și fără niciun folos, după cum afirmă autorii declarației, a fost organizată masa rotundă cu privire la pericolul infecției Covid 19, eveniment desfășurat la 6 februarie 2020, cu peste cinci săptămâni înainte de declararea stării pandemice în Republica Moldova, și transmis pe larg de către mass-media din țară. La evenimentul dat, precum și la conferințele care au urmat în lunile aprilie-mai 2020 au fost prezentate cercetări ale specialiștilor de prim rang din Republica Moldova, profesori și academicieni din diverse domenii, care au dezvăluit pericolul afectărilor multiorganice și căile de preîntâmpinare a lor. De asemenea, au fost invitați cercertători și medici din China, care și-au împărtășit experiența cu privire la managementul spitalicesc în condiții de pandemie – informație extrem de utilă pentru specialiștii prezenți la eveniment (online). Tema dată rămâne actuală și în prezent, deoarece infecția Covid-19 nu a cedat, fiind grave și consecințele acestei pandemii (decese, dezabilități majore etc). Astfel, după declararea în țară a stării pandemice au fost modificate obiectivele de cercetare pe toate specialitățile (neurologie, nefrologie, pediatrie, pulmonologie etc.)

Evenimentele științifice - conferințe, prelegeri, mese rotunde, precum și intervențiile în cadrul emisiunilor radio și TV, s-au referit la problemele schimbărilor climatice, energeticii moderne, inteligenței artificiale – subiecte de vârf, discutate în toată lumea.

Mai multe acțiuni și evenimente au avut drept subiect războiul din Ucraina. La 28.02.2022 Prezidiul AȘM a publicat un comunicat prin care a dezaprobat invazia forțelor armate ale Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei, invazie care nu poate avea vreo îndreptățire rațională și care contravine sistemului de securitate internațională, aducând pierderi și suferințe umane de neconceput. La 9 martie 2022 Academia de Științe a Moldovei a organizat o teleconferință cu participarea acad. Anatoly Zagorodny, președintele Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, și profesorilor din SUA Richard Roberts și Randy Schekman, Laureați ai Premiului Nobel pentru Medicină, în cadrul căreia conducerea AȘM și profesorii americani au condamnat războiul declanșat de Rusia în Ucraina și și-au exprimat susținerea pentru poporul ucrainean și comunitatea științifică din țara vecină. La sesiunea a IX-a a Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei din 28 martie 2022 a fost adoptată Declarația de susținere a Ucrainei în conflictul armat declanșat de către Federația Rusă: Adunarea Generală a Academiei de Științe a Moldovei a reconfirmat declarațiile precedente ale Prezidiului AȘM, luând ca bază prevederile Actului Final de la Helsinki din 1 august 1975 privind inviolabilitatea frontierelor și nerecurgerea la amenințarea sau folosirea forței, constatând faptul agresiunii neprovocate și nejustificate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, a condamnat cu vehemență războiul Federației Ruse împotriva poporului și statului ucrainean - suveran, integru și independent (https://www.asm.md/en/node/1055). A urmat conferința „Platforma Europeană pentru Pace” din 24 mai 2022 (https://asm.md/ru/node/1094),  organizată în baza platformei, inițiate de Academia Română.

Un rol important l-a avut și faptul că în cadrul evenimentelor la care AȘM a fost organizator sau co-organizator, s-a pledat pentru participarea activă a cercetătorilor din Ucraina. Doar în cadrul unui singur eveniment - ediția a șaptea a conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” au participat peste 40 de cercetători din Ucraina. Un mesaj de salut în adresa participanților la conferință a fost rostit de E.S. Marko Shevchenko, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, iar una din comunicări a venit direct de pe linia frontului.

10. Președintele ASM este învinuit de utilizarea sintagmei „operaţiune militară specială”, ceea ce reprezintă o afirmație falsă și manipulatoare, dna Nina Corcinschi ș.a. adăugând arbitrar cuvântul “special” la noțiunea de context larg „operaţiune militară”, care cuprinde o scară largă de posibile acțiuni. În prima declarație publică la acest capitol din 27 februarie 2022, președintele AȘM, fiind contactat prin telefon de jurnalista Emilia Ghețu în cadrul „Ediției speciale la Radio Moldova: Ce se întâmplă în Ucraina”, a folosit sintagma de „operațiuni militare” venind cu precizarea că “a fost declanșat un război” (înregistrarea audio este disponibilă la linkul https://www.youtube.com/watch?v=9GbVcnaQhlw).

11. Referitor la „tăcerea aprobatoare” a Academiei de Științe a Moldovei în raport cu declarațiile ex-președintelui țării Igor Dodon, reamintim autorilor Declarației că AȘM are un statut de instituție apolitică, în temeiul căruia forul academic nu comentează și nu dă aprecieri declarațiilor politicienilor, nu participă în promovarea partidelor și mișcărilor politice.

12. Insinuările privind ezitările AȘM în apărarea limbii române sunt vădit neîntemeiate.

La solicitarea Parlamentului Republicii Moldova din 28 iulie 1994 de a se pronunţa asupra istoriei şi folosirii glotonimului „limba moldovenească”, Academia de Ştiinţe a Moldovei a prezentat opinia specialiștilor filologi, aprobată în unanimitate la ședința lărgită a Prezidiului  din 9 septembrie 1994, în care se menţionează: „Convingerea noastră este aceea că Articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: „Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română.”

Adunarea Generală a AȘM din 28.02.1996 a adoptat și a dat publicității declarația prin care a confirmat opinia științifică argumentată a specialiștilor filologi din republică și de peste hotarele ei (aprobată prin Hotărârea Prezidiului AȘM din 9.IX.1994), potrivit căreia denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba română.

La 21 august 2021 conducerea AȘM a adresat un apel către conducerea țării prin care a susținut inițiativa Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Institutului de Filologie Română ,,B.P.Hasdeu” și a Institutului de Istorie de a se modifica articolul 13 din Constituție conform adevărului științific. În apel se menționează că „Repunerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană”.

La 28.02.2023 Prezidiul AȘM a publicat poziția AȘM, fermă și univocă, de susținere a initiativei deputaților PAS de recunoaștere a adevărului științific și a confirmat că poziția AȘM cu referire la limba română rămâne irevocabilă.

Participarea AȘM la conferințe, simpozioane, prelegeri publice, ținute în cadrul Sărbătorii Naționale „Limba noastră cea română” și al comemorării zilei de naștere a marelui Eminescu, asociată Zilei Naționale a Culturii, sunt o dovadă că Academia a susținut și a promovat consecvent adevărul științific despre limba română.

13. Insistența cu care este acuzată Academia de Științe a Moldovei pe parcursul anilor, că se implică în campania electorală prezidențială merită o reprobare categorică: AȘM nu a înaintat invitații concurenților electorali, decizia de a organiza întâlniri cu alegătorii aparține candidaților sau persoanelor lor de încredere. Toate calomnierile privind „uitarea”, „neglijarea”, „abstracția” de la un alt concurent electoral sunt lipsite de suport factologic, deoarece, reiterăm: în orice campanie electorală AȘM nu a invitat candidați electorali, nu a participat în agitație electorală și a respectat statutul de instituție apolitică.

Solicitarea candidatului Igor Dodon, ex-colaborator științific, doctor în științe economice, de a discuta cu reprezentanți ai comunității științifice, nu contravine prevederilor Codului Electoral (nr.1381 din 21.11.1997, abrogat în luna ianuarie 2023, dar aplicabil perioadei respective), art. 52 alin. (1) „Cetăţenii Republicii Moldova, partidele şi alte organizaţii social-politice, blocurile electorale, candidaţii şi persoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.” Remarcăm că în cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute preponderent subiecte dedicate problemelor dezvoltării domeniului cercetării și inovării.

14. Membrii Academiei sunt personalități notorii care aduc o contribuție substanțială la dezvoltarea științei, promovarea unei imagini pozitive a științei noastre peste hotare, crearea punților de colaborare cu alte țări, mulți dintre ei asumându-și rolul de ambasadori ai științei și culturii noastre în lume. Cu regret, nu suntem lipsiți de situații de alt gen, la care s-au referit acad. Gheorghe Ghidirim (https://www.youtube.com/watch?v=ek0085UON5c&t=258s) și acad. Bogdan Simionescu (https://www.youtube.com/watch?v=Y7uXMcBO5Ro), vicepreședinte al Academiei Române și membru de onoare al AȘM, în cadrul Adunării Generale a AȘM din 28 martie 2022. Reputații savanți au venit cu o chemare la consolidare, la colaborare constructivă pentru a identifica soluții la provocările cu care ne confruntăm, deoarece scrisorile nocturne de denigrare a Academiei și a membrilor ei, trimise în sute de adrese, inclusiv în România, nu contribuie la identificarea unor soluții pozitive pentru societate și cercetarea științifică.

Președinte interimar al AȘM

Membru correspondent Svetlana Cojocaru

29.03 2023