Provocările secolului XXI și prestația Academiei de Științe: Interviu cu acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM

Ne apropiem de finele lui 2022 – primul an mai favorabil după perioada pandemică de doi ani. Dar la 24 februarie curent, o altă nenorocire a intervenit în viața noastră: a început războiul, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cu repercusiuni grave nu numai pentru statul vecin, unde are loc agresiunea militară, dar și pentru țara noastră. Astfel, ne-am confruntat cu complexitatea fenomenului refugiaților, cu șantajul politic în problema energetică – insuficiența de gaze și curent electric, de consecințele căreia în prezent încă nu ne dăm bine seama. Republica Moldova luptă pentru supraviețuire într-o iarnă așteptată foarte grea cu mai multe necunoscute. Care sunt preocupările oamenilor de știință în aceste condiții? Ce realizări mai importante au marcat anul 2022? I-am adresat câteva întrebări la subiect acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM.

– Dle președinte, acest început de an a fost unul optimist cu un plan îndrăzneț de activitate și cu prieteni în preajmă. Va mai amintiți?

– Evident! La începutul anului curent am convenit în cadrul Prezidiului AȘM să amplificăm activitatea internațională pentru a prelua cele mai bune practici de la parteneri, atât din cadrul UE, cât și din vecinătatea noastră: România și Ucraina. La 18 ianuarie, academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreşedintele Academiei Române și membru de onoare al AŞM, a susținut prelegerea publică on-line „Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei – provocări şi posibile soluţii”. Concluziile ce reieșeau din această prezentare ne ancorau în niște obiective concrete comune pentru a munci și obține rezultatele dorite. După o săptămână, la 25 ianuarie, academicianul Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina, a prezentat on-line lecția publică cu genericul „Evoluţii recente în cercetarea fundamentală şi aplicată la Academia Naţională de Ştiinţe din Ucraina”. Totodată, profesorul Vladimir Fomin, membru de onoare al AŞM și colaborator al Institutului „Leibniz” de cercetări în domeniul corpului solid și al științei materialelor (Dresda, Germania), a informat comunitatea științifică din țară despre crearea în cadrul AȘM a platformei de comunicare „Ştiinţele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societăţii”. În calitate de coordonator al acestei platforme, la 11 februarie, prof. Vladimir Fomin a susţinut succesiv două prelegeri publice: „Organizarea şi finanţarea cercetării ştiinţifice în Germania” şi „Rolul şi importanţa ştiinţei fundamentale în secolul XXI”, unul din obiective fiind preluarea experienței germane de finanțare a cercetării, care la noi se cere a fi diversificată și consolidată.

În decursul lunii ianuarie, am convenit cu acad. Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina, și academicianul Ivars Kalvins, președintele Academiei de Științe a Letoniei, să pregătim acorduri de colaborare și să le semnăm cât mai curând în cadrul întrevederilor. Pentru 7 aprilie curent era preconizată luarea mea de cuvânt la Adunarea Generală a Academiei de Științe a Letoniei, la Riga. Invazia Federației Ruse în Ucraina din 24 februarie a dat peste cap toate planurile noastre: vizita la Riga a fost transferată pentru o perioadă nedeterminată, fiind realizată doar în luna octombrie curent, finalizându-se cu semnarea Acordului de colaborare între AȘM și Academia de Științe a Letoniei. În condițiile războiului, colaborarea cu Academia Națională de Științe a Ucrainei s-a axat preponderent pe organizarea suportului pentru revenirea la pace. În acest context, Academia de Științe a Moldovei a organizat, la 9 martie curent, o teleconferință cu participarea acad. Anatoly Zagorodny, președintele Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, și a Laureaților Premiului Nobel pentru Medicină, prof. Richard Roberts și prof. Randy Schekman, promotori ai „Scrisorii Deschise” în sprijinul Ucrainei, semnate de 205 Laureați Nobel din diverse domenii ale științei.

La începutul anului 2022, trăiam momente de optimism, în speranța diminuării sau chiar a dispariției pandemiei. La Academie erau așteptate mari personalități ale lumii științifice, inclusiv prof. Randy Schekman de la Universitatea California/Berkeley din SUA, bunul nostru prieten cu rădăcini basarabene. Războiul, declanșat de Federația Rusă în Ucraina, ne-a răsturnat toate planurile și activitățile noastre pașnice, șocând întreaga lume prin absurditatea și stupiditatea lui, prin volumul distrugerilor și pierderile de vieți umane.

– Academia de Științe, cercetătorii, în această situație extraordinară, trebuie să facă ceea ce știu ei mai bine – știință. Evident, există și repere internaționale, la care ne asociem. Cum s-au descurcat cu problematica de cercetare oamenii de știință, ținând cont și de finanțarea ei precară?

– În pofida pandemiei, a războiului din imediata noastră vecinătate și a finanțării modeste, cercetătorii noștri reușesc să se mențină pe linia de plutire și să publice lucrări în reviste internaționale cu factor de impact, să participe cu succes la diverse expoziții de inventică, fiind apreciați cu medalii de aur, argint și bronz. Un alt argument încurajator: în bazele de date Scopus, R. Moldova are în anul curent înregistrate 475 de lucrări științifice, ceea ce reprezintă un rezultat relativ bun. Cercetătorii noștri au câștigat două Premii Naționale: dr. hab.Valentin Celac, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, și dr. hab. Ghenadi Korotcenkov, Universitatea de Stat din Moldova. Un grup de savanți, realizând cu succes cercetări importante, a fost distins cu Premii ale Academiei de Științe a Moldovei. Astfel, prof. univ. Aliona Grati (Universitatea de Stat din Moldova) i-a fost decernat Premiul „Grigore Vieru” în domeniul literaturii. Premiul „Alexandru Boldur” în domeniul istoriei și filosofiei a fost împărțit între două echipe de cercetători – acad. Andrei Eșanu, dr. Valentina Eșanu (Institutul de Istorie) și dr. Liliana Rotaru, dr. Ion Valer Xenofontov (Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”). Premiul „Paul Bran” în domeniul științelor sociale și economice le-a fost conferit dr. hab. Olga Gagauz și Tatianei Tabac (Institutul Național de Cercetări Economice). De Premiul „Constantin Stere”în domeniul dreptului şi al științelor politice s-a învrednicit dr. hab. Rodica Ciobanu (Universitatea de Stat din Moldova). În domeniul studiul artelor, a fost decernat  Premiul „Maria Bieşu” mem. cor. Mariana Șlapac (Institutul Patrimoniului Cultural, USM). Și-a adjudecat la concurs Premiul „Valeriu Canțer” dr. Cristina Gherasim (Institutul de Istorie, USM) la categoria pentru tineri cercetători în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte.

Aceste succese ale laureaților noștri, evident, ne-au bucurat, dar rămân problemele cu care se confruntă zi de zi cercetătorii în laboratoare sau pe terenurile experimentale. Unul dintre cele mai vulnerabile aspecte ține de infrastructura slabă, de echipamentele de cercetare depășite moral și fizic. În prezent, unica șansă pentru ei constituie utilizarea echipamentelor de cercetare disponibile în România și în alte țări ale Uniunii Europene. Colacul salvator pentru mai multe echipe pot deveni granturile Comisiei Europene, dar capacitățile noastre pentru a atrage surse extrabugetare prin programele comunitare sunt încă destul de slabe. Este necesar un program național de atragere și menținere a tinerilor în cercetare. O inițiativă bună în acest context a venit de la Academia Tinerilor, membrii căreia actualmente întreprind vizite la liceele din capitală și raioanele republicii, susținând prelegeri în diverse domenii pentru a stimula interesul elevilor față de știință.

– Dle președinte, sunteți în prezent pe post de manager și administrator al AȘM. Dar cum a fost anul 2022 pentru cercetătorul Ion Tighineanu?

– Ca de obicei, weekend-ul este totalmente dedicat cercetării științifice. La Centrul Național de Studiu și Testare a Materialelor am pregătit cadre științifice care astăzi realizează cercetări de calitate. Doctoranzii de ieri au devenit deja cercetători de forță. Doctorul Eduard Monaico, de exemplu, pregătește pentru susținere teza de doctor habilitat. Cu mare succes activează și tânărul doctor Tudor Braniște, autorul primei teze de doctor în științe tehnice, elaborate și susținute la intersecția nanotehnologiilor cu medicina. Pentru luna ianuarie 2023 este preconizată susținerea publică a altei teze interdisciplinare de tânărul cercetător Vlad Ciobanu. În anul curent, împreună cu colegii de la Centrul nostru și în colaborare cu partenerii din cadrul proiectului european NanoMedTwin și al altor proiecte, am publicat 11 lucrări în reviste internaționale cu factor de impact, ceea ce consider că este un rezultat relativ bun.

– Ziceți relativ bun! Scuzați, dar în acest caz pentru care realizări ați fost ales la finele anului trecut în calitate de membru al Academiei Europene, în cadrul căruia sunt și 83 de Laureați ai Premiului Nobel. Din câte știu, sunteți primul reprezentant al țării noastre ajuns în acest prestigios for științific. Iar, recent, Ediția a 5-a a “Top 100 români de pretutindeni” va nominalizat la compartimentul Știință. E vorba de proverbiala noastră modestie?

– Rezultatele științifice publicate în reviste internaționale sunt observate și apreciate la justa lor valoare, indiferent de atitudinea autorului față de ele. Mă mândresc cu calitatea de membru al Academiei Europene și întreprind totul ce depinde de mine pentru a promova imaginea Academiei de Științe a Moldovei în cadrul acestui for european. Nominalizarea în “Top 100 români de pretutindeni” mă onorează și cred că a fost determinată de rezonanța rezultatelor științifice pe care în ultimul timp le-am prezentat la diverse conferințe desfășurate în România și în alte țări, dar și de rezonanța evenimentelor, organizate de AȘM în decursul ultimilor ani.

– Dle acad. Ion Tighineanu, mai la toate activitățile științifice de la Academia de Științe a Moldovei participă mai mulți Laureați Nobel – prietenii noștri din ultimii ani, unii dintre care au fost aleși în 2021-2022 membri de onoare ai AȘM. De ce ne susțin aceste celebrități științifice? Unii defăimători ai AȘM cred că ei nu cunosc realitățile din R. Moldova și n-ar trebui să-i implicăm în activitățile noastre. Care este totuși atitudinea lor față de țara noastră și de ce ei îi simpatizează pe moldoveni?

– Aceste personalități cu mare renume și prestigiu îi cunosc pe mulți oameni de știință din Republica Moldova. Unii dintre ei chiar au colaborat și continuă să colaboreze cu cercetători de la noi. Bunăoară, profesorul de origine indiană Rattan Lal de la Universitatea Ohio din SUA a vizitat țara noastră cu un deceniu în urmă și a rămas impresionat atât de ospitalitatea moldovenilor, cât și de entuziasmul, devotamentul lor față de cercetarea științifică. Prof. Konstantin Novoselov a interacționat cu unii cercetători din republică în perioada sa de activitate la Institutul de Probleme ale Tehnologiei Microelectronice din Cernogolovka (Rusia). Mai târziu, ajungând deja profesor la Universitatea din Mancester, a participat la cercetări realizate în strânsă colaborare cu echipa dr. hab. Denis Nica de la USM. Prof. Randy Schekman de la Universitatea California/Berkeley are rădăcini basarabene, străbunicii lui după mamă fiind înmormântați în nordul R. Moldova, la Lipcani. În ianuarie 2020, savantul a rezervat bilete avia spre Chișinău, dar pandemia, declanșată în lume într-o formă agresivă, i-a contramandat zborul. Prof. Serge Haroche de la Collège de France din Paris are și el rădăcini în zona noastră geografică: bunica lui s-a născut la Chișinău, iar mama – la Odesa, ceea ce îl leagă sufletește de aceste meleaguri, implicându-se activ în evenimentele noastre științifice, în special, în cele care au drept scop restabilirea păcii. O atitudine deosebită față de R. Moldova și cercetătorii din țara noastră o are și prof. Hiroshi Amano de la Universitatea din Nagoya, care, de asemenea, se pregătește să ne viziteze cu prima ocazie țara. Recent, prof. Amano a avut-o în calitate de oaspete în Japonia pe tânăra dr. Ludmila Cojocaru (USM, actualmente participă la realizarea unui proiect în Franța). Ea a fost privilegiată cu această  invitație, ca urmare a participării ei la prelegerea publică, organizată pentru studenții și doctoranzii din R. Moldova și prezentată on-line de reputatul profesor nipon.

Laureații Nobel, aleși membri de onoare ai AȘM, se interesează de situația generală din Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina, dar și de evoluția lucrurilor în domeniul cercetării. Referindu-se la esența reformelor întreprinse la noi în domeniul cercetări, amintesc cât de convingător a scris prof. Konstantin Novoselov despre rolul academiilor în lumea modernă: „Nicio țară nu poate supraviețui în deplinătate fără o Academie (sau instituții care joacă rolul academiilor)”. În contextul provocărilor majore ale Secolului XXI, importanța Academiilor crește substanțial și acest lucru este scos în evidență, în primul rând, de activitatea și prestația Consiliului Științific Internațional, Academiei Europene, ALLEA, Academiei Europene de Științe și Arte etc.

Ceea ce ne-a bucurat în ultimul timp este vizibilitatea crescândă a activității Academiei de Științe a Moldovei la scară internațională. Acest lucru a fost observat și de prietenii noștri Laureați Nobel, care ne-au încurajat să muncim în continuare, să fim perseverenți. Ceea ce ne unește spiritual pe noi, precum și cu alți lideri ai multor academii europene și naționale, este interesul profesional, dar și obiectivele științifice comune în condițiile provocărilor tot mai dramatice ale Secolului XXI.

– Dle președinte, Academia de Științe are mai multe probleme urgente de soluționat, dar acum pe primul loc s-a situat cea de consolidare a corpului academic. Care este perspectiva în acest sens?

– Spre regret, în ultimii 5 ani au decedat 31 de membri ai AȘM. E o treime din potențialul academic. În prezent avem 38 de membri titulari și 19 de membri corespondenți, 34 de locuri sunt vacante. Ultimele alegeri ale membrilor titulari și membrilor corespondenți au avut loc la Academia de Științe a Moldovei în vara anului 2017, adică cu peste 5 ani în urmă. Desigur, este justificat faptul că nu am organizat alegeri pe timp de pandemie, dar în prezent s-a creat o situație destul de favorabilă pentru organizarea noului scrutin. Cred că alegerile noilor membri, organizate cu responsabilitate, vor împrospăta potențialul științific și vor permite soluționarea altor probleme arzătoare ale Academiei. Avem deplina convingere că aceste alegeri se vor desfășura în mod transparent și vor demonstra solidaritatea comunității noastre științifice.

– Vă mulțumesc dle președinte Ion Tighineanu, pentru aceste răspunsuri  la întrebări!

Tatiana ROTARU