Prof. Klaus Mainzer, Președinte al Academiei Europene de Științe şi Arte: „Criza pandemică demonstrează că știința trebuie să stea la baza deciziilor noastre politice și economice”

17.12.2020
Vizitatori unici: 185

Interviu, în exclusivitate, realizat de Eugenia Tofan, Serviciul de Presă al AȘM

 

 

Prof. Klaus Mainzer : „Uneori, „mic” înseamnă și „inteligent”.  Republica Moldova este un exemplu minunat,

cu abilități distinse și realizări, cum ar fi contribuția impresionantă în muzică.

Sunteți bineveniți să îmbogățiți diversitatea culturilor și națiunilor din comunitatea europeană”.

 

Academia Europeană pentru Științe şi Arte (AEȘA), fondată la Salzburg, Austria, în 1990, unul dintre cele mai înalte foruri științifice europene, și-a ales recent un nou președinte - Prof. Klaus MAINZER, de formație umanist, domeniul de cercetare: Paradigma autoorganizării, teoria haosului, inteligența artificială, logica, epistemologia, știința cognitivă (fiecare din perspectivă filosofică), Universitatea Tehnică din München, Catedra de Filosofie și Filosofie a Științei.


De remarcat faptul că din forul academic european fac parte și 10 savanți, personalități notorii din Republica Moldova. Pentru a face mai bine cunoscut comunității științifice din Republica Moldova, dar și publicului interesat, numele noului președinte al AEȘA, intențiile de colaborare cu comunitatea științifică din țara noastră, dar și prioritățile de pe agendă pe următorul mandatul de 5 ani, Serviciul de Presă al AȘM a solicitat un interviu președintelui nou ales, în context menționând și onoarea de a vizita înaltul for științific european, în martie 2017, atunci când academicianului Eugen Doga i-au fost înmânate însemnele de Membru Titular al Academiei Europene pentru Ştiinţe și Arte din Salzburg. AEȘA reprezintă expresia unității spirituale a Europei, precum şi a științei interdisciplinare şi artei la nivel european. Forul academic numără peste 2000 de personalități, în cadrul a opt secții: Științe Umaniste, Medicină, Arte, Științe ale Naturii, Științe Sociale, Economice şi Juridice, Științe Tehnice şi ale Dezvoltării şi Religiile Lumii. Academia Europeană de Științe şi Arte are 4 protectori, 25 de senatori, iar din corpul academic fac parte 32 de laureați ai Premiului Nobel.

 

 

Stimate Domnule Profesor Klaus Mainzer, cu siguranță că ați primit felicitările de rigoare din partea președintelui Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, cu ocazia alegerii Dumneavoastră în funcția de președinte al prestigioasei Academii Europene de Științe şi Arte, mesaj la care subscrie și comunitatea științifică din Republica Moldova. Suntem onorați de oportunitatea de a ne oferi un interviu, care, indiscutabil, este așteptat cu interes de comunitatea științifică, oamenii de cultură și artă din Republica Moldova. Ați venit în funcție într-o perioadă dificilă, în contextul unui moment de cotitură, generat de pandemia de coronavirus, eveniment mondial care a afectat o lume întreagă sub aspect social, medical, economic, psihologic. În aceste condiții, Dvs. și adjuncții Dvs. începeți un mandat de 5 ani cu multe provocări, responsabilități și noi luări de decizii. Cu ce veți începe mandatul Dumneavoastră?

 

-Criza pandemică demonstrează că trăim cu toții într-o lume globalizată. Noi transmitem nu doar tot felul de informații prin intermediul mediilor digitale, ci și un virus teribil prin contactele noastre strânse, care sunt posibile datorită traficului și comerțului mondial. Nu mai trăim în țări și națiuni izolate. Acest lucru este valabil și pentru lumea academică. Prin urmare, misiunea Academiei este „unitatea spirituală a Europei” (§ 2 din Lege).

Unitatea lumii academice trebuie susținută prin activități științifice interdisciplinare. Prin urmare, intenționăm să realizăm o rețea tematică orientată către agenda UE cu referire la digitalizare, inteligență artificială, mediu, climă, sănătate etc., dar și către obiectivele de sustenabilitate ale Națiunilor Unite pentru bunăstare economică și pace. În aceste cazuri, avem nevoie de expertiza diferită a membrilor noștri pentru lucrări interdisciplinare de proiect în cooperare cu parteneri europeni și internaționali.

Trebuie să combinăm puterea de inovare, tehnologia și dinamica economică a Europei cu tezaurul cultural și spiritual al acestui vechi continent. Acesta este profilul Academiei noastre.

 

Deoarece schimbările în toate domeniile vieții sunt inevitabile, inclusiv în știință și artă, ce priorități va avea Academia Europeană de Științe și Arte în următorii 5 ani? Și care este părerea Dumneavoastră  despre rolul științei și artei în viitor?

 

-Criza pandemică demonstrează că, în viitor, știința trebuie să stea la baza deciziilor noastre politice și economice. În trecut, unii lideri politici credeau că putem încheia o „înțelegere” cu natura. Dar pandemiile și schimbările climatice nu sunt determinate de regulile economiilor de piață, guvernelor sau parlamentelor. Pandemiile și clima sunt determinate de legi ale naturii care pot fi studiate în baza modelelor matematice. Personal, sunt angajat în acest tip de cercetare de mulți ani. Dinamica acestor sisteme complexe, cum ar fi clima sau pandemiile, depinde sensibil de mici modificări ale condițiilor și constrângerilor inițiale. Dacă ratăm valorile critice ale parametrilor de control (de exemplu, poluarea în modelele climatice sau rata de infecție în modelele de pandemie), atunci întregul sistem poate deveni „haotic” și asta înseamnă scăpare de sub control (de exemplu, rata de infecție exponențială) odată cu colapsul întregului sistem de sănătate al unei țări. Din punct de vedere matematic, aceasta se numește dinamică „neliniară”. Pe scurt: Avem nevoie de o strânsă cooperare a științei și factorilor de decizie politică pentru a face față viitorului omenirii.

Dar criza pandemică evidențiază și rolul artelor și culturii în viitor. Carantina strictă în Europa are efecte psihologice severe. Oamenii trebuie să rateze evenimentele publice de muzică și divertisment. Nu trebuie să mai meargă la teatru, concerte sau muzee. Sufletele lor suferă și pot fi afectate pe termen lung. Oricum, rolul important al artelor pentru sănătatea noastră mentală este demonstrat și de criza pandemică. Prin urmare, sunt foarte fericit că Academia noastră Europeană este dedicată Științelor și Artelor, deoarece ambele fac un tot întreg.  

 

Cercetătorii, oamenii de cultură și artă se află mereu în fața multor provocări. Acum, ca niciodată, este  necesară o consolidare fără precedent a comunităților științifice pentru a fi depășită această situație care ne-a impus resetarea obiceiurilor noastre de existență, care pune sub semnul întrebării socializarea, libertatea, izolarea devenind cea mai eficientă formă de apărare. Ce va întreprinde Academia Europeană de Științe și Arte în acest sens?

-Prosperarea științei și a artelor este posibilă numai în baza socializării și libertății. Dinamica inovației în tehnologia modernă are nevoie de un schimb global de cunoștințe. Acestea sunt generate de grupuri de cercetare care se află într-o cooperare și o competiție la nivel mondial. Tinerii din știință și economie trebuie să învețe să coopereze în echipe. Artiștii sunt uneori personaje mai individualiste. Dar, cu toate acestea, au nevoie și de o lume deschisă a comunicării și a schimbului de idei.

În general, avem nevoie de piețe deschise, comerț echitabil și comunicare liberă. O țară mică ca a voastră depinde în mare măsură de condițiile comerțului echitabil cu piețele puternice din lume. Academia Europeană de Științe și Arte utilizează rețelele globale ale membrilor săi în cooperare cu instituțiile internaționale pentru a sprijini aceste obiective.

 

Într-adevăr, Republica Moldova este o țară mică, cu resurse minime, dar cu potențial uman greu de neglijat. Cum vedeți Dumneavoastră colaborarea cu Republica Moldova, consolidarea acestei colaborări, și în general colaborarea cu țările mici? Reiterez în acest sens momentul unic pe care l-am trăit, vizitând Academia Europeană de Ştiinţe şi Arte, însoțindu-l pe academicianul Eugen Doga, în 2017, la ceremonia de conferire a titlului onorific, compozitorul care ne-a făcut cunoscut lumii întregi prin creația sa, în particular prin renumitul său vals care a fost desemnat de UNESCO drept una din cele patru capodopere muzicale ale secolului trecut.

-Uneori, „mic” înseamnă și „inteligent”. Republica Moldova este un exemplu minunat, cu abilități distinse și realizări, cum ar fi contribuția impresionantă în muzică. Sunteți bineveniți să îmbogățiți diversitatea culturilor și națiunilor din comunitatea europeană. Totodată, Academia noastră nu este limitată la granițele UE. Avem, de asemenea, membri din Rusia, SUA, Canada, Australia și țările asiatice. Colaborarea noastră nu depinde de dimensiunea unei țări, ci de valoarea și calitatea contribuției sale în știință și arte. Prin urmare, așteptăm cu nerăbdare extinderea colaborării noastre cu Republica Moldova pe viitor.

Și o ultimă întrebare mai tradițională. Suntem pe final de an, un an care a încercat la greu omenirea. În curând, vom păși într-un nou an, pe care ni-l dorim cu toții unul mai bun sub toate aspectele. Dumneavoastră ce ați dori membrilor Academiei Europene de Științe și Arte în anul 2021?

-Cu toții sperăm că în curând va veni un vaccin eficient, pentru a depăși criza pandemică. În acest caz, nu trebuie să uităm că, din nou, este o inovație științifică pentru a rezolva o mare problemă a omenirii. Așadar, îmi doresc să învățăm cu toții din această criză pandemică să fim mai pregătiți pentru provocările globale și pentru un viitor sustenabil al planetei noastre.

Vă mulțumesc.

Categorie: