- Vizualizări: 364
„Anul 2020 a fost unul dificil din cauza finanțării întârziate a proiectelor de cercetare, iar mai multe acțiuni preconizate au fost regândite sau nu au putut fi desfășurate plenar din cauza pandemiei”
Interviu, în exclusivitate, cu acad. Ion Tighineanu, Președintele AȘM, la finele anului 2020
Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu: „Este important, ca modificările în Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova, precum și Metodologia de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării (aflată în proces de elaborare), să fie examinate într-un bloc comun, în scopul excluderii neconcordanțelor între aceste acte juridice, creării unei stabilități în domeniile cercetării și inovării, stoparea pierderilor de personal științific calificat, atragerea și păstrarea tinerilor în cercetare”.
Suntem la sfârșit de an și este un moment potrivit pentru a face niște totaluri ale anului care se duce și care ne va rămâne în memorie ca cel mai trist și sumbru an, nu doar pentru Academia de Științe, nu doar pentru țara noastră, dar pentru întreaga omenire. Părerea că trebuie să ne obișnuim cu realitatea virtuală este, să spunem așa, una benefică în contextul în care ne-am pomenit, dar nu dea Domnul să lansăm pretenția că viața noastră reală trebuie s-o transformăm în virtuală pentru că așa e mai comod, cum consideră, din pacate, nu puțini.
Totuși, cei mai mulți, sperăm ca lucrurile care au fost bune și frumoase să rămână la fel ca înainte, dar poate și să le subliniem și mai mult și în mod constant importanța. A fost afectată grav sănătatea, economia, agricultura, cultura și știința, iar cu toate acestea au avut de suferit enorm libertatea și spiritul, comunicarea și dialogul, pe care le considerăm imperios necesare sub toate aspectele, mai ales în context intelectual, or, izolarea din perioada pandemiei ne-a învățat cât de importante sunt acestea, dar și apropierea directă dintre noi toți. Și pentru că nu știm exact când vaccinul mult așteptat îi va veni și la noi de hac virusului ucigaș, ne dorim pe cât e posibil să nu diminuăm dialogul și comunicarea directă și să informăm, în măsura posibilităților, despre reușitele și dezamăgirile anului, căruia vrem să-i dorim drum bun în istorie.
Despre evenimentele și activitățile Academiei de Științe, într-un an pandemic, v-am informat constant, cu toate afirmațiile contrare ale unora, iar acum vă invităm la un bilanț științific și nu doar. Ce a reușit Academia de Științe în aceste vremuri tulburi, cât de mult a scos în evidență pandemia vulnerabilitățile noastre, cât de fragili sau neputincioși am dovedit a fi în aceste împrejurări, despre rezultatele implementării reformelor în domeniul cercetării și inovării, ce a fost cel mai greu pentru Academia de Științe în acest an etc., aflăm din interviul realizat de Serviciul de Presă al AȘM cu președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu.
A consemnat:
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
Domnule Președinte, dacă e să facem un bilanț al anului 2020, ați putea să descrieți succint traiectoria parcursă de AȘM, activitățile realizate în condiții de pandemie și dacă ați reușit să atingeți obiectivele preconizate?
Obiectivele ce țin de activitățile AȘM, stipulate în prevederile Codului cu privire la știință și inovare, au fost atinse, în pofida pandemiei. Audierea publică a rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare desfășurate în anul 2019 a fost realizată cu succes (https://asm.md/audieri-publice-2020), înregistrările video ale ședințelor Secțiilor de științe pe domeniile de competență fiind accesibile la adresa https://idsi.md/tv. Totodată, am continuat lansarea și promovarea platformelor științifice și de comunicare, inițiate de AȘM în 2019, activitățile în cadrul cărora, începând cu mijlocul lunii martie, au trecut în spațiul virtual (https://asm.md/platforme-stiintifice). Am organizat conferințe științifice internaționale, mese rotunde și lecții publice cu participare internațională pe probleme stringente ale societății, inclusiv pe problematica ce ține de pandemia COVID-19. Voi remarca câteva notorietăți care au susținut prelegeri online sau cu prezență fizică la AȘM: Laureatul Premiului Nobel în medicină prof. Randy Schekman de la Universitatea California/Berkeley (SUA); acad. Julian Rewalski, președintele Academiei de Științe din Bulgaria; acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române; acad. Sergey Gaponenko, Președintele Fondului de Cercetări Fundamentale din Belarus; acad. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice din România; Prof. Hasan Mandal, președintele TÜBİTAK (Turcia); dr.-ing. Dumitru-Dorin Prunariu, primul cosmonaut român, precum și savanții noștri reputați – acad. Grigore Belostecinic, acad. Gheorghe Cimpoieș, acad. Stanislav Groppa, acad. Eva Gudumac, acad. Tudor Lupașcu, m.c. Viorel Prisăcari, m.c. Alexandru Stratan, prof. Emil Ceban, prof. Rodica Sturza, prof. Boris Boincean, prof. Constantin Spînu, prof. Gheorghe Plăcintă, prof. Svetlana Șciuca, prof. Angela Ciuntu, prof. Svetlana Hadjiu, prof. Ina Palii, prof. Adrian Belîi, dr. hab. Gheorghe Arpentin, dr. hab. Vasile Botnari, dr. hab. Victor Juc, dr. Igor Nicoară ș.a. Am atenționat autoritățile în repetate rânduri în legătură cu problemele generate de secetă și ne bucură faptul că guvernarea, în cazul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, a identificat soluții (https://asm.md/stiinta-agricola-intre-seceta-si-covid-19-caz-de-succes-interactiunea-savantilor-cu-autoritatile). La finele lunii iunie, în cadrul Adunării Generale a AȘM, am prezentat raportul asupra stării științei în Republica Moldova, care a fost transmis în adresa factorilor de decizie. În raport au fost integrate propuneri și recomandări concrete pentru ameliorarea situației în domeniul cercetării și inovării care continuă să fie incertă în contextul subfinanțării, infrastructurii slabe și neatractivității activităților de cercetare (https://asm.md/sites/default/files/2020-07/Raport_asupra_starii_stiintei_2019_ASM_Guvern_07_07_2020.pdf).
Recent, au finalizat audierile rapoartelor privind rezultatele obținute în anul curent în cadrul Programelor de Stat, finanțate de Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare. Fiind la finele anului 2020, Vă rugăm să scoateți în evidență unele rezultate pe care le considerați remarcabile, cu impact…
Anul 2020 a fost unul dificil din cauza finanțării întârziate a proiectelor de cercetare, iar mai multe acțiuni preconizate au fost regândite sau nu au putut fi desfășurate plenar din cauza pandemiei. Totuși, avem rezultate care vin să confirme activitatea eficientă a oamenilor de știință, chiar și în primul an de desfășurare a proiectelor din cadrul Programelor de Stat pentru anii 2020–2023. Unul din indicatorii principali se referă la recunoașterea internațională a rezultatelor obținute. Actualmente, în bazele de date Scopus sunt înregistrate 545 de lucrări științifice publicate de cercetătorii noștri în anul 2020, dintre care 122 sunt materialele conferințelor, rezultate ce, cu siguranță, merită a fi apreciate.
Pentru că vorbim, totuși, de un bilanț anual, vom evidenția succint unele dintre cele mai relevante rezultate (selectate de Secțiile de Științe ale AȘM), care au un impact pentru societatea noastră în economie, agricultură, tehnologie, cultură, educație etc.
În domeniul medicinii, care a fost pus anul acesta la grea încercare, au fost elaborate și implementate abordări inovative în managementul pacienților de COVID-19, inclusiv a pacienților cu comorbidități, a fost demonstrată eficiența tratamentului cu plasma convalescentă. Au fost elaborate noi substanțe medicamentoase pentru tratamentul maladiei COVID-19. În premieră a fost realizată secvențierea genomului tulpinilor de coronavirus SARS-CoV-2 răspândite în Republica Moldova, rezultatele fiind publicate în registrele internaționale ale virusului. Multe din realizări au fost înalt apreciate, unii cercetători devenind Laureați ai Premiului Național.
În domeniul agriculturii, biologiei, mediului - au fost identificate, descrise și cartate 42 de resurse genetice forestiere noi de gorun, stejar pedunculat, stejar pufos și fag, identificate noi specii de plante vasculare, a fost calculat stocul de carbon în ecosistemele forestiere și pajiști din zona de centru-vest a republicii. Au fost elaborate modele temporale ale componentelor abiotice de mediu cu evidențierea stabilității ecologice a peisajelor, ecosistemelor urbane și rurale, cu scopul extinderii Ariilor Naturale Protejate de Stat.
A fost implementat un nou soi semitimpuriu de grâu de toamnă Meleag, cu rezistență bună la iernare și secetă, cu un conținut de proteină în mediu – 14,3% și gluten umed de 30,0%. Potențialul genetic de producție a soiului este de 8,6 t/ha. Fiind utilizat pe o suprafață de 15 mii ha, efectul economic este de 11250000 lei.
Au fost selectate tulpini de microorganisme cu potențial microbiologic înalt în degradarea deșeurilor de plastic nereciclabil.
În domeniul științelor exacte și inginerești au fost abordate probleme actuale ale științei fundamentale și aplicative, în particular au fost sintetizate produse inovative noi, inclusiv 27 de compuși complecși, cu acțiuni multiple antiinvazive, vasoprotective, antiaterogene și antiinflamatorii, importante pentru o intervenție terapeutică eficientă în cazul diferitor maladii.
Au fost elaborate nanomateriale ultra-poroase noi cu performanțe fotocatalitice înalte, a fost dezvoltat conceptul micro-motoarelor fotocatalitice cu proprietăți fotoluminescente pentru transportarea micro-încărcăturilor în medii biologice. Au fost elaborați senzori performanți pentru monitorizarea mediului ambiant.
În compuși multiferoici au fost evidențiate stări magnetice neconvenționale cu aranjarea complexă a spinilor ce deschid noi oportunități pentru elaborarea dispozitivelor de memorie cu capacitatea de înregistrare sporită.
În domeniul științelor sociale și economice - a fost realizat studiul privind impactul schimbărilor demografice asupra reproducerii și mobilității forței de muncă, studiul cantitativ ce ține de impactul pandemiei COVID-19 asupra migrației și remitențelor. Au fost identificate tendințele businessului inovativ la nivel global, pre- și post-pandemic, precum și acțiunile necesare de întreprins în scopul încadrării businessului local în rețele regionale.
Au fost definite și interpretate conceptele de securitate umană, securitate economică, integrare socială etc., a fost elaborată metodologia de cercetare a coeziunii sociale. A fost proiectat și implementat produsul-program pentru elaborarea manualelor digitale interactive pentru elevi.
În domeniul istoriei - au fost analizate problemele ce țin de constituirea statelor medievale românești, formarea Țării Moldovei și afirmarea ei politică internă și externă; au fost identificate și examinate noi fațete din istoria statului, culturii și Bisericii în Țara Moldovei în secolele XIV–XVIII, studiate structurile economico-sociale şi instituţionale, determinate principalele tendințe ale evoluției demografice etc.
În domeniul filologiei - au fost realizate demersuri teoretice pentru a pune la punct metode, concepte și unelte de analiză actuale; au fost valorificate textele relevante din patrimoniul literar național, vizând creația lui Mihai Eminescu; au fost revalorificate elementul static al limbii române, fundamentele greco-latine în stabilirea profilului terminologic în limba română în contextul internaţionalizării, standardizării şi unificării terminologiilor; au fost întreprinse explorări critice în corpusurile de documente și texte literare; au fost selectate materiale reprezentative din culegerile de folclor și completate cu materiale inedite de arhivă.
În domeniul arheologiei, etnologiei și studiului artelor vizuale și audiovizuale - cercetările cu caracter interdisciplinar au fost axate pe repertorierea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural al țării, implicit, valorificarea culturală, economică, turistică a celor mai relevante obiective. În acest context, se proliferează studiile de castelologie comparată, imagologie, studiul orașelor și localităților etc. De asemenea, au fost stabilite principalele elemente ale identității artelor naționale ca parte componentă a suprastructurii, precum moștenirea istorico-culturală și artistică, etnicitatea, religia, mentalitatea.
Studiul sociologic realizat recent de Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice a scos în evidență nemulțumirea majorității cercetătorilor față de rezultatele implementării reformelor în domeniul cercetării și inovării. Cum credeți, mai sunt șanse să introducem corecții și să revenim la normalitate?
În Raportul asupra stării științei din Republica Moldova, elaborat de AȘM în calitate de consultant strategic al Guvernului, s-a constatat o stare precară a domeniului, caracterizată prin pierderi de personal științific calificat, carențe în organizarea concursului de proiecte de cercetare „Program de Stat” (2020–2023), anumite neconcordanțe în cadrul normativ. Comunitatea academică și conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei a insistat de fiecare dată să fie asigurată primordial elaborarea Metodologiei de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării; elaborarea și aprobarea Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării; elaborarea și aprobarea Metodologiei de finanțare a proiectelor în domeniile cercetării și inovării. Participarea la concursul de proiecte, urmată de finanțarea rezultantă, trebuie să fie asigurată în mod egal pentru toate organizațiile eligibile, fără delimitare pe criteriul de clasificare în urma evaluării, efectul acesteia regăsindu-se în exclusivitate în diferențierea finanțării instituționale.
Actualmente în Parlamentului Republicii Moldova se află în proces de examinare proiectul de lege pentru modificarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Este important, ca modificările în Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova, în HG 381/2019, HG 382/2019 și HG 53/2020, precum și Metodologia de evaluare a organizațiilor din domeniile cercetării și inovării (aflată în proces de elaborare), să fie examinate într-un bloc comun în scopul excluderii neconcordanțelor între aceste acte juridice, creării unei stabilități în domeniile cercetării și inovării, stoparea pierderilor de personal științific calificat, atragerea și păstrarea tinerilor în cercetare.
Care a fost evenimentul cel mai de amploare al Academiei de Științe, în anul 2020?
Bineînțeles, că cel mai de amploare eveniment al Academiei de Științe în acest an a fost prelegerea publică online, susținută de Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină (2013), Profesorul Randy Schekman, citolog american, savant cu renume mondial, care, așa cum ați remarcat și Dumneavoastră într-un interviu realizat recent, în exclusivitate, cu ilustrul savant, are rădăcini basarabene, bunicii după mamă emigrând cca 100 de ani în urmă din Lipcani în SUA.
Prelegerea susținută de un savant de peste ocean, Laureat al Premiului Nobel, a fost o premieră absolută nu doar pentru Academia de Științe a Moldovei, care tocmai își marca o aniversare, dar și pentru întreaga comunitate de cercetători de la noi și pentru Republica Moldova, în general. Or, vizita unei somități științifice de talie mondială într-o țară mică, cum este republica noastră, demonstrează o dată în plus recunoașterea oamenilor de știință de la noi, care s-au impus la scară internațională prin cercetările științifice realizate de-a lungul anilor.
Prelegerea a fost cu atât mai importantă, cu cât Prof. Schekman, s-a referit la cea mai actuală problemă de sănătate – coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2, menționând încă atunci, la trei luni de la declanșarea marelui dezastru sanitar, eforturile colosale pe care le depun specialiștii pentru identificarea unui vaccin eficient sau identificarea unor soluții rapide la această provocare globală a secolului XXI. Au trecut șapte luni de la afirmațiile savantului și iată, astăzi, suntem martori, că eforturile savanților s-au soldat cu un succes real, campania de vaccinare a demarat în multe țări.
Cu regret, pandemia a făcut imposibilă prezența fizică a Profesorului Randy Schekman în Republica Moldova, preconizată pentru susținerea prelegerii publice, dar și pentru a-și vizita locurile de origine, care, după cum s-a exprimat chiar Domnia Sa, ar fi fost prima întoarcere a unui membru al familiei în decurs de aproape 100 de ani. Suntem însă optimiști și sperăm că pandemia va fi învinsă, iar profesorul american va reuși să ne viziteze țara și va avea posibilitatea să meargă la mormântul străbunilor, în Lipcanii din nordul Moldovei. Reiterez și pe această cale că invitația de a veni în Republica Moldova și de a-și vizita rudele din nordul republicii rămâne în vigoare pentru renumitul savant, de îndată ce vom fi asigurați că riscul pandemic va deveni istorie.
Ce a fost cel mai greu în pandemie pentru Academia de Științe?
În primul rând, au fost infectați de coronavirus SARS-CoV-2 persoane din echipa de conducere a AȘM și din Aparatul Prezidiului, ceea ce a amplificat dificultățile prin care am trecut în decursul anului curent. În al doilea rând, din cauza pandemiei au fost anulate vizite importante la Academia de Științe a Moldovei, în particular, vizita Prof. Randy Schekman care era așteptat în luna iunie pentru realizarea unei agende impresionante. Restricțiile impuse ne-au lipsit de onoarea de a-i avea prezenți fizic și pe primul cosmonaut roman, dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române care, de asemenea, a venit cu o premieră, de Ziua Limbii Române, doar că virtual. Destul de grea a fost și despărțirea de doi membri ai AȘM – acad. Andrei Ursu și acad. Gheorghe Mișcoi, pe care nu i-am putut petrece pe ultimul drum, așa cum au meritat după o viață trăită în/pentru știință.
Cu bune sau cu rele, acest an 2020 se duce. Cu ce gânduri și speranțe pășiți în anul 2021? Ce așteptați de la Noul An?
În primul rând, sper să depășim pandemia de COVID-19 cât mai repede și să revenim la normalitate, atât în viața cotidiană, cât și în activitățile de cercetare științifică. În al doilea rând, sper ca Republica Moldova să-și schimbe atitudinea față de știință, ca știința să fie inclusă în lista priorităților statului. În lume este recunoscut faptul, că anume știința este cea care aduce progresul și ghidează deciziile politicienilor. „Criza pandemică demonstrează că știința trebuie să stea la baza deciziilor noastre politice și economice”, a menționat profesorul Klaus Mainzer, președintele Academiei Europene de Științe și Arte, într-un interviu acordat recent Serviciului de presă al AȘM (https://asm.md/prof-klaus-mainzer-presedinte-al-academiei-europene-de-stiinte-si-arte-criza-pandemica-demonstreaza). În al treilea rând, anul viitor vom marca aniversarea a 60-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și sper că vom fi onorați de prezența la festivitate a unor personalități notorii din alte țări. Aștept că, în pofida pandemiei, știința din Republica Moldova să-și continue parcursul de integrare în știința europeană și cea internațională, să fie adecvat susținută de factorii de decizie pentru a face față provocărilor și a contribui plenar la dezvoltarea și prosperarea țării noastre.
Și pe final, întrebarea tradițională: Ce le doriți membrilor Academiei, comunități de cercetători din țara noastră, colegilor și de ce nu, colaboratorilor din cadrul Aparatului Prezidiului AȘM?
Doresc tuturor multă sănătate, pace, optimism care sunt strict necesare pentru a depăși situația pandemică și a aduce contribuții substanțiale la dezvoltarea cercetării științifice în țara noastră!
La Mulți Ani!
