Moldova: Pași noi în lumea civilizată. Cohorta elitară a savanților poate da tonul întregii vieți a Republicii Moldova

14.02.2023
Vizitatori unici: 1012

Nu a trecut mult timp de la aniversarea a 60-ea a AŞM, că în adresa templului naţional al ştiinţei au răsunat alte cordiale felicitări, cu un prilej neordinar: acad. Ion Tighineanu, liderul comunităţii ştiinţifice din R.Moldova, prin vot unanim, a fost ales membru în Consiliul Ştiinţific Internaţional care, apropo, întruneşte şi deţinători ai Premiului Nobel. Fiindcă veni vorba, unele dintre aceste somităţi nobeliene au participat la festivităţile de anul trecut prilejuite de jubileul AŞM. Astfel, primul om de ştiinţă din Republica Moldova, Ion Tighineanu, cooptat în această prestigioasă structură internaţională, i-a adus AŞM o notorietate nemaicunoscută până acum. Fireşte, anul 2022 a intrat în istorie cu una dintre cele mai remarcabile realizări ale Republicii Moldova. În perspectivă, academicienii vor face tot posibilul ca ştiinţa, cum a fost mândria Moldovei, aşa şi să rămână. Nu e o realizare personală, e una naţională, comparabilă cu locul în lume a compozitorului Eugen Doga. Nu e deloc întâmplător nici faptul că, tot recent, unul dintre savanţii noştri, prof. univ., doctor habilitat Mihai Popa, a rezolvat o problemă a francezului Henri Poincaré, numită problema Centrului şi Focarului, pe care timp de 130 de ani titani ai ştiinţei matematice nu au putut-o soluţiona. Totodată, Republica Moldova, pe neaşteptate, obţine statut de candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Poate, cu atât mai mult Moldova va face totul  ca să parcurgă într-un termen record distanţa pentru a deveni titulară a UE.

Academicienii urmează, temerari, materializarea a ceea ce spuneau vechii latini: Mutatis mutandis –  schimbăm ceea ce trebuie schimbat. Noul statut va putea transpune acest ideal în realitate, prin reformări radicale. Va face din Moldova cu totul o altă ţară. Cetăţenii ei vor inspira mai multă încredere prin energie şi spirit optimist. De pe acum e clar - mai clar ca oricând: totul e în puterile republicii. Ceea ce părea ieri utopie - nanotehnologiile, acum e o stare de fapt. Creatorul, Ion Tighineanu, cot la cot cu alţi savanţi înzestraţi, a transformat-o în realitate.

Cu certitudine, cohorta elitară a academicienilor poate da tonul întregii vieţi a Republicii Moldova. Din 2021 până la o altă remarcabilă aniversare a templului ştiinţei, cercetările vor continua în toate institutele ştiinţifice, coordonate însă de acest prestigios for, cu savanţi care au avut întotdeauna un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte dezvoltarea statului moldovenesc, suveran şi independent. Convingerea moldovenilor e ca şi a strămoşilor latini: Homo doctus semper in se divitias habet (Omul învăţat totdeauna prezintă prin sine o valoare). Moldovenii sătui de brambureală şi bătut pasul pe loc (de către guvernanţi) se întreabă serios: în cine ar mai putea avea încredere, dacă nu în Academia noastră de Ştiinţe? Şi, mai ales, în actualul ei Preşedinte, academicianul Ion Tighineanu?

Tudor RUSU

 Făclia, Nr. 5 (3737) din 10 februarie 2023

 

 

POST-SCRIPTUM

Cohorta elitară a savanților poate da tonul întregii vieți a Republicii Moldova

 

M-a surprins și m-a uimit publicarea, la 10 februarie curent, a materialului „Moldova: pași noi în lumea civilizată” în Săptămânalul „Făclia” semnat de directorul ei, reputatul jurnalist Tudor Rusu. E prea optimist autorul, m-am gândit eu, în situația în care cuvântul „academician” și  sintagma „Academia de Științe a Moldovei” au devenit cuvinte cu o  anumită doză de ocară în societatea noastră, profund divizată și buimăcită de la 2017 încoace. Anume atunci autoritățile au luat decizia ca institutele academice să fie rupte de la AȘM și transferate sub administrarea unor ministere, iar de la începutul noului an de învățământ – în gestiunea a două universități.

 

În acest editorial, dl Tudor Rusu s-a referit la realizările de rezonanță ale unor savanți și oameni de cultură, care s-au evidențiat în plan internațional, inclusiv la realizările președintelui AȘM. Obținerea statutului de țară-candidat la aderarea Republicii Moldova la UE impune autoritățile (o coincidență nefastă – la 10 februarie, când a apărut ziarul, și-a dat demisia și Guvernul) să implice oamenii de știință la realizarea acestor reforme radicale. Cine dacă nu savanții au avut întotdeauna un cuvânt greu de spus privind dezvoltarea statului moldovenesc, suveran și independent?

 

Cu certitudine, cohorta elitară a academicienilor, crede jurnalistul Tudor Rusu, poate da tonul întregii vieți a Republicii Moldova. Cetățenii noștri sătui de brambureală și de bătut pasul pe loc (de către guvernați), se întreabă serios: în cine să mai aibă încredere, dacă nu în Academia noastră de Științe? – întreabă autorul.

*          *          *

 

Cât privește realizările oamenilor de știință în plan internațional, care sunt comparabile cu cele obținute de Republica Moldova în acest domeniu, vom aminti că primul pas spre integrarea europeană, realizat grație eforturilor consolidate din partea comunității științifice a țării noastre, fiind reprezentată plenar de Academia de Științe, a reușit să promoveze asocierea Republicii Moldova la programele comunitare de cercetare-inovare, începând cu 1 ianuarie 2012. A fost un succes incontestabil, țara noastră fiind prima din Parteneriatul Estic și Comunitatea Statelor Independente care a atins o atare performanță.

 

Pe parcursul ultimilor ani, Forul științific al Moldovei și-a promovat o imagine impecabilă la nivel internațional. Crearea platformelor de comunicare științifică a atras personalități notorii din mai multe țări ale lumii, Laureați ai Premiului Nobel, președinți și vicepreședinți de Academii, care au avut posibilitatea să susțină de la tribuna AȘM prelegeri publice pe cele mai arzătoare probleme. Doar în cadrul Săptămânii Științei, dedicate aniversării a 60-a de la fondarea Academiei și împlinirii a 75 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic în Republica Moldova, au susținut lecții publice 5 (!) Laureați Nobel (https://asm.md/en/node/769). În contextul provocărilor tot mai grave ale Secolului XXI, de la tribuna AȘM și-au expus viziunile prof. Peter Gluckman, președintele Consiliului Științific Internațional (https://council.science/about-us/), prof. Sierd Cloetingh, președintele Academiei Europene (https://www.ae-info.org/), și prof. Klaus Mainzer, președintele Academiei Europene de Științe și Arte (https://euro-acad.eu/).

 

Referitor la războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, Academia de Științe a Moldovei a organizat, la 9 martie 2022, o teleconferință cu participarea acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, acad. Anatoly Zagorodny, președintele Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, și a profesorilor din SUA Richard Roberts și Randy Schekman, Laureați Nobel în medicină, în cadrul căreia a fost condamnată invazia Rusiei în țara vecină și a fost exprimată solidaritatea cu savanții și poporul ucrainean (https://www.asm.md/en/node/1027). AȘM a susținut și promovat Apelul Academiei Române din 2 martie 2022 către toate academiile europene să se înscrie într-o mișcare globală de apărare a păcii pe continent și în lume. Ca urmare, la 24 mai 2022, Academia de Științe a Moldovei a organizat Conferința științifică internațională cu genericul „Platforma europeană pentru pace”, la care au participat savanți notorii din diferite părți ale lumii, inclusiv patru Laureați Nobel (https://www.asm.md/en/node/1092).

 

*          *          *

Academia de Științe reprezintă cu brio Republica Moldova în cele mai înalte foruri științifice internaționale prin savanți de notorietate. Dacă ne referim la acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, pe care l-a nominalizat în editorialul său jurnalistul Tudor Rusu, anul trecut, pentru prima dată în istoria științei noastre, el a fost ales în calitate de membru al Consiliului Științific Internațional (https://council.science/profile/ion-tiginyanu/). Această titulatură  recunoaște oameni de știință eminenți, cu merite deosebite, lideri de gândire din sfera științei și a politicilor în știință care au adus contribuții remarcabile la îmbunătățirea înțelegerii rolului crucial al științei în societățile moderne. Un detaliu: acest Consiliu Științific Internațional asigură cu expertiză, la nivel global, ONU și UNESCO. O altă instituție care l-a ales pe acad. Ion Tighineanu în calitate de membru al ei, tot pentru prima dată în istoria științei autohtone, este Academia Europeană (https://www.ae-info.org/ae/Member/Tiginyanu_Ion), grație realizărilor sale remarcabile din cercetare. Scopul principal al acestei structuri științifice este de a promova cercetarea europeană, de a consilia Comisia Europeană, guvernele și organizațiile internaționale în probleme științifice. Să amintim încă de un titlu onorific acordat acad. Ion Tighineanu: membru cu merite deosebite al Societății Internaționale pentru Optică și Fotonică (https://spie.org/profile/Ion.Tiginyanu-18576?SSO=1) pentru realizări de excepție în cadrul mai multor proiecte, inclusiv ale celor finanțate de Comisia Europeană prin Programele FP7 și Orizont-2020.

 

 *          *          *

Exemple frumoase ar putea fi aduse și cu referire la alți cercetători. Așadar, mă întreb și vă întreb: de ce ar trebui să neglijăm potențialul științific al țării noastre, să-l desconsiderăm, să-l umilim și să mergem orbește, fără consultanță, spre Europa, unde cercetarea este pusă în capul mesei și care a absorbit deja multe sute de tineri dotați din țara noastră?! De altfel, talentele noastre științifice, după ce susțin doctoratele acasă, sunt angajați pe toate continentele lumii, Republica Moldova rămânând doar cu cheltuieli bugetare și cu o stare de depresie în societate. Deci, sărăcim în continuare la toate capitolele, inclusiv protejarea și considerarea potențialului intelectual.

 

Impresionează optimismul dlui Tudor Rusu, dar zilele acestea au părăsit blocul principal al Academiei de Științe a Moldovei încă două institute, a mai rămas unul, căruia i se caută de urgență sediu. De vreo două decenii au pus ochii pe frumoasa clădire istorică din centrul  Chișinăului cei care s-au perindat la putere și, din câte se vede, ea continuă să-i ademenească pe guvernanți...

 

Imaginea pozitivă a Academiei de Științe a Moldovei mai poate fi păstrată, ea are o istorie de 62 de ani (cercetarea în ansamblu, 77 ani). Cine vrea să înțeleagă, vede că Academia Națională de Științe este atributul unui stat independent și suveran: Simbol al spiritualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale – cum este reliefat cu litere mari şi pe frontispiciul Academiei Române. Această formulă ne reprezintă și pe noi.

 

Mulțumiri „Făcliei” care își îndeplinește cu brio misiunea informativă și educativă, își respectă de circa 70 de ani fidelii săi cititori!

 

Tatiana ROTARU

 

 

Sursa:
Categorie:

Înregistrări online