- Views: 149
Academia de Științe a Moldovei găzduiește în perioada 28-29 septembrie 2021, Conferința științifică internațională „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”, ediția a IV-a. Evenimentul este organizat de Secția Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R. (Iași, România), în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Primăria orașului Buzău și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România), Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lvov).
Cea de-a IV-a ediție se desfășoară în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este dedicată aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat din Moldova.
La deschiderea lucrărilor conferinței, cu un mesaj de salut, a participat președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. În luarea sa de cuvânt, președintele AȘM a salutat prezența participanților din România, Ucraina, Republica Moldova, remarcând buna tradiție înrădăcinată în Republica Moldova care a făcut ca an de an, la finele lunii septembrie, de a marca Zilele Europene ale Patrimoniului, împreună cu alte 50 de țări care au semnat Convenția Culturală Europeană. „O frumoasă acțiune, în anul 1985, a Consiliului Europei, a adus în prim-plan patrimoniul cultural din mai multe țări, patrimoniu ce ne reprezintă, ne identifică și care ne unește, un tezaur comun ce ne aparține. Patrimoniul cultural nu este doar despre teatru, muzică sau cinema. Patrimoniul este, în primul rând, un teren enorm de studiu pentru comunitatea științifică și pentru instituțiile de învățământ care optează pentru educație prin și pentru patrimoniu. Patrimoniul cultural este un spațiu enorm pentru autoritățile publice centrale și locale pentru a ne crea condiții pentru dezvoltare, integrare în spațiul european al cercetării, educației și culturii. Patrimoniul întruchipează, fără îndoială, oamenii de știință, profesorii, tinerii care lucrează în beneficiul societății”, a subliniat președintele AȘM, precizând că Zilele Europene ale Patrimoniului din anul curent se pliază perfect pe cele menționate anterior, demarate sub sloganul „Patrimoniul incluziv și divers”, având tema comună a patrimoniului, de și pentru toată lumea. Totodată, președintele Tighineanu a exprimat certitudinea că ediția 2021 va încuraja discuția, implicarea cu istoria și perspectivele raselor, etniilor, genurilor, vârstelor, religiilor, abilităților etc.
„O sumară examinare a unui program destul de complex al evenimentului de azi permite să afirmăm că am pus bazele unui parteneriat ferm între Academia de Științe a Moldovei și Universitatea de Stat din Moldova, precum și între mai multe instituții de cercetare și de învățământ din Republica Moldova, România, Ucraina, Rusia, Uzbekistan, mai recent și Turcia. Parteneri fideli sunt Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Direcția Cultură a municipiului Chișinău, Muzeul de Istorie a orașului Chișinău, care au susținut și găzduit mai multe evenimente științifico-culturale. Totodată, avem stabilită o frumoasă colaborare cu instituțiile de peste hotare: Centrul Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R. din Iași, Primăria orașului Buzău și Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, precum și Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Lvov”, a specificat președintele AȘM, astfel încât, sub umbrela valorificării științifice a patrimoniului cultural s-a reușit unificarea eforturilor mai multor organizații care nu sunt indiferente de soarta tezaurului ce l-am moștenit.
Președintele Tighineanu a exprimat speranța că această colaborare se va fructifica în acorduri de colaborare între mediul științific, didactic, autoritățile publice, academii de științe care împreună vor perfecta planuri de acțiuni întru salvgardarea și valorificarea patrimoniului cultural, or, schimbul de experiență, de opinie și dezbaterile subiectelor enunțate vin să confirme importanța patrimoniului cultural pentru întreaga societate. În numele Prezidiului AȘM, acad. Ion Tighineanu a dorit o conferință științifică care ar răspunde exigențelor timpului și ar oferi răspunsuri la cele mai stringente întrebări ce țin de patrimoniul cultural. Iar condițiile de pandemie să nu afecteze mersul firesc al lucrurilor, astfel încât participanții să se revadă cu bine și la următoarea ediție a conferinței.
"Mă bucură foarte mult organizarea acestui eveniment cu participarea Universității de Stat din Moldova, în calitate de partener al Conferinței „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”, aflată la cea de-a IV-a ediție”, a menționat rectorul Universității de Stat din Moldova, dr. conf. Igor Șarov, adresând felicitări organizatorilor pentru acest entuziasm. Și asta pentru că evenimentele care sunt organizate se țin pe entuziaști, consideră rectorul USM. „Entuziasmul marii părți ai celor care participă, ne demonstrează că doar prin eforturi comune putem să acordăm o atenție deosebită unui asemenea domeniu, cum este patrimoniul. Nu este un secret pentru mine că am avut în ultimii ani de învățat. În primul rând, am învățat de la colegii noștri din România, or, când vorbim de succesele care au fost obținute de savanții din RM materializate și din punct de vedere practic, în introducerea dosarelor în domeniul patrimoniului imaterial, începând cu anul 2013, erau imposibile fără de o colaborare cu centrele științifice din România. Același lucru îl putem spune și despre celelalte domenii ale patrimoniului”, a relevat rectorul Șarov. Domnia Sa a venit cu sublinierea că această conferință a fost dedicată Zilelor Europene ale Patrimoniului, dar și unui eveniment important pentru universitari – 75 de ani a USM, remarcând în context, că istoria fiecărei instituții de învățământ este scrisă de către profesorii și studenții ei, iar statutul acestei universități este confirmat de calitatea profesională și etica profesională a celor care, cu mândrie, se numără printre absolvenții ei. „În cazul universității noastre, pe parcursul celor 75 de ani de la înființare, USM a luat proporția unui fenomen social care și-a pus amprenta în toate domeniile vieții, care indubitabil i-a sporit și calitatea. Astăzi, nu veți găsi o ramură a economiei naționale unde să nu-și fi adus obolul absolvenții USM. Dar pe mine, în calitate de fost decan al facultății de Istorie, colaborator, mă bucură și succesele colegilor, studenților mei care au absolvit, în special, a celor din domeniul patrimoniului”, a spus rectorul Igor Șarov, dorind succes în realizarea obiectivelor propuse în cadrul acestei conferințe și mulțumind tuturor partenerilor.
Subliniind genericul actual și multidisciplinar al ediției curente a conferinței, dr.hab. în studiul artelor Nicoleta Vornicu, director al Centrului Mitropolitan de Cercetări T.A.B.O.R din Iași, România a menționat că deși reuniunea are loc în mediul online, aceasta nu a împiedicat participanții să fie și de data aceasta într-un număr solid, ceea ce dovedește că obiectivul declarat al conferinței, este îndeplinit. „Am constatat cu încântare că lucrările înscrise în conferință sunt de o calitate științifică remarcabilă, iar rezultatele cercetărilor în domeniul patrimoniului cultural, mobil, imobil, artistic, arheologic și imaterial, demonstrează încă o dată importanța acestui domeniu”, a spus cercetătoarea ieșeană, precizând că evenimentul de astăzi nu este doar o întâlnire științifică, ci demonstrează clar responsabilitatea din partea factorilor indicați în identificarea, păstrarea și transmiterea, cât mai puțin alterată, a moștenirii culturale naționale, dar și a transformării patrimoniului cultural în surse de dezvoltare durabilă.
Cu un mesaj de salut din partea Primăriei mun. Buzău, România a venit și directorul Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare, doctor în istorie, comandor Marius-Adrian Nicoară. Domnia Sa a exprimat respectul profund pentru toți cei care sunt implicați în ceea ce înseamnă valorificarea patrimoniului cultural de ieri, pentru punerea acestuia în practică și pentru valorificarea lui astăzi ca moștenire pe care trebuie în mod sigur să fie dusă mai departe urmașilor. Directorul Institutului a adresat și un mesaj de felicitare Universității de Stat din Moldova cu ocazia aniversării a 75-a, inclusiv profesorilor, studenților, dar și celor care sunt implicați în activitățile curente ale Alma Mater.
Mesaje de salut au adresat și dr. Vlodimir Konoroko, secretar ştiinţific al Institutului de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (Lvov); Elena Pintilei, director al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova; Valentina Volontir, sef Direcție Cultură, Primăria mun. Chișinău; dr. hab. Aliona Grati, director al proiectului „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” ș.a.
În cadrul evenimentului a avut loc prezentarea filmului documentar Artistul plastic Gheorghe Vrabie: contribuții la formarea identității simbolice a Chișinăului. Prelegere susținută de Elena Musteață, cercetător științific, critic de artă, USM, și Silviu Andrieș-Tabac, doctor în istorie, heraldist de stat al Republicii Moldova, șeful Cabinetului de heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova. De asemenea, a fost lansat Vlumul „Patrimoniul de ieri – implicații în dezvoltarea societăți durabile de mâine”, ediția a III-a, conferința științifică internațională desfășurată la 11-12 februarie 2021 în contextul Zilei Internaționale a femeilor cu activități în domeniul științei și dedicată aniversării a 60-a de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei și împlinirii a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic (Iași-Chișinău, 260 p.). În același context, a fost prezentat și volumul „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societăți durabile de mâine”, ediția a IV-a, desfășurată la 28-29 septembrie 2021 în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului și este dedicată aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat din Moldova (Iași-Chișinău, 374 p.).
Deshiderea oficială a conferinței a fost urmată de sesiunea de comunicări științifice: Mariana ȘLAPAC, mem. cor. al AȘM, dr. hab. în studiul artelor (USM); Alla CEASTINA, dr. în studiul artelor și culturologie (USM), Repere în arhitectura Republicii Moldova;
Aurelia HANGANU, dr. hab. în filologie (USM), Limba de stat și știința limbii în Republica Moldova;
Aliona GRATI, dr. hab. în filologie (USM), Trei decenii de literatură în Republica Moldova;
Viorel MIRON, dr. în economie (Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova), Marina MIRON, dr. în istorie (Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova/USM), Realizări și perspective în dezvoltarea destinațiilor turistice din Republica Moldova;
Natalia PROCOP, dr. în studiul artelor și culturologie (USM/AȘM), Tendințele evoluției artelor plastice din Republica Moldova;
Valeria SURUCEANU, Muzeul de Istorie al Orașului Chișinău, cercetător științific (USM), Dezvoltarea muzeelor în Republica Moldova;
Liliana CONDRATICOVA, dr. hab. în studiul artelor și culturologie, dr. hab. în istorie (USM/AȘM), Patrimoniul cultural din Republica Moldova între nepăsare și valorizare.
Conferința științifică internațională este organizată în perioada 28-29 septembrie și se desfășăară în cadrul a cinci secțiuni, ținute atât în Republica Moldova, cât și în România:
Secțiunea Patrimoniul arhivistic: Salvgardare, valorificare, management;
Secțiunea Patrimoniul Istoric și arheologic:probleme și soluții;
Secțiunea Patrimoniul artistic în context național şi internațional. Patrimoniul etnologic:
de la necunoaștere la valorizare culturală;
Secțiunea Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural – experiență și bune prcatici;
Secțiunea Studii filologice literare.
Înregistrarea video a evenimentului poate fi accesată la https://idsi.md/tv.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
