La Academia de Științe a Moldovei a fost lansată „Săptămâna Științei”

07.06.2021
Unique visitors: 465

La Academia de Științe a Moldovei a fost lansată astăzi, 7 iunie, „Săptămâna Științei”, dedicată celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova, împlinirii a 60 de ani de la fondarea AȘM și a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic.

La deschiderea oficială a evenimentului au participat, cu prezență fizică sau online, membri ai AȘM, rectori ai universităților, directori ai institutelor de cercetare, agențiilor, reprezentanți media.

În contextul inaugurării „Săptămânii Științei”, evenimentul a fost onorat de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministru interimar, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi și ministrul Educației, Culturii și Cercetării, dr.hab. Lilia Pogolșa. Oficialii au adresat mesaje de felicitare Academiei de Științe și întregii comunități științifice. 

Evenimentul de lansare a „Săptămânii Științei” a fost deschis de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Președintele AȘM a subliniat în mesajul său festiv că anul 2021 are o deosebită prestanță la nivel național și internațional pentru Academia de Științe a Moldovei, care celebrează 60 de ani de la fondare (1961) și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic (1946), specificând că Prezidiul AȘM a solicitat ca „Săptămâna ştiinţei” să fie inclusă și în lista evenimentelor de anvergură dedicate celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Președintele AȘM a precizat și faptul că scopul organizării acestei săptămâni constă în sensibilizarea societăţii şi a guvernării cu privire la importanța cercetării științifice, rolul ei decisiv în identificarea soluţiilor în contextul provocărilor majore cu care se confruntă statele lumii, în particular, şi civilizaţia, în general. 

Președintele AȘM a dat citire mesajului de felicitare, adresat de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. „Vă felicit pentru că v-ați urmat vocația. Dumneavoastră, oamenii împătimiți de cercetare și inovare, puteți face ca adevărul științific să fie principalul instrument în luarea deciziilor privind modul în care vom construi viitorul Republicii Moldova. Știința și inovațiile sunt discursul dominant al modernității. Copii nu-și mai concep existența fără instrumente digitale, zborurile cu avionul sunt parte indisolubilă a vieții, iar inteligența artificială este folosită pe larg în multe domenii. Acestea sunt instrumentele progresului, care nu ar fi fost posibile, dacă oamenii nu s-ar fi bazat pe o cunoaștere de tip științific a realității. Ele vin să ne ușureze viața și să găsească soluții la problemele cu care se confruntă omenirea – probleme complexe, urgente, globale”, se arată în mesajul Președintelui RM. În contextul actual, generat de pandemia Covid-19, Președintele Maia Sandu a accentuat că știința și-a confirmat încă o dată unul dintre obiectivele sale, cel legat de supraviețuirea omenirii, iar experiența pandemiei ne-a arătat cât de importantă este cercetarea pentru a înțelege și a rezolva noile provocări, dar și pentru a educa societatea, prin combaterea minciunilor, a dezinformării și a manipulării, prin popularizarea adevărului științific. „Un stat este competitiv dacă are la baza dezvoltării sale un spirit inovator, cu soluții pentru economie, sănătate, agricultură, educație, deci pentru activitatea umană în toată complexitatea ei. Acest spirit vine de la oamenii cu viziune, cu abordări și perspective noi. Republica Moldova are acești oameni, ei trebuie identificați, pregătiți și motivați să rămână în știință și acasă”, a mai spus Președintele RM exprimând speranța că oaspeții de onoare, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, să aibă satisfacția de a cunoaște aici, în Moldova, un public interesat de noile descoperiri, de adevărul științific, de viitor. 

„Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la celebrarea a 60 de ani de la instituirea Academiei de Științe a Moldovei și 75 de ani de la crearea primelor instituții de cercetări științifice. Sunt onorat să mă adresez, cu acest prilej, celui mai înalt for științific și cultural al țării, care reunește personalități marcante din toate domeniile științelor, artei, literaturii.  Această aniversare reprezintă un eveniment de importanță majoră, având în vedere contribuția acestei instituții elitare la cultivarea limbii, culturii, artei, spiritualității, precum și la afirmarea și promovarea acestora în lume”, a menționat prim-ministrul interimar, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Aureliu Ciocoi, subliniind că orice moment aniversar oferă oportunitatea de a trece în revistă realizările, succesele și, în egală măsură, este un bun prilej pentru reflecție privind viitorul științei, dar și viitorul  Republicii Moldova, care în acest an aniversează 30 de ani de la proclamarea independenței. „Misiunea Academiei de Științe a Moldovei, acum 60 de ani, a fost de a crea bazele științifice de utilizare rațională și sporire a fertilității solului, de dezvoltare a metodelor de combatere a secetei, de folosire rațională a resurselor acvatice, de asigurare a progresului tehnic în industrie și agricultură și dezvoltarea cercetărilor științifice fundamentale în domeniile matematicii, fizicii, biologiei, chimiei, geofizicii geologiei, valorificarea moștenirii culturale ș.a. În istoria modernă a Republicii Moldova, rolul Academiei de Științe în dezvoltarea și progresul cunoașterii a fost unul major, iar realizările savanților moldoveni membri ai Academiei au fost recunoscute și apreciate atât în țară, cât și peste hotare”, a declarat premierul, remarcând că de-a lungul istoriei Academia a trecut prin reforme și restructurări organizaționale, iar reingineria din ultimii ani a sistemului național de cercetări a generat schimbări structurale și administrative menite să sporească eficiența și relevanța cercetării și să extindă finanțarea competitivă a proiectelor (Mesajul integral).

În contextul aniversar, pentru contribuții substanțiale la dezvoltarea științei, au fost conferite Diplome de onoare ale Guvernului unor savanți - acad. Eva Gudumac, acad. Aurelian Gulea, m.c. Alexandru Stratan, dr.hab., prof. Veaceslav Ursachi. 

Un mesaj de felicitare online a adresat și ministrul Educației, Culturii și Cercetării, dr.hab. Lilia Pogolșa. Oficialul a exprimat onoarea de a se afla în această zi alături de savanți notorii ai științei naționale care simbolizează performanța, munca asiduă și dedicația profesională. Cu ocazia evenimentelor dedicate „Săptămânii științei”, ministrul Pogolșa a adresat felicitări tuturor celor care constituie potențialul științific al RM, subliniind că „Săptămâna Științei” este un eveniment deosebit atât pentru membrii comunității științifice din țară, cât și pentru toți cei care au îmbrățișat activitatea de cercetare și inovare. Totodată, demnitarul a relevat că marcarea acestei sărbători constituie o oportunitate de a da o apreciere eforturilor depuse de cercetătorii din diferite domenii în soluționarea problemelor majore cu care se confruntă omenirea și identificarea soluțiilor inteligente pentru depășirea acestora. „Pe parcursul celor șase decenii de istorie instituțională, Academia de Științe a Moldovei, în comun cu instituțiile de cercetare și universitățile, prin potențialul lor de cunoaștere științifică s-au implicat activ în viața societății și au contribuit la progresul și prosperitatea RM, exercitând rolul de consultant strategic al Guvernului privind stabilirea priorităților în domeniul cercetării fundamentale și aplicative. În acest onorabil interval de existență Academia de Științe a Moldovei  a oferit lumii întregi, țării numeroși cercetători, care au devenit personalități marcante în istoria științei”, a declarat ministrul Lilia Pogolșa.  

Președintele AȘM le-a mulțumit oficialilor pentru  mesajele adresate, pentru încurajare și susținere, invitând în continuare la o pauză muzicală - un Intermezzo muzical, oferit de orchestra „Lăutarii”, dirijor, conducător artistic şi prim-dirijor, maestrul Nicolae Botgros, Doctor Honoris Causa al AȘM. 

Pentru contribuție substanțială la dezvoltarea artei muzicale, promovarea culturii pe plan național și internațional, precum și cu prilejul aniversării a 60-a de la fondarea AȘM și 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic maestrului Nicolae Botgros și  Orchestrei Naţionale „Lăutarii” le-a fost conferită „Diploma aniversară de gratitudine”. 

Partea a doua a evenimentului a fost dedicată unei sesiuni de prelegeri publice. Startul a fost dat de Laureatul Premiului Nobel pentru Pace (2007) și al Premiului Mondial pentru Alimentație (2020), cunoscutul savant pedolog de origine indiană, distinsul profesor universitar în științele solului și director al Centrului de Management și Sechestrare a Carbonului de la Universitatea de Stat din Ohio, Rattan Lal. Savantul a susținut prelegerea publică „Sănătatea solului în era încălzirii globale: importanța pentru dezvoltarea durabilă a societății, inclusiv îmbunătățirea sănătății umane post-pandemice”.

În prezentarea sa, prof. Rattan Lal, a vorbit despre importanța sănătății, calității solului asupra serviciilor ecosistemice și sociale acordate de sol pentru societate, mai exact „capacitatea de a sechestra carbonul, capacitatea de a produce produse alimentare de calitate înaltă, capacitatea de a purifica apa, de a reduce influența negativă a pesticidelor asupra mediului, ambianței și sănătății oamenilor. Prof. Lal a identificat o legătură foarte strânsă între sănătatea solului și sănătatea omului. În context s-a referit nemijlocit la situația pandemică, venind cu anumite soluții la reducerea impactului negativ al pandemiei, considerând creșterea produselor la nivel local de calitate înaltă, care asigură o viabilitate mai înaltă organismului uman, astfel fiind redus  impactul negativ al pandemiei asupra sănătății oamenilor. Profesorul a accentuat, de asemenea, posibilitatea reducerii încălzirii globale prin sechestrarea carbonului în sol și solurile de cernoziom care sunt unicele în felul acesta în lume. Și asta pentru că au un potențial enorm de sechestrare a carbonului, adică reducerea încălzirii globale. „Prin managementul corect al solului, noi putem asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii”, declară prof. Rattan Lal. 

Doctor habilitat, profesor universitar Boris Boincean, membru al Secției Științe ale Vieții a AȘM a prezentat lecția publică „Perspectivele dezvoltării durabile a agriculturii în contextul schimbărilor climatice”. Prof. Boincean a subliniat importanța abordării unui nou concept de intensificare a agriculturii, adică, intensificarea agriculturii nu în baza input-urilor industriale, nu în baza folosirii îngrășămintelor minerale, pesticidelor, dar în baza unui circuit mai intens de nutrienți și energie în cadrul fiecărei gospodării, reducerea dependenței de input-urile industriale prin respectarea întregului sistem de agricultură, mai exact, respectarea asolamentului, sistemelor de prelucrare, fertilizare a solului, care finalmente asigură nu numai un nivel înalt de producție, dar și restabilirea fertilității solului. Totodată, savantul a accentuat importanța solului ca organism viu, ca un ecosistem viu de funcționalitatea căruia depinde productivitatea întregului agroecosistem și acordarea serviciilor de către ecosistemul agricol pentru societate și mediul ambiant. 

În contextul prezentărilor și discuțiilor ce țin de încălzirea globală și problema securității alimentare, tot astăzi a fost pusă în discuție „Rezoluția solului” sau „Cu privire la păstrarea bogăției supreme a Republicii Moldova”. Potrivit prof. Boris Boincean, Rezoluția solului se axează mai mult pe necesitatea conștientizării mai profunde de către societate a rolului plurifuncțional al solului. „Având grijă de sol, noi avem grijă de viitorul nostru”, a rezumat savantul. În Rezoluție se conțin, de asemenea, propuneri pentru Summitul de la Glasgow din noiembrie 2021.

Cu aceste prezentări a luat sfârșit prima zi din „Săptămâna Științei”. Președintele AȘM a mulțumit autorilor prelegerilor publice, felicitând savanții care încearcă să găsească soluții, să formuleze diferite propuneri pentru a depăși în măsura posibilităților evoluția nefastă a schimbărilor climaterice.

Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM

Categorie:
Cuvinte-cheie: