- Views: 193
Institutul de Filologie Română „B. P-Hașdeu” a organizat online, la 13 aprilie 2021, Conferința științifică „Mihai Cimpoi și ființa literaturii”, care a avut loc pe platforma Google Meet. Conferința a antrenat în discuții, analize și aprecieri colegi, critici și istorici literari de la Institutul de Filologie Română din Chișinău, cât și din România, manifestarea fiind moderată de directorul Institutului, dr.hab. Nina Corcinschi. Evenimentul a avut drept scop promovarea creației acad. Mihai Cimpoi, în mod special, a ultimilor apariții editoriale.
Directorul Nina Corcinschi a menționat în cuvântul său inaugural că miza conferinței care a reunit colegii, chiar dacă și online, e să aducă mai aproape cărțile domnului acad. Mihai Cimpoi. E o provocare la lectură și dialog despre cele mai recente cărți ale acad. Cimpoi, dedicate creației lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu și Petru Creția, inclusiv „Titu Maiorescu. Epoca Eminescu”, „Titu Maiorescu și lumea noastră postmodernă. Eseuri”, „Petru Creția. Epos, logos, eidos”. „Este emblematic acest trio ales de acad. Cimpoi. Maiorescu este criticul prin excelență, așa cum Eminescu reprezintă paternul Poetului. Profeția lui Maiorescu s-a dovedit a fi cât se poate de adevărată, precum că sec. 20 va evolua literar în lumina modelatoare a lui Eminescu. Revenind la creația eminesciană, criticul urmărește cum anume se nuanțează cadrul receptării, cum și unde apar noi fante de lumină în spațiul hermeneutic al creației eminesciene, în contextul în care se pare că s-a scris și s-a spus mai mult decât totul despre marele poet. Parcursul prin Marele Text eminescian și prin hipotextele acestuia, a condus inevitabil și la o întâlnire cu Petru Creția, editor și exeget al creației eminesciene, o personalitate de excepție a culturii românești, poet, filosof, traducător din greacă și latină, numit de Noica „întâiul om de cultură în viață”. Acad. Cimpoi îi relevă contribuțiile eminescologice, valențele discursului eseistic, suplețea ideilor, potriveala stilului, savorile limbajului și dosarul exegetic”, a subliniat dr.hab. Nina Corcinschi. În concluzie, filologul a specificat că toate aceste cărți ale acad. Mihai Cimpoi, unul din cei mai importanți critici și istorici literari contemporani, sunt mai mult decât necesare spațiului nostru cultural.
Eminentul critic și istoric literar român Paul Cernat a menționat în luarea sa de cuvânt că studiile dlui acad. Cimpoi au o utilitate istorică și literară și una cognitivă, cărțile și cercetările sale sunt niște provocări adresate actualității. Paul Cernat a făcut referire la volumul „Titu Maiorescu. Epoca Eminescu”, în care avem un dosar a lui Maiorescu și Eminescu, o rețea de refeirnțe ce incude cvasitotalitatea trimiterilor la Eminescu din scrierile publice și scrierile a lui Maiorescu. O selecție documentară care constituie pentru studenți un must have, adică nu trebuie să lipsească din bibliografia lor. Această carte despre Eminescu este o propunere interpretativă a acad. Mihai Cimpoi, iar ideea unei epoci Eminescu pe care a văzut-o Maiorescu este deja un punct de vedere critic. Maiorescu este mai mult decât un întemeietor literar. Cartea „Hyperion și Demiurg” despre variantele „Luceafărului”, a fost calificată de către cercetătorul român ca fiind un turn de forță și istorico-literar, în care acad. Mihai Cimpoi face un survol al exegezei enorme dedicate acestei probleme, dar și o rețea de deschidere, de temerar către alte texte literare uneori surprinzătoare. Paul Cernat l-a felicitat pe acad. Mihai Cimpoi pentru tenacitatea constructivă și pentru faptul că în pofida tuturor greutăților exegeza eminesciană și maioresciană merg înainte.
Dumitru Apetri, doctor în filologie, a precizat că dl Mihai Cimpoi, în calitate de critic și istoric literar, este mereu obsedat de noțiuni estetice pe care le aplică în lucrările sale, începând cu „Mirajul copilăriei” și cu lucrările publicate în anul de față. Este o personalitate preocupată intens de procesul de universalizare a creației eminesciene. Se manifestă ca filozof al culturii în lucrările „Mărul de aur”, „Valori românești în perspectiva europeană”, „Carte despre ființa românească” ș. a. Manifestă o grijă permanentă față de scriitorii români din nordul Bucovinei și ținutul Herța. Despre toți a scris începând cu Vasile Levițki și încheind cu mai tinerii, cum ar fi Ștefan Hostiuc ș.a. Mihai Cimpoi este foarte preocupat de poetica și personalitatea lui M. Eminescu, drept dovadă sunt lucrările „Spre un nou Eminescu”, „Dicționarul Eminescu” – ultima fiind o lucrare monumentală.
În alocuțiunea sa, doctorul în filologie Sergiu Cogut, a făcut o prezentare a recentei cărți publicate de către acad. Mihai Cimpoi intitulată Hyperion și Demiurg – „Luceafărul”, mit și dramă existențială. Această lucrare se axează pe elucidarea tragismului ființei eminesciene, dar și pe faptul că poemul „Luceafărul”, capodopera poetului român, ar fi trebuit să aibă un nou sfârșit care să fie á la Giordano Bruno.
Intervenția doctorului în filologie a Olesei Gîrlea s-a axat pe studiul Cartea vieții lui Mihai Eminescu. Spectacolul ontologic al rimei eminesciene, semnat de Mihai Cimpoi. Cercetătoarea a relevat cele două părți distincte ale lucrării ca aspect și tematică. Primul compartiment este axat pe relevarea și înțelegerea deplină a sinelui eminescian; cel de al doilea compartiment al cărții are ca obiectiv conturarea tabloului rimării în opera eminesciană. Concluzia la care ajunge cercetătoarea este că studiul dlui acad. Mihai Cimpoi constituie subiectul unei investigații riguroase, unice, demnă de toată aprecierea.
Galina Anițoi, dr. în filologie, conferențiar cercetător, a prezentat studiul-eseu al lui Mihai Cimpoi „Radu Petrescu flaubertianul postmodern” (Târgoviște, ed. Bibliotheca, 2019), care este o contribuție importantă la valorificarea operei lui Radu Petrescu, prozator și diarist, unul dintre precursorii școlii postmoderniste românești. „Mihai Cimpoi pune în lumină activitatea literară a lui Radu Petrescu, fondatorul Școlii de la Târgoviște, și predilecția acestuia pentru metaliteratură. Descoperim, astfel, imaginea unui scriitor complex, de formație flaubertiană, ilustrând „momentul de răscruce în evoluția literaturii române, când romanele încep să vorbească despre romane, despre modul de a reprezenta și a da formă și sens experienței”. Din cartea la care facem referință aflăm că Radu Petrescu a creat prin spectrul lui Flaubert. Doar că Flaubert nu apare, subliniază academicianul, ca un obișnuit autor-model, care, așa cum se spune în mod curent, a avut o binefăcătoare influență. E vorba, în cazul lui Radu Petrescu, de ceva mult mai mult, de un complex Flaubert „care-i acaparează total ființa, înrobind-o”, de ceva „ținând de un act absolut spontan și suveran al subconștientului”. Cercetătoarea Galina Anițoi specifică faptul că, răspunzând „preocupărilor pentru promovarea valorilor în spiritul continuității”, Mihai Cimpoi ne îndeamnă la (re)lectura operei lui Radu Petrescu, scriitorul târgoviștean – un destin ciudat – peste care s-a așezat, pe nedrept, „un val al neînțelegerii”.
Opiniile despre cărțile acad. Mihai Cimpoi, care ne-au adus mai aproape de Eminescu, au fost exprimate și de dr. hab. Andrei Țurcanu, dr.hab. Maria Șleahtițchi, directorul Muzeului Național de Literatură „M. Kogălniceanu”, dr. hab. Alexandru Burlacu, dr. Oxana Gherman, dr. Iulian Filip ș.a. Colegii l-au felicitat pe acad. Cimpoi pentru munca titanică depusă și tenacitatea cu care a scris aceste cărți.
La rândul său, acad. Mihai Cimpoi a menționat că a reușit să aducă în actualitate anumite aspecte ale relației Maiorescu-Eminescu, care a fost destul una controversată, le-a mulțumit participanților pentru colegialitatea admirabilă și pentru faptul că s-au aplecat asupra studiilor sale și prin acesta au demonstrat că sunt niște exegeți docți.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM