- Views: 229
În perioada 20 noiembrie – 1 decembrie 2020 s-au desfășurat audierile publice ale rezultatelor obținute în cadrul Programelor de Stat (2020–2023), etapa anului 2020. Rapoartele privind proiectele de cercetare au fost audiate la ședințele consiliilor științifice ale institutelor de cercetare sau ale senatelor universitare, fiind delegați experți din cadrul Secțiilor de științe ale AȘM, conform Instrucțiunii cu privire la audierea publică a rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare, aprobate de Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.
Ca urmare a desfășurării audierilor publice ale rezultatelor din cadrul Programelor de Stat, etapa anului 2020, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei a decis prezentarea sumară a celor mai relevante rezultate obținute în cadrul organizațiilor din domeniile cercetării și inovării.
Institutul de Chimie este unica instituție de profil din ţară, cu o bogată experienţă de activitate în diverse domenii ale chimiei contemporane, recunoscut pe plan naţional şi internaţional.
În anul 2020 Institutul de Chimie a efectuat cercetări în cadrul a 14 proiecte, inclusiv 7 proiecte de cercetare din cadrul „Program de stat” pentru anii 2020–2023 și 7 proiecte din diverse programe internaționale. La realizarea obiectivelor proiectelor au fost încadrați 91 de cercetători ai Institutului de Chimie, inclusiv 3 academicieni și un membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 12 doctori habilitaţi şi 45 de doctori în științe.
Printre cele mai importante rezultate ştiinţifice obținute pot fi menționate următoarele:
I. Au fost evaluate condițiile optime de sinteză a cărbunilor activi din materie primă vegetală locală în strat fluidizat, determinați parametrii de structură și capacitatea de adsorbție a noilor adsorbanți carbonici. Au fost stabilite mecanismele de adsorbție a poluanților organici din medii apoase. Rezultatele obținute au permis să concluzionăm că adsorbanții carbonici sintetizați manifestă capacități sporite de adsorbție și sunt recomandați pentru potabilizarea apelor naturale, detoxifierea organismului uman și pentru condiționarea vinurilor. A fost elaborată și montată instalația mobilă pentru studiul proceselor de aerare, oxidare, adsorbție, schimb ionic, osmoză inversă, utilizate în elaborarea tehnologiilor de potabilizare a apelor naturale.
Studiul compoziției chimice a apelor subterane și a celor freatice pun în evidență faptul că doar 7% din acestea corespund normelor sanitare impuse pentru apele potabile.
Schema instalației mobile pentru studierea proceselor de potabilizare a apelor naturale
Executori: Acad. Tudor Lupașcu, dr. hab. Mihail Ciobanu, dr. Raisa Nastas, dr. Oleg Petuhov, dr. Nina Țîmbaliuc, dr. Alexei Maftuleac, Tatiana Mitina, Nadejda Bondarenco, Diana Grigoraș, Silvia Cibotaru, Irina Gînsari
II. Au fost elucidate mecanismele fizico-chimice ale proceselor redox cu transfer de electroni în sistemele vitale, alimentare, tehnologice și ale mediului. Cercetările experimentale au demonstrat că prin combinarea unor acizi organici se produce efectul sinergic în dezactivarea radicalilor din produsele agricole, iar stabilitatea configurației polizaharidelor depinde de aciditatea mediului. Utilizând metoda cu radicalii liberi, a fost arătat că acidul ascorbic combinat cu acidul tartric manifestă un efect sinergic considerabil. A fost evidențiat mecanismul oxidării lipidelor și altor clase de substanțe organice din uleiuri vegetale, struguri și vinuri.
Studiul teoretic a demonstrat dependența activității antioxidante a acizilor alimentari nesaturați de particularitățile structurii electronice a acestora. În baza calculelor cuantice a fost propus mecanismul „proton-electronic” de protonare a radicalului DPPH și de deprotonare a acizilor, care poate fi efectuat numai cu implicarea solventului prin formarea complecșilor intermediari cu transfer parțial de sarcină.
Executori: Acad. Gheorghe Duca, acad. Isaac Bersuker, mem. cor. Ion Geru, dr. hab. Olga Covaliova, dr. Natalia Gorincioi, dr. Mihail Gorbaciov, dr. Iolanta Bălan, dr. Alic Barbă, dr. Elena Gorincioi, dr. Olga Ialtîcenco, dr. Lidia Romanciuc, dr. Lilia Anghel, Crina Vicol
Cercetările proceselor redox din apele reziduale de la Stația de Epurare din Chișinău au demonstrat că introducerea antioxidanților în biomasa fermentată permite dezodorizarea și detoxifierea acestora. Au fost propuse și testate două preparate noi pentru dezodorizarea și detoxifierea nămolului rezidual.
III. Au fost elaborate procedee eficiente de sinteză și investigate multilateral combinațiile complexe mono- și polinucleare ale unor metale de tip s, 3d și 4d în baza liganzilor ce conțin atomi donori de electroni (S, C, O, N) și baze Schiff, care posedă proprietăți sporite antibacteriene și antifungice, proprietăți de biostimulatori pentru plantele de cultură și alge, proprietăți adsorbtive și fotoluminescente și care pot servi ca potențiali catalizatori ai proceselor redox sau în calitate de magneți moleculari.
Executori: Dr. hab. Ion Bulhac, dr. hab. Anastasia Ștefîrță, dr. Maria Cocu, dr. Olga Danilescu, dr. Pavlina Bouroș, Vasile Lozovan, Dumitru Ureche
IV. A fost sintetizată o serie de polimeri coordinativi poroși de variată dimensionalitate și nuclearitate ai unor elemente de tip s, 3d și din grupul lantanidelor cu liganzi polifuncționali, ce conțin grupe carboxilice şi/sau atomi donori de electroni (N, O, S) cu porozitate permanentă, hidrolitic și termic stabili, care pot fi utilizați ca potențiali sorbenți pentru realizarea procesului de stocare a gazelor și în calitate de catalizatori în procesele eterogene de acilare.
Reieșind din carboxilații trinucleari micști, au fost sintetizate și caracterizate, cu microscopia electronică, nanoparticule în bază de oxizi micști, ce posedă proprietăți antimicrobiene și au o influență sporită biosintetică asupra culturilor de Trichoderma.
Executori: Dr. Vasile Lozan, dr. Vadim Druță, dr. Silvia Melnic, dr. Olesea Cuzan-Munteanu, Tudor Jovmir, Viorina Gorincioi
V. Au fost elaborate metode pentru construirea moleculelor organice cu grupări carboxilice pe baza metaboliților vegetali ai glicozidelor diterpenoide Steviozid şi Rebaudiozid А, pentru a fi analizate multilateral aspectele de acțiune fiziologică asupra biomodelelor cercetate. A fost realizat design-ul, sinteza şi determinată relația structură-activitate pentru o serie de materiale hibride active împotriva virușilor fitopatogeni și umani, fungilor fitopatogeni și cu proprietăți imuno-stimulatoare. A fost stabilit că compusul obținut în baza Rebaudiozidului А afectează replicarea virusului HIV-2 la concentraţii de șase ori mai mici decât remediul anti-retroviral cunoscut Didanozina. Activitatea fungicidă a compuşilor analizaţi a fost mai ridicată decât activitatea etaloanelor Ketoconazol şi Bifonazol.
Executori: Dr. hab. Fliur Macaev, dr. Eugenia Stîngaci, dr. Serghei Pogrebnoi, Dr. Lucian Lupașcu, dr. Natalia Sucman, dr. Vsevolod Pogrebnoi, Marina Zveaghințev, Dmitrii Bilan
VI. Au fost selectate formulări-model noi eficace, necesare elaborării formulei optime pentru testarea ulterioară în condiții de producție pe parcele mici, în scopul aprecierii acțiunii antifungice. Trei dintre preparatele studiate prezintă cele mai înalte proprietăți antibacteriene împotriva unor tulpini de bacterii fitopatogene și nonpatogene, comparabile cu antibioticele de referință Ampicilina și Cloramfenicolul.
S-a stabilit că hrănirea stimulatoare a albinelor cu utilizarea bioregulatorului pe baza glicozidelor cercetate asigură îmbunătățirea creşterii puietului căpăcit şi prolificitatea mătcilor în diferite etape ale culesului melifer de la salcâmul alb.
Executori: Dr. hab. Fliur Macaev, dr. Eugenia Stîngaci, dr. Serghei Pogrebnoi, Dr. Lucian Lupașcu, dr. Natalia Sucman, dr. Vsevolod Pogrebnoi, Marina Zveaghințev, Dmitrii Bilan
VII. Au fost obținute o serie de extracte din surse vegetale locale, care reprezintă deșeuri ale producției industriale, utilizând metode de extracție, ce permit de a atinge un randament maxim de extracție cu un impact minim asupra mediului ambiant. Potențialul de utilizare a produselor extractive a fost demonstrat prin identificarea în componența acestora a compușilor cu activitate biologică cunoscută (terpenoide, polifenoli, flavonoide), dintre care trei compuși individuali au fost izolați în stare pură. În baza compușilor terpenici disponibili locali la scară industrială a fost sintetizată o serie de 12 compuși noi cu structură mixtă terpenică-heterociclică care, datorită originii naturale, pot prezenta activități biologice selective cu impact în diverse aplicații terapeutice. Toxicitatea a nouă mostre de compuși extractivi și a produșilor de sinteză a fost evaluată preliminar, utilizând teste rapide in vitro, ceea ce a permis selectarea candidaților pentru utilizarea în calitate de nutraceutice (toxicitate joasă) sau în studiul citotoxicității pe celule tumorale (toxicitate înaltă).
Executori: Dr. hab. Veaceslav Kulcițki, dr. hab. Aculina Arîcu, dr. hab. Nicon Ungur, dr. Alexandru Ciocârlan, dr. Caleria Cucicova, dr. Ion Dragalin, dr. Marina Grinco, dr. Olga Morarescu, dr. Vladilena Gîrbu, Svetlana Blaja
VIII. Au fost studiate condițiile de derulare a procesului de sedimentare/fixare a materiei organice pe nămol activ în diverse proporții, în funcție de compoziția apelor reziduale, timpul de pre-tratare, cantitățile și raportul adsorbanților selectați și temperaturii mediului. Ca rezultat, a fost obținută o reducere a substanței organice solubile în apele uzate de cel puțin două ori. A fost construită și testată instalația experimentală cu substraturi hidrofile și hidrofobe și făcute recomandări pentru ameliorarea procesului de epurare în Stația de Epurare Biologică din s. Măgdăcești.
Au fost evaluate loturile contaminate cu substanțe toxice și a fost obţinută distribuția spațială cu caracteristica detaliată a spectrului și nivelului de poluare, a condițiilor de distribuție a poluanților și a riscurilor pentru mediu și sănătatea populației prin utilizarea tehnologiei GIS.
Executori: dr. hab. Igor Povar, dr. Petru Spătaru, dr. Diana Șepeli, dr. Oleg Bogdevici, Boris Pintilie, Oxana Spînu, Elena Culighin, Marina Grigoraș, Oleg Cadocinicov, Elena Nicolau
Rezultatele științifice obținute în anul 2020 au condus la realizarea următoarelor implementări/ testări/recomandări:
- Ghidul științifico-practic „Tehnologii de tratare a apelor destinate consumului uman, de epurare a apelor uzate menajere, industriale, pluviale și a levigatului, expertizate în Republica Moldova” a fost implementat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenția „Apele Moldovei” și Universitatea de Stat din Moldova, în scopul informării specialiștilor din domeniul protecției apei, tratării apelor uzate și reutilizarea apelor uzate tratate în scopul formării profesionale a studenților din domeniul protecției apelor (Acte de implementare).
- Recomandări metodice pentru ameliorarea funcționării Î.M. „Apă-Canal” Măgdăcești, ce includ implementarea unui procedeu elaborat și testat de către cercetătorii Institutului de Chimie, care va contribui la creşterea sustenabilității de funcţionare a Staţiei de Epurare Biologică din satul Măgdăcești şi la reducerea substanţială a mirosului pestilenţial al apelor pre-tratate (Act de testare).
- Bioregulatorii pentru hrana stimulatoare a albinelor (Ribodiozid MF SIP-25, Ribodiozid MF
SIP-26 și Apizan MF SIP-27), elaborați în Institutul de Chimie, au fost testați de către Facultatea de Agronomie a Universității Agrare de Stat din Moldova; Stupinele din teren de tip staționar (din s. Tochile-Răducani, r-nul Leova, și din s. Peticeni, r-nul Călărași) și pastoral (din s. Seliște, r-nul Nisporeni). S-a constatat că utilizarea bioregulatorilor nominalizați în hrana albinelor asigură creșterea puterii familiilor, prolificitatea mătcilor și producția de miere (Acte de testare).
În anul 2020 au fost publicate, în total, 208 lucrări științifice, inclusiv 2 monografii în ediții internaționale, 1 monografie în ediție națională; 10 capitole în monografii publicate peste hotare, 1 manual și 1 suport de curs pentru studenți; 1 capitol în manual; 1 ghid științifico-practic, 112 articole, (dintre care 70 de articole în reviste internaționale, inclusiv 35 în reviste cu factor de impact), 42 de articole în reviste naționale și 79 de rezumate la conferințe naționale și internaționale. În anul 2020 au fost obţinute/eliberate 20 de brevete de invenţie, 1 hotărâre pozitivă de acordare a brevetului de invenție şi au fost depuse 11 cereri de brevet.
Pe parcursul anului 2020 invenţiile obținute au fost prezentate la 5 târguri și expoziții internaționale, unde au fost menționate cu 22 de Medalii de Aur, 7 Medalii de Argint, 2 Medalii de Bronz și 6 Medalii INVENTICA.
La 18 decembrie 2020 a fost organizat un Seminar științific în regim online, cu genericul: „Omagiu Academicianului Constantin TURTĂ – 80 de ani din ziua nașterii”.
Institutul de Chimie editează anual două numere ale revistei „Chemistry Journal of Moldova” (în limba engleză), inclusă în Registrul revistelor naționale, Categoria A. În anul 2015 revista a fost inclusă în baza de date Thomson Reuters - Emerging Source Citation Index (ESCI), în baza relevanței pentru comunitatea științifică, interesul liderilor de opinie, acoperirea domeniilor emergente și feedback-ul oferit de clienții Web of Science. Începând cu anul 2016, fiecărui articol publicat i se atribuie un identificator digital unic (DOI), care asigură o distribuire mai largă a publicațiilor și o legătură între citări. În anul 2016 revista a fost inclusă în baza de date SCOPUS.
Secția Științe Exacte și Inginerești
