- Views: 328
La 23 septembrie 2020, Academia de științe a Moldovei a organizat, în regim virtual din cauza pandemiei COVID-19, lecția publică online „Academia de Științe din Bulgaria: Starea actuală și perspective” („Bulgarian Academy of Sciences: current state and future prospects”), susținută de academicianul Julian Revalski, Președinte al Academiei de Științe din Bulgaria.
Prelegerea publică a academicianului Julian Revalski a scos în evidență similitudinea în provocările și perspectivele legate de reformarea Academiei de Științe din Bulgaria, precum și reformarea Academiei de Științe din Moldova.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a salutat deschiderea acad. Julian Revalski de a susține o prelegerea la Academia de Științe a Moldovei, menționând experiența de 150 de ani a Academiei de Științe din Bulgaria, succesele obținute, calitatea înaltă a cercetărilor și vizibilitatea pe plan mondial, confirmate prin poziția 117 a instituției printre centrele de cercetare la nivel global, precum și prin faptul că cercetătorii de la instituțiile de cercetare ale Academiei de Științe din Bulgaria, care constituie doar 15% din numărul total al cercetătorilor din Bulgaria, asigură o contribuție de cca 50% la publicațiile în revistele internaționale și la granturile câștigate la concursurile europene și cca 70% din numărul total al brevetelor eliberate în Bulgaria.
La eveniment a fost prezentă conducerea forului științific suprem, membrii Consiliului Consultativ al Academicienilor, membrii AȘM.
Prelegerea distinsului savant Julian Revalski a debutat cu o succintă trecere în revistă a principalelor domenii de activitate ale Academiei de Științe din Bulgaria, legate de promovarea cercetărilor fundamentale și aplicative, instruirea științifică și activitățile de importanță națională de consultanță și expertiză, acordate autorităților publice și societății. Acad. Revalski a abordat subiectul ce are o deosebită pondere și pentru AȘM, referindu-se la cele două etape ale reformei, prin care a trecut Academia de Științe din Bulgaria începând cu anul 1989. O nouă lege a Academiei de Științe din Bulgaria a fost adoptată în anul 1991, prin care s-a stabilit autonomia organizației științifice și s-a constituit Asambleea Generală ca organ principal de conducere. În anul 1994 Asambleea Generală a aprobat noul statut al Academiei. Similitudinea acestei etape a reformei Academiei de Științe din Bulgaria cu schimbările, care au avut loc în Academia de Științe a Moldovei, constau în reducerea substanțială a numărului institutelor de cercetare și a cercetătorilor științifici. Astfel, numărul institutelor de cercetare s-a redus în Bulgaria de la 122 în anul 1989 până la 73 în anul 1994, iar numărul angajaților s-a redus de la 16 mii în anul 1990 până la 8 mii în anul 2000.
O serie de impedimente și dificultăți au fost evidențiate în cea de a doua etapă a reformei Academiei de Științe din Bulgaria, desfășurată în anii 2009–2010, fiind reliefate și de această dată elemente de similitudine cu reforma Academiei de Științe a Moldovei. Și în Bulgaria existau propuneri de a transfera institutele de cercetare din subordinea Academiei de Științe. Și în Bulgaria, ca și în Republica Moldova, s-a apelat la un exercițiu de evaluare internațională pentru a defini unele direcții de reformare. Au fost identificate obiectivele principale ale reformei, printre care asigurarea unei eficiențe sporite a managementului și exploatării infrastructurii de cercetare; îmbunătățirea condițiilor pentru cercetarea orientată spre rezolvarea problemelor majore; dezvoltarea activităților de inovare și a cooperării cu mediul de afaceri; extinderea cercetărilor importante pentru necesitățile statului; promovarea cercetărilor interdisciplinare; crearea condițiilor pentru atragerea tinerilor în cercetare.
Deși experții internaționali au subliniat de nenumărate ori importanța Academiei de Științe ca for științific național și importanța științei pentru dezvoltarea și progresul economiei și societății, recomandând păstrarea și fortificarea institutelor de cercetare, în Bulgaria numărul acestora a din nou a fost redus drastic de la 69 până la 43 în anii 2009–2010, iar numărul cercetătorilor științifici a ajuns la cca 3000 ca rezultat al schimbărilor structurale.
Din fericire, în Bulgaria instituțiile de cercetare au rămas în subordinea Academiei de Științe, spre deosebire de Republica Moldova. În această ordine de idei, academicianul Julian Revalski a demonstrat, printr-o analiză prezentată în diagrame, importanța păstrării instituțiilor de cercetare în cadrul Academiei de Științe.
Un alt aspect important, caracteristic pentru cercetarea din țara sa, a fost menționat de Președintele Academiei de Științe din Bulgaria cu referire la finanțare, subliniind faptul că atragerea finanțării din surse complementare s-a dublat în 2017–2019, atingând nivelul finanțării bugetare. În structura finanțării complementare, 50% o constituie contribuția din granturile Uniunii Europene, 20% sunt din granturile altor organizații internaționale și 30% revine cooperării cu mediul de afaceri din țară. S-a schimbat și structura raportului cercetări fundamentale vs. cele aplicative. Dacă la mijlocul anilor ‘90 proporția era de 60% la 40% în favoarea cercetărilor fundamentale, actualmente acest raport este de 70% la 30% în favoarea cercetărilor aplicative.
Încă o problemă comună identificată pentru Academia de Științe din Bulgaria și Academia de Științe a Moldovei este vârsta înaintată a cercetătorilor. În Bulgaria vârsta medie a cercetătorilor este de 50 de ani. Cercetătorii cu vârsta până la 35 de ani constituie doar 10% din întregul efectiv, iar cei cu vârsta mai mare decât 60 de ani constituie 21%.
Spre finalul discursului, acad. Julian Revalski a trecut în revistă activitățile Academiei de Științe din Bulgaria de importanță majoră pentru Guvernul Bulgariei, pentru universități, alte instituții de cercetare și scoli. S-a menționat, că cooperarea științifică internațională a Bulgariei este promovată în principal de către Academia de Științe, care are parteneriate cu peste 40 de țări și peste 40 de academii de științe și alte instituții științifice de peste hotare. De asemenea, au fost trasate elementele-cheie ale viziunii de dezvoltare a Academiei de Științe din Bulgaria.
Vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, m. c. Svetlana Cojocaru a adus mulțumiri acad. Julian Revalski pentru prelegerea publică cu o pondere și impact deosebit, pentru suportul permanent acordat științei din Republica Moldova de către Academia de Științe din Bulgaria și personal de acad. Julian Revalski, în special matematicienilor. Dna vicepreședinte a fost interesată de procentul din produsul intern brut al Bulgariei destinat cercetărilor științifice. Academicianul Julian Revalski și-a exprimat regretul față de finanțarea redusă a științei, accentuând că procentul din produsul intern brut al Bulgariei destinat cercetărilor științifice este departe de cifrele planificate în documentele europene, care ar trebui să constituie 1,5% din buget și 1,5% din mediul de afaceri. Actualmente această cifră în Bulgaria este sub 0,5%, fiind, totuși, într-o ușoară creștere. Academicianul Julian Revalski si-a exprimat optimist convingerea că asistența pentru dezvoltarea științei din partea statului va fi în ascensiune, precum și cooperarea cu mediul de afaceri își va aduce beneficii și contribuții.
La finalul ședinței, Președintele AȘM acad. Ion Tighineanu, i-a mulțumit academicianului Julian Revalski pentru că a dat curs invitației și le-a dorit succese și prosperitate Academiei de Științe din Bulgaria,fiind lansate invitații reciproce de a vizita Academia de Științe a Moldovei și Academia de științe din Bulgaria.
Prezentarea Power Point a comunicării poate fi accesată la link-ul
Presentation_BAS_2020
Înregistrarea video a prelegerii publice este disponibilă la link-ul
https://www.youtube.com/watch?v=AHcJtHhiZPs&feature=youtu.be
Secţia Ştiinţe Exacte şi Inginereşti
