- Views: 78
Criza demografică, reforma administrativ-teritorială și securitatea națională s-au aflat în centrul dezbaterilor organizate la 4 februarie, în cadrul Mesei rotunde „Abordări academice de actualitate”, desfășurată la Academia de Științe a Moldovei (AȘM). Evenimentul a reunit experți și cercetători care au analizat provocările sociale, economice și instituționale cu care se confruntă Republica Moldova.
În discursul de deschidere, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion TIGHINEANU, a menționat că Republica Moldova traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, marcată de instabilitate regională, insecuritate economică și presiuni demografice accentuate. Criza demografică se reflectă direct în depopularea localităților, închiderea școlilor și slăbirea capacității de dezvoltare a statului. Acad. Ion TIGHINEANU a evidențiat importanța reformei administrativ-teritoriale, a eficientizării guvernării și a consolidării securității naționale, reiterând că parcursul european al Republicii Moldova rămâne esențial, iar mediul academic are un rol crucial în oferirea unor analize lucide și responsabile privind opțiunile strategice ale țării.
Programul mesei rotunde a inclus patru comunicări, iar discuțiile și dezbaterile pe marginea acestora au fost moderate de mem. cor. Ion HADÂRCĂ, vicepreședinte al AȘM, coordonator al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a AȘM.
Primul raport a fost prezentat de Olga GAGAUZ, dr. hab., prof., membru desemnat al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte (ȘSEUA), Institutul Național de Cercetări Economice, ASEM, care a vorbit despre criza demografică și a prezentat o analiză amplă a situației populației din Republica Moldova și a venit cu un șir de recomandări pentru politicile publice. Olga GAGAUZ a menționat că procesele demografice se manifestă pe termen lung și sunt dificil de corectat prin intervenții rapide, având un rol determinant în configurarea dezvoltării economice și sociale. Integrarea dimensiunii demografice în toate politicile sectoriale presupune trecerea de la o abordare reactivă la una anticipativă, bazată pe utilizarea sistemică a prognozelor demografice în procesul de planificare strategică. În acest context, politicile din domenii precum educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă, sau dezvoltarea regională trebuie calibrate în funcție de tendințele demografice actuale, pentru a evita alocările ineficiente de resurse.
În ceea ce privește prioritățile de politici publice, dr. hab. Olga GAGAUZ a reiterat că sustenabilitatea dezvoltării economice depinde tot mai mult de capacitatea economiei de a produce valoare adăugată mai mare cu un volum redus de resurse umane. Reorientarea modelului de creștere economică presupune ca accentul să fie pe creșterea productivității muncii prin investiții în tehnologii moderne, digitalizare, inovare și modernizarea proceselor de producție. Totodată, este necesară îmbunătățirea calității capitalului uman prin educație relevantă pentru piața muncii, formare continuă și adaptarea competențelor la cerințele economiei. Reducerea emigrației și stimularea migrației de revenire implică o abordare complexă, orientată spre îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, acces la locuințe și servicii publice de calitate, precum și ajustarea sistemului de protecție socială pentru a asigura un echilibru între adecvarea prestațiilor și sustenabilitatea financiară.
O altă comunicare a fost prezentată de Rodica CIOBANU, dr. hab., conf. univ., Universitatea de Stat din Moldova, care a analizat riscurile de securitate cu impact asupra persoanei. Datele prezentate, rezultate din cercetări recente, arată că societatea înțelege tot mai clar riscurile de securitate. Majoritatea respondenților consideră securitatea o necesitate fundamentală, o garanție de siguranță și protecție împotriva pericolelor și riscurilor. Securitatea este percepută nu doar ca un mediu de protecție, ci și ca un cadru care facilitează dezvoltarea individuală. Cele mai mari amenințări sunt asociate factorilor geopolitici, cibernetici și instituționali, evidențiind creșterea conștientizării vulnerabilităților digitale și a impactului potențial al atacurilor asupra infrastructurilor critice, sistemelor de date și proceselor democratice.
În acest context, dr. hab. Rodica CIOBANU a evidențiat implicații importante pentru politicile publice, printre care necesitatea unei abordări integrate a securității – juridică, umană, națională și societală, consolidarea statului de drept și a mecanismelor de protecție a persoanei, creșterea rezilienței informaționale și a alfabetizării media, transparența și comunicarea constantă cu societatea, precum și intensificarea cooperării dintre comunitatea științifică și autorități în managementul riscurilor.
Reforma administrativ-teritorială a fost abordată de Valeriu CUȘNIR, mem. cor., dr. hab., prof., Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova, care a vorbit despre oportunitățile și reperele normative ale acesteia. Potrivit prezentării, actuala structură administrativ-teritorială, moștenită din perioada sovietică, nu mai corespunde cerințelor actuale și procesului de integrare europeană. Majoritatea unităților administrativ-teritoriale sunt mici, cu potențial economic redus și dependente de bugetul de stat. Implementarea normelor europene privind democrația, statul de drept, buna guvernare, justiția și combaterea corupției are repercusiuni directe asupra modului de administrare, astfel încât aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană presupune inevitabil reforma administrativ-teritorială.
Startul reformei a fost anunțat la 20 ianuarie 2026, când secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a comunicat demararea procesului. Etapele reformei includ consultări publice, prezentarea conceptului, discuții extinse cu cetățenii pe parcursul primăverii, precum și elaborarea și aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă. Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a declarat că reforma „nu va fi una dureroasă”, ci „necesară” și urmează să fie finalizată la sfârșitul anului 2026.
Mem. cor. Valeriu CUȘNIR a menționat că reforma trebuie să se fundamenteze pe furnizarea de servicii publice de calitate, promovarea dezvoltării socio-economice în teritoriu și extinderea participării cetățenilor în procesul decizional la nivel local. Actualmente, majoritatea populației nu cunoaște scopurile, beneficiile și costurile reformei. În aceste condiții, reforma administrației publice locale trebuie realizată în corelație cu reformele politice, economice și sociale.
Neutralitatea și securitatea națională au fost analizate de către Victor JUC, mem. cor., dr. hab., prof., director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova. În intervenția sa, Victor JUC a menționat că securitatea este abordată conceptual prin prisma vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor, iar metodologic – prin instrumente de gestiune a crizelor și minimizare a riscurilor. Neutralitatea Republicii Moldova, consacrată constituțional în 1994, a avut inițial drept scop asigurarea integrității teritoriale și evacuarea trupelor străine de pe teritoriul statului. Ulterior, neutralitatea a fost interpretată ca un instrument de asigurare a securității, însă, potrivit expertului, aceasta nu poate garanta securitatea atâta timp cât statul nu dispune de mecanisme reale de apărare.
În acest context, Victor JUC a reiterat că neutralitatea Republicii Moldova nu este garantată de nimeni și că, într-o ordine mondială bazată pe forță, identificarea unor mecanisme eficiente de securitate devine extrem de dificilă. Securitatea națională rămâne vulnerabilă atât din cauza poziționării geopolitice, cât și a slăbiciunilor sistemului național de apărare. Printre recomandări s-au numărat consolidarea neutralității prin modernizare, creșterea alocărilor militare până la 1% din PIB până în 2028 și adaptarea politicilor de securitate la contextul regional și european.
Masa rotundă „Abordări academice de actualitate”, organizată la Academia de Științe a Moldovei, s-a încheiat cu o sesiune de discuții și dezbateri, în cadrul căreia participanții au formulat opinii și propuneri privind soluționarea provocărilor analizate.
Politologul, dr. Anatol ȚĂRANU a apreciat că toate comunicările prezentate au oferit un material valoros pentru analiză aprofundată și au abordat probleme fundamentale ale statului Republica Moldova, de la demografie până la riscurile de securitate și neutralitate. Acesta a atras atenția asupra îmbătrânirii populației, dependenței economice și fragilității statului într-un context geopolitic dominat de „legea puterii”, subliniind necesitatea unor decizii lucide și rapide. „Unica șansă este să revenim la România și să ne prefacem dintr-o țară mică, care nu are șanse de dezvoltare, într-o putere medie. Puterea medie este deja cea care negociază și care luptă pentru interesele sale și interesele căreia pot fi luate în considerare. Dacă această putere medie este inteligentă și are capacitatea de a se impune”, a declarat Anatol ȚĂRANU.
La eveniment au participat membri titulari, corespondenți și desemnați ai secțiilor AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, precum și reprezentanți ai mass-media. O parte din participanți au fost conectați online pe platforma ZOOM. Masa rotundă a fost transmisă livestream de către Institutul Dezvoltării Societății Informaționale.
Cristina BUMBU
