- Views: 82
În pofida ploii mărunte tomnatice, mânăstirea de la Suruceni a fost neîncăpătoare în duminica de 23 noiembrie 2025. Împlinirea celor 240 de ani de la întemeiere și 200 de ani de la punerea pietrei de temelie a Bisericii în cinstea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a fost marcată printr-un eveniment de o anvergură deosebită – lansarea cărții „Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Suruceni. Istorie și actualitate” semnată de academicianul Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu.
Evenimentul a fost deschis de egumena Epistemia (Goncearenco), stareța mănăstirii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cea care a și redactat textul monografiei. Domnia sa a subliniat că cei 240 de ani de existență ai mănăstirii Suruceni reprezintă o „istorie vie a credinței, purtată prin jertfa și statornicia generațiilor de monahi”. Maica stareță Epistemia a mulțumit autorilor, maicilor și preoților slujitori pentru susținerea și munca lor de fiecare zi, precum și celor care au sprijinit editarea cărții în 1000 de exemplare, exprimând recunoștința față de doamna Ana Cecan, unul dintre ctitorii mănăstirii și cea care a moderat manifestarea științifico-spirituală.
Dr. hab. Gheorghe Postică, membru de onoare al Academiei Române, cercetător științific la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, a prezentat monografia, punctând pas cu pas devenirea și afirmarea lăcașului monahal, perioadele istorice zbuciumate prin care a trecut monahismul în RSS Moldovenească, ateismul ideologic al orânduirii sovietice, care făcea totul pentru a lipsi oamenii de credință. Istoricul și arheologul Gheorghe Postică a subliniat acuratețea și meticulozitatea cu care au lucrat autorii acad. Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu cu documentele de diferit tip pentru a prezenta un tablou de ansamblu privind evoluția mănăstirii Suruceni de-a lungul anilor. Astfel, cei doi istorici au urmărit începuturile și evoluția așezământului monahal, din perspectiva contextului istoric și a documentelor de arhivă, au precizat rolul său actual în viața Bisericii și a societății.
De pe poziția unui cititor cu îndemnul „Ce poate fi găsit pentru Dumneavoastră”, și-a axat comunicarea dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, secretar științific al Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova. În calitatea sa de recenzent al monografiei, domnia sa a evidențiat importanța duhovnicească a Sfântului Ierarh Dionisie, starețul mănăstirii Suruceni și Episcopul Cetăţii Albe-Ismail, ale cărui sfinte moaște sunt păstrate în sfântul așezământ monahal, a explicat pentru cei prezenți în sală etapele istorice importante ale devenirii mănăstirii Suruceni, oamenii care au stat la temelia lăcașului sfânt, subliniind valoarea unei cărți „care certifică o istorie trăită cu greutăți, dar păstrată cu demnitate și speranță... o mărturie luminoasă despre adevăr și credință”.
Un proces amplu de documentare și complex în redactarea manuscrisului, selectarea materialelor de arhivă și a fotografiilor de calitate, o muncă contra cronometru – așa poate fi descrisă activitatea acad. Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu. În luarea sa de cuvânt, acad. Andrei Eșanu a subliniat că fără surse autentice, istoria nu poate fi așezată pe un fundament solid, apreciind faptul că, până în prezent, „nu a existat o cercetare amplă și sistematică dedicată Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Suruceni, ceea ce a făcut ca munca lor să fie nu doar necesară, ci și deloc ușoară”.
Monografia „Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Suruceni. Istorie și actualitate” (Chișinău, 2025, 621 p.), semnată de academicianul Andrei Eșanu și dr. în istorie Valentina Eșanu, a fost recenzată de dr. hab. în istorie Igor Ceretu, dr. hab. în istorie Gheorghe Postică, dr. în istorie Silvia Corlăteanu-Granciuc, dr. în teologie și istorie Nicolae Fuștei. În compartimentele lucrării, bine documentate și structurate academic, se regăsesc informații inedite și mai puțin știute despre întemeierea și evoluția schitului Suruceni până în 1812; trecerea schitului în componența Eparhiei Chișinăului și a Hotinului (1812–1824); zidirea bisericii de piatră cu hramul Sf. Gheorghe (1825–1828) și a bisericii de iarnă cu hramul Sf. Nicolae (1858–1860); schitul și obștea în perioada țaristă; schitul/mănăstirea în epoca lui Dionisie Erhan (1901–1917); dezvoltarea mănăstirii în perioada interbelică; viața monahală în prima ocupație sovietică (1940–1941) și soarta mănăstirii în anii celei de-a doua conflagrații; destinul mănăstirii și a comunității monahale în perioada ocupației sovietice (1944–1959) și soarta complexului monahal în această etapă a dezmățului ateist. Un loc aparte autorii au rezervat istoriei recente a mănăstirii, evidențiind anii grei de după redeschiderea lăcașului de cult (1991–2000) și activitatea obștii monahale în primul sfert al secolului XXI. În așa fel, în monografie istoricii acad. Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu au adus în atenția specialiștilor în domeniu și cititorilor 240 de ani de afirmare și dezvoltare a mănăstirii de maici de la Suruceni, venind cu un cadou inestimabil față de comunitate – o carte despre cei care au zidit și apărat mănăstirea, au înfruntat vremurile grele și au păstrat credința.
La evenimentul plin de încărcătură emoțională și spirituală au participat colegi de la Institutul de Istorie al USM, Facultății de Istorie și Filosofie a USM, Agenției Naționale a Arhivelor, Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Academiei de Științe a Moldovei.
Mai multe informații despre lansarea cărții și despre mănăstirea Suruceni sunt disponibile la link-ul https://manastireasuruceni.md/viata/cartea-manastirea-sfantul-mare-mucenic-gheorghe-suruceni-istorie-si-actualitate-a-fost-lansata-la-asezamantul-monahal.html și pe pagina web a mănăstirii https://manastireasuruceni.md/.
Dr. hab. Liliana Condraticova
