- Views: 128
Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Uniunea Muzicienilor din Moldova și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Uniunea Compozitorilor din Republica Moldova, Instituția Publică Națională Teleradio Moldova au organizat un eveniment de amploare dedicat Zilei Internaționale a Muzicii și aflat la cea de-a doua ediție.
Ediția din anul 2025, intitulată „Opera – actualitate și eternitate”, s-a concentrat pe rolul și valoarea operei în societatea contemporană. Pe 2 octombrie, au fost discutate două opere celebre semnate de compozitorul academician Gheorghe MUSTEA, director artistic și prim-dirijor al Orchestrei Simfonice Naționale a Instituției Publice Naționale Teleradio-Moldova, profesor universitar, Artist al Poporului, laureat al Premiilor de Stat și Național al Republicii Moldova, cavaler al Ordinului Republicii. Întruniți în Sala Azurie a AȘM, specialiștii în domeniul artei muzicale au analizat actualitatea operelor „Alexandru Lăpușneanu” și „Ștefan cel Mare” și au avut ocazia să asculte fragmente din creația maestrului Gheorghe MUSTEA.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion TIGHINEANU a subliniat, în discursul de deschidere, că academicianul Gheorghe Mustea întruchipează armonia dintre artă și spiritul academic: „Compozitorul Gheorghe Mustea este una dintre cele mai remarcabile personalități ale culturii noastre contemporane, un spirit creator care a știut să îmbine, într-un mod exemplar, arta muzicii cu rigoarea spiritului academic”. Președintele AȘM a menționat că într-o lume aflată la intersecția dintre tradiție și modernitate, Gheorghe MUSTEA reprezintă un simbol al echilibrului dintre emoție și rațiune, dintre inspirație artistică și reflecție intelectuală.
În continuare, vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, coordonator al Secției de Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, membru corespondent al AȘM, Ion HADÂRCĂ, a declarat că opera „Alexandru Lăpușneanu” a reprezentat un moment de cotitură în creația și contextul muzical-cultural din spațiul basarabean: „O spun cu toată responsabilitatea. Mesajele operei, susținute de libretul scris de Gheorghe Dumitriu, un artist remarcabil al cuvântului, viorii și desenului, au fost un suport esențial pentru această lucrare. Este un moment semnificativ în cultura noastră națională, marcat de o deschidere fără precedent, deoarece până atunci nu prea aveam astfel de opere. Opera „Ștefan cel Mare” aduce, de asemenea, o nouă dimensiune a meditației asupra istoriei, culturii, literaturii și cuvântului”.
A vorbit despre efortul muzicianului Gheorghe MUSTEA de a contribui la studierea istoriei autentice prin muzică și Monica BABUC, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, reiterând că opera lui Gheorghe MUSTEA este apreciată la nivel internațional, iar Oleg CONSTANTINOV, prim-maestru de cor la Teatrul Național de Operă și Balet a precizat în continuarea acestui gând că în Republica Moldova „avem oameni talentați, bine pregătiți și acă le urmăm exemplul, dacă analizăm și studiem, vom avea, cu siguranță, un viitor promițător”.
Elena PRUS, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, a subliniat că, prin operele sale, maestrul a reușit să surprindă destinul poporului, umplând un gol în peisajul operei naționale. Mai mult decât atât, opera „Alexandru Lăpușneanu” a reușit să combine tradiția cu inovația. Despre asta a vorbit dr. hab. în studiul artelor, profesor universitar, muzicolog Elena MIRONENCO. Potrivit ei, opera nu este una tradițională, ci foarte modernă. „Muzica, armonia, melosul, timbrul, totul este foarte modern. Opera este una genială”.
Evenimentul a continuat cu o comunicare despre opera „Ștefan cel Mare”, susținută de către Victoria TCACENCO, muzicolog, doctor în studiul artelor și profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Domnia-sa a menționat că analiza acestei opere oferă posibilitatea de a observa toate componentele unei lucrări istorice realizate complex, la nivel de text literar, subiect și dramaturgie muzicală. Prin opunerea sferelor intonaționale, integrarea genurilor folclorice, utilizarea corului ca personaj colectiv și alte procedee, compozitorul a creat o capodoperă cu multiple straturi semantice și structurale.
La rândul său, Tatiana GLODINA, doctorandă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice a vorbit despre „Rolul scenelor corale în opera „Ștefan cel Mare” de Gheorghe Mustea”. Ea a menționat că scenele corale reușesc să creeze o atmosferă de măreție, relevând ideea națională, accentuează eroismul și momentele de înaltă tensiune.
Cu multă emoție a povestit despre experiența sa de colaborare cu maestrul Gheorghe Mustea, Tatiana COSTIUC, doctor în studiul artelor și șefa Catedrei de Canto la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Ea spune drumul fiecărui artist este marcat de momente și întâlniri care sunt daruri ale vieții. Interpretarea rolului Maria Voichița din opera „Ștefan cel Mare” a fost un astfel de dar, la care nici nu îndrăznise să viseze.
Muzica este un fenomen omniprezent, iar „la Academia de Științe, arta se întâlnește cu știința, cultura cu fizica – toate sunt una”, a menționat profesorul Ion GAGIM, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei și moderator al evenimentului.
În încheiere, maestrul Gheorghe MUSTEA a susținut un discurs care a reușit să cuprindă cu atenție emoțiile trăite în perioada de lucru asupra operelor sale. „Pentru mine, procesul de creație nu a fost niciodată doar un exercițiu tehnic sau de imaginație. A fost un drum interior, un act de credință și o formă de rugăciune. În fața portativului, am simțit mereu că nu scriu doar note, ci las mărturii despre istoria și sufletul acestui popor. Muzica, așa cum o înțeleg, este mai mult decât artă – este memorie, identitate și datorie de a transmite ceea ce cuvintele nu pot exprima.
Când am scris opera „Alexandru Lăpușneanu”, am resimțit nu doar povara unei teme istorice, ci și chemarea de a reda drama unui destin uman. Lăpușneanu nu este doar un nume din manualele de istorie, ci un om cu contradicții, cu dorința de putere și iubire față de neam. Linia muzicală a operei este tensionată, dramatică, cu contraste între momente de liniște și izbucniri orchestrale. Corurile sunt glasul poporului, uneori de durere, alteori de revoltă, iar ariile lui Lăpușneanu sunt un dialog al sufletului cu sine, cu motive muzicale obsesive, ca niște gânduri ce nu dau pace. Această operă surprinde o epocă de cumpănă, în care oamenii trăiau între viață și moarte, între speranță și durere.
Când am abordat opera „Ștefan cel Mare”, am știut că mă apropii de cel mai înalt simbol al istoriei noastre. A compune despre Ștefan a însemnat să port în mine nu doar imaginea eroului, ci și a omului care a luat decizii grele, purtând durerea pierderilor și speranța unei lumi mai drepte. Linia melodică este mai amplă, mai solemnă, cu accente corale ce amintesc de cântarea bizantină și de rugăciunile care au susținut un neam. Orchestra sună ca o catedrală în construcție, notă peste notă, ridicându-se către cer. Ariile lui Ștefan sunt cântări de forță, dar și de umilință în fața divinității, transformându-se într-o rugăciune colectivă.
Dacă „Alexandru Lăpușneanu” este o operă a frământărilor, „Ștefan cel Mare” este una a certitudinii și biruinței morale. Prin aceste lucrări, am dorit să las un testament artistic. Muzica nu este doar artă, ci memorie, rugăciune și identitate. Ceea ce nu pot spune cuvintele, exprimă orchestra. Ceea ce istoria a scris cu sânge, muzica transformă în lumină.”, a punctat maestrul Gheorghe Mustea.
La evenimentul dedicat Zilei Internaționale a Muzicii organizat de Academia de Științe a Moldovei au participat membri titulari și corespondenți ai AȘM, cercetători științifici, cadre didactice, muzicologi și cei pasionați de patrimoniul muzical al Republicii Moldova.
Evenimentul științifico-cultural a fost transmis în direct de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale.
Cristina BUMBU
