- Views: 26
35 de ani în urmă, la 23 iunie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a instituit Ziua Limbii Române – sărbătoare națională marcată anual la 31 august. Un omagiu celor care au luptat pentru repunerea limbii române în drepturi a fost adus de acad. Ion Tighineanu, Președintele AȘM, acad. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM, Maria Grapini, Europarlamentar, invitată la Ședința festivă a Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei de Ziua Limbii Române și la lucrările celei de-a XIV-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor.
În Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” (fondată în anul 1957), membrii AȘM au adus flori la busturile Luceafărului Literaturii Române Mihai Eminescu, poetului academician Dumitru Matcovschi, poetului Grigore Vieru. Au declamat versuri, și-au amintit cum a fost acel emblematic 31 august 1989, venind cu îndemnul de a promova limba română, de a gândi, vorbi, simți românește.
Acad. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei: „pentru români, într-un sens simbolic, Mihai Eminescu și Limba Română sunt sinonime! Când rostim „Limba Română”, ne gândim inevitabil și la „poetul nepereche”, la călăuzitorul tuturor românilor, iar când vorbim despre Eminescu, simțim vibrația limbii române ca pe un tezaur național de neprețuit!”
Vicepreședintele AȘM, conducătorul Secției de științe exacte și inginerești a AȘM Acad. Svetlana Cojocaru, amintește că „De Ziua Limbii Române, gândul mă poartă spre chipurile dragi care mi-au deschis calea către cuvânt. Îl revăd pe bunicul meu, cel care m-a învățat mai întâi să citesc și să scriu cu litere latine, iar apoi cu cele chirilice, pe care urma să le folosesc la școală. Îl evoc pe tatăl meu, originar din stânga Nistrului, care mi-a cultivat dragostea pentru limbă, aducând în casă reviste și cărți editate în România, atât timp cât acest lucru a mai fost îngăduit în RSSM. Îmi amintesc de poetul care, în taină, îmi încredința versurile sale scrise cu grafie latină, ca pe un dar interzis. Îmi revin în minte colegii alături de care am strigat în Piața Marii Adunări Naționale – ce purta atunci un alt nume – cerința fermă: «Limbă, alfabet!».
Am reușit, dragii mei bunici, părinți, prieteni. Astăzi ne bucurăm împreună de această sărbătoare, de darul de a auzi, în fiecare cuvânt rostit, glasul strămoșilor și lumina unei speranțe care ne poartă spre viitor”.
Acad. Mihai Cimpoi, președintele Congresului Mondial al Eminescologilor, care a deschis la 31 august curent cea de-a XIV-a ediție, lapidar însă exhaustiv, accentuase că „Limba română este casa ființei noastre”, îndemnând de a participa la lucrările Congresului în anul emblematic Mihai Eminescu.
ES Aurelian Danilă, mem. cor. al AȘM, primul ambasador al Republicii Moldova în România, își aduce aminte că „în 1992, am avut fericirea să fiu numit primul Ambasador al Republicii Moldova în România. Pe lângă un șir de emoții pe care aveam să le cunosc, un sentiment aparte l-am cunoscut odată cu aflarea într-o baie de limbă română pe care voiam s-o fi avut şi la Chișinău, unde în acele timpuri limba noastră abia începea să fie stăpână la ea acasă.
Mă bucur, că azi, limba noastră cea română și-a ocupat un loc de cinste în cultură națională, iar ziua de 31 august este îmbrăcată în straie de sărbătoare pentru a cinsti unul din cele mai puternice simboluri ale națiunii. La mulți ani, limba română!”
Născut în 1989, în anul Marii Adunări Naționale care a cerut limba română limba de stat și trecerea la grafie latină, șeful Secției management academic și relații externe a AȘM dr. Tudor Braniște, ne-a relatat următoarele: „Pentru mine, ca persoană născută în Moldova în 1989, Ziua Independenței și Ziua Limbii Române au o semnificație deosebită, deoarece reprezintă o parte din istoria și cultura mea. Celebrarea Zilei Limbii Române amintește de importanța limbii și culturii române în Republica Moldova și de lupta pentru independență și suveranitate a țării. În general, aceste date reprezintă o oportunitate pentru tânăra generație să învețe despre istoria și cultura țării lor, să-și dezvolte gândirea critică și să devină cetățeni activi și responsabili”.
„La vârsta de 11 ani, în 1992, când bubuiau tunurile pe Nistru, cu un tricolor din hârtie în mână, printre barierele montate in localitate, cântam independența și renașterea limbii noastre, a limbii române. O amintire vie, care-mi arată că dragostea pentru țară și limbă nu ține cont de vârstă – ea se simte, se trăiește și se poartă în inimă, chiar și în cele mai tulburi vremuri”, își amintește dr. Veaceslav Sprîncean, laureat al Premiului Academiei de Științe a Moldovei în domeniul fizicii, ediția anului 2023.
„Am făcut istorie! La 31 august 1989, noi, proaspeți studenți ai anului I la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova, la cei 17-18 ani ai noștri, am fost martori oculari, am fost actanți nemijlociți ai evenimentelor care ne-au marcat destinul – Marea Adunare Națională, proclamarea Independenței, lupta pentru limba română, aprobarea tricolorului ca drapel al statului, războiul pentru integritate teritorială. Continuăm să depunem eforturi și mai departe pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova și un viitor în marea familie europeană!”, în opinia subsemnatei.
Amintim că la 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia istorică, introducându-se în toate actele legislative, inclusiv în Constituție, sintagma „limba română”, renunțându-se la formulările „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” sau „limba noastră”. Academia de Științe a Moldovei a susținut și promovat consecvent introducerea limbii române ca limba de stat în Constituție, prin modificarea art. 13. Ziua Limbii Române a fost instituită de Parlamentul Republicii Moldova la 23 iunie 1990, iar în România Ziua Limbii Române a fost instituită la 19 martie 2013.
Dr. hab. Liliana Condraticova
Secretar științific general al AȘM
