- Views: 57
Prof. Juras BANYS, Președintele Academiei de Științe din Lituania, a fost distins cu titlul de Membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei.
Titlul onorific i-a fost acordat ca apreciere pentru eforturile sale susținute în promovarea excelenței în cercetare, precum și pentru contribuțiile semnificative la consolidarea rețelelor europene de colaborare academică.
Ceremonia solemnă de înmânare a însemnelor academice, care simbolizează această recunoaștere prestigioasă, a avut loc pe data de 26 iunie 2025, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul celei de-a treia ediții a Școlii de vară „Calea spre descoperiri științifice”, o inițiativă dedicată elevilor și studenților pasionați de știință.
În cadrul ceremoniei, textul de Laudatio a fost rostit de către președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a evidențiat meritele excepționale ale prof. Jūras BANYS în cercetarea științifică și contribuțiile sale la dezvoltarea relațiilor de colaborare între instituțiile academice din Lituania și Republica Moldova. A fost evidențiată contribuția remarcabilă la dezvoltarea fizicii fizicii moderne și științei materialelor, precum identificarea tranzițiilor de fază într-un număr important de materiale ceramice fero-electrice, perovskite, nanocarbonice și alte materiale compozite, aplicarea spectroscopiei dielectrice de bandă largă și rezonanței electronice de spin pentru studiul dinamicii moleculare și a rețelei cristaline, rețelelor metalo-organice, feroelectricițății, sticlelor dipolare, relaxorilor și materialelor multiferoice.
Ulterior, prof. Juras BANYS a susținut o prelegere în fața participanților Școlii de vară „Calea spre descoperiri științifice”. Domnia sa le-a vorbit elevilor despre materiale avansate pentru viitor, punând în evidență specificul materialelor din diverse categorii, precum cele dielectrice, feroelectrice, piezoelectrice, piroelectrice, multiferoice și a altor materiale emergente, începând cu istoricul descoperirii acestor materiale, evoluția conceptelor fizice, care stau la baza funcționalității dispozitivelor create pe parcursul timpului în baza acestor materiale și, în deosebi, noile perspective de implementare a materialelor emergente în diverse domenii industriale, precum transportul, energetica, tehnologiile informaționale și comunicațiile, noile metode de calcul, inclusiv cele bazate de rețele neuronale, calculatoarele și comunicațiile cuantice, dezvoltarea inteligenței artificiale, aspectele ecologice etc.
Cristina BUMBU
