- Views: 626
Propunerea a fost vocalizată în cadrul Simpozionului științific, dedicat pandemiei COVID-19, organizat, on-line, în premieră, de Academia de Științe a Moldovei. Evenimentul a avut loc la 28 aprilie 2020 și a avut drept generic: „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”. Pe post de raportori au fost invitați oameni de știință, experți redutabili, specialiști epidemiologi, care au prezentat situația epidemiologică actuală, au analizat comportamentul coronavirusului de tip nou, au venit cu propuneri și recomandări.
Simpozionul a fost deschis de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. În discursul său inaugural, președintele a menționat că “în situația când țara noastră, ca și multe alte țări ale lumii, este afectată de pandemia COVID-19, Academia de Științe a Moldovei a inițiat formarea unei Comisii de experți pe problema coronavirusului și a pandemiei, cu scopul conlucrării cu cercetătorii din diverse domenii pentru a formula recomandări constructive întru depășirea crizei epidemiologice”. Din Comisie fac parte acad. Eva Gudumac, președinte; Prof. Emil Ceban, rector al USMF „Nicolae Testemițanu”; acad. Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare al USMF „Nicolae Testemițanu”; m.c. Viorel Prisăcari, șef al Catedrei de epidemiologie a USMF „Nicolae Testemițanu”; Prof. Constantin Spînu, şef al Direcţiei cercetare şi inovare a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică; Dr. hab. Gheorghe Plăcintă, şef al Catedrei de boli infecţioase a USMF „Nicolae Testemițanu”; Dr. Leonid Chișlaru, secretar științific al Secției Științe ale Vieții a AȘM (secretar al Comisiei). În conformitate cu Hotărârea Prezidiului AȘM, Comisia va monitoriza și baza de date, recent creată, a publicațiilor din reviste naționale și internaționale, precum și altor informații relevante cu referire la coronavirus și pandemie.
O premieră, dar și o surpriză a simpozionului a fost și cuvântul de salut, transmis în format video, al Prof. Randy Schekman, Laureat al Premiului Nobel în medicină, Universitatea California / Berkeley, SUA, care, așa cum s-a menționat și în alte materiale, are rădăcini în Republica Moldova, iar în vara acestui an este preconizată o vizită în țara noastră. Savantul de peste ocean a salutat participanții și intenția de a organiza un eveniment important și extrem de actual, generat de pandemia care a afectat o lume întreagă. Prof. Randy a făcut o comparație a coronavirusului de tip nou cu virusul imunodeficienței umane, elucidând și existența unor aspecte comune, dar și cele ce-l fac diferit. Vorbind despre posibilitatea elaborării unui vaccin contra SARS-CoV-2, omul de știință american, spune că un vaccin rezonabil am putea avea către anul viitor. Cu toate acestea, ar putea fi eficient pentru un sezon-două, apoi își pierde din eficacitate și nu mai lucrează, adică nu mai asigură imunitate în cazul apariției unor noi mutații ai coronavirusului. Totuși, savantul s-a arătat optimist. Făcând referință la o colaborare internațională, care ar unifica eforturile specialiștilor, a exprimat speranța că omenirea va depăși și această situație destul de dificilă.
Dr. hab., prof. Constantin Spânu a prezentat mai multe informații pertinente, referitoare la evoluția coronavirusului în Republica Moldova. În raportul său „Geneza coronavirusului, evoluția COVID-19 în Republica Moldova”, profesorul a explicat de unde vine acest virus, ce are comun cu alte tipuri, care au fost acele tulpini care au fost cândva în lucru, ce înseamnă această infecție, și toate acestea ca să ne ajute să înțelegem mai bine ce înseamnă diagnosticul de laborator, ce înseamnă mecanismul și căile de răspândire, care sunt acele probleme care țin de inițierea tratamentului și confecționarea vaccinului în măsura în care îi permite competența profesională. Expertul a expus reprezentarea schematică a organizării genomului și a domeniilor funcționale ale proteinei S pentru SARS-CoV și MERS-CoV, a prezentat evoluția genetică a SARS-CoV-2: de unde provine, încotro se îndreaptă, comportamentul virusului SARS-CoV-2 de la începutul epidemiei COVID-19, variabilitatea genetică, evoluția epidemică a infecției COVID-19 în RM etc., invocând starea de urgență declarată de autorități, dar și respectarea pachetului de măsuri pe perioada de incubație.
Savantul a prezentat incidența COVID-19 la 100 000 populație comparată cu alte țări, la data de 21 aprilie 2020, mortalitatea prin COVID-19 la 100 000 populație, comparativă cu alte țări la aceeași dată, ponderea după vârstă și gen a cazurilor și a deceselor de COVID-19, în perioada 8 martie-21 aprilie 2020 în RM, decesele fiind asociate cu patologii cardiovasculare, diabet zaharat și alte afecțiuni respiratorii, precum și cu vârsta înaintată. (Prezentarea aici)
Potrivit analizelor efectuate, dr.hab. Spânu a menționat și posibilul scenariul de evoluție a infecției COVID-19 în RM, perioada 26 mai – 10 iunie fiind perioada de descendență a procesului epidemic.
Despre „Esența Pandemiei ca fenomen” a vorbit m.c. Viorel Prisăcari, care si-a dedicat întreaga activitate științifică studiului epidemiologiei. Savantul a prezentat istoricul epidemiilor și pandemiilor, fiind bine cunoscute pandemiile de ciumă, variolă, holeră, tifos exantematic, difterie, malarie, care au curmat milioane şi milioane de vieţi omeneşti. În context, a menționat că și pe teritoriul Basarabiei, bolile infecţioase aveau o răspândire largă, însă, la acea vreme, nu era cunoscută etiologia acestor boli. M.c. Prisăcari a remarcat constatarea a două elemente obligatorii, în apariţia şi dezvoltarea pandemiilor - prezenţa agentului patogen şi receptivitatea înaltă a populaţiei faţă de acest agent patogen, adică, „lipsa imunităţii specifice a populaţiei faţă de noul virus, de unde rezultă că riscul apariţiei şi răspândirii epidemiilor şi pandemiilor persistă în continuare, datotită apariţiei tipurilor noi de virusuri în natură, necătând la originea lor, dar cu mutaţii genotipice foarte puternice, de tip shift, la care populaţia umană nu dispune de imunitate specifică. Adică, toţi suntem susceptibili la acest tip de virus nou, şi tot, noi toţi, putem face infecţia de la mic la mare, în special persoanele slăbite cu statut imunodificitar pronunţat”. Un alt element ce favorizează mult răspândirea pandemiei la etapa contemporană, în opinia savantului, este migraţia intensă a populaţiei, cât şi viteza înaltă de mişcare a omului. „Sunt de ajuns câteva ore, ca infecţia declanşată într-o regiune a globului să producă o situaţie epidemiogenă extraordinară în alt capăt al planetei. Infecţia actuală cu COVID-19, numai în trei luni de la debutul pandemiei a cuprins toate ţările, producând milioane de îmbolnăviri şi sute de mii de decese, şocând întreaga lume”, a precizat expertul.
Totuşi, profesorul a menționat rolul deosebit al ştiinţei contemporane care în scurt timp poate determina agentul cauzal, particularităţile lui, tropismul, perioada de incubaţie, perioada de contagiozitate, particularităţile virusului, rezistenţa în mediul extern, modul de transmitere, remarcând accentuat că pronosticul situaţiei depinde în mare parte și de conştientizarea problemei şi de măsurile întreprinse, atât de guvernare, cât şi de întreaga societate. Savantul a exprimat speranța că după depăşirea situaţiei pandemice, să se schimbe atitudinea guvernanţilor şi cetăţenilor faţă de lucrătorii medicali, faţă de oamenii de ştiinţă, care se afla în prima linie. „Nu numai să-i numim eroi, dar să-i preţuim şi sâ-i susţinem moral şi material, la justa valoare, nu numai în timpul epidemiei, deoarece nimeni nu ştie ce ne aşteaptă mâine”, a punctat savantul-epidemiolog Viorel Prisăcari. (discursul aici)
Prof. Emil Ceban, rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” a prezentat un raport privind „Pregătirea cadrelor în USMF „Nicolae Testemițanu” în condițiile de pandemie COVID-19”. Rectorul a relevat că anul 2020 pentru USMF are o semnificație aparte pentru universitari. Se împlinesc 75 de ani de la fondarea instituției și toate activitățile planificate sunt dedicate acestei aniversări. Domnia Sa a remarcat că în pofida situației epidemiologice, comunitatea academică va depune toate eforturile pentru a desfășura aceste activități, inclusiv, cu utilizarea la maxim a tehnologiilor informaționale. Totodată, prof. Ceban a specificat că Administrația Universității întreprinde toate măsurile de rigoare privind răspândirea coronavirusului de tip nou, în scopul asigurării securității sănătății și vieții beneficiarilor, studenților și angajaților instituției, Logo-ul Universității din acest an fiind Calitate, Excelența și Performanță.
Rectorul USMF a raportat activitatea în Universitate la zi, numărul beneficiarilor din cadrul USMF, personalul didactic și științifico-didactic care activează în cele patru departamente didactice, 62 de catedre, 2 centre, 19 laboratoare științifice. Vorbind de procesul didactic la USMF, a subliniat calitatea în educație, care este foarte importantă invocând trei elemente de bază predare-învățare-evaluare. Totodată, profesorul a informat că de la anunțarea pandemiei, în USMF au fost anunțate mai multe ordine și dispoziții privind măsurile de prevenire a răspândirii și asigurarea securității vieții și sănătății, atât a studenților, cât și a colaboratorilor, ordine de reglementare a regimului de muncă, de reglementare a procesului didactic, dar și privind elaborarea protocolului clinic și fortificarea aptitudinilor profesionale. În situația de epidemie, USMF a trecut la instruirea la distanță (on-line), a fost creat ghidul și difuzarea prelegerilor on-line, în Sistemul Informațional de Management Universitar (SIMU), dezvoltat pe platforma SIMU. La moment sunt utilizate pe larg un număr mare de platforme de instruire. Unele catedre au avut instruiri la distanță, sesiuni de instruire, organizate on-line de Departamentul Pediatrie în parteneriat cu OMS și MSMPS, sesiuni ce au loc și la momentul actual. Rectorul a ținut să specifice că particularitățile procesului didactic în condițiile pandemiei au schimbat radical atitudinea atât a studenților, cât și a profesorilor. Instruirea on-line nu permite în deplină măsură însușirea deprinderilor practice și acumularea abilităților clinice necesare viitorului medic. (Prezentarea aici)
Cu un raport relevant privind „Cercetarea științifică la USMF „Nicolae Testemițanu”: Direcțiile științifice în patologiile virale”, a fost prezent acad. Stanislav Groppa, prorector pentru activitate de cercetare, USMF, care a prezentat mai multe propuneri inedite, în contextul pandemiei. Prorectorul a menționat că USMF are un colectiv interdisciplinar cu un potențial gata să activeze în cercetare și să-și onoreze activitățile, inclusiv academicieni, doctori habilitați în științe medicale și biologie, doctori în medicină, cercetători, cadre științifico-didactice, studenți-doctoranzi, studenți. Acad. Groppa a făcut o analiză amplă a activității științifice care s-a desfășurat pe perioada anului trecut, rezultatele vorbind integrativ despre prezența unui potențial important de cercetare. Savantul a remarcat educația medicală în Universitate, o strategie extrem de importantă, pentru că educația medicală se face anume prin cercetare, prin abilitatea de a cunoaște.
În contextul pandemiei care a bulversat o lume întreagă, acad. Groppa a spus că este o situație reală, o situație la care noi nu ne-am așteptat, care nu a fost prevăzută și este o situație, pe de o parte dramatică, iar pe de altă parte, o situație de activitate într-un moment critic, în care astăzi a ajuns societatea, iar de la medici, în special, de la cercetare se așteaptă foarte multe răspunsuri la întrebări vitale. Acum suntem în etapa, care se numește COVID. Ce facem noi în această perioadă? Unde și cum mergem? Ce va fi după? Care va fi situația noastră? Cu ce precipitat vom ieși din perioada COVID și ce vom duce noi mai departe?, s-a întrebat savantul.
Iată de ce, în acest scop, a fost luată o decizie importantă de a crea Platforma COVID-19 USMF, o platformă științifică, o platformă practică de a studia situația, de a studia ce se întâmplă în RM, care sunt particularitățile și ce înseamnă această pandemie pentru populația țării noastre, ce trebuie să se întreprindă și care ar fi cele mai bune strategii ca să se iasă din această situație dificilă cu cât mai mici pierderi.
În obiectivul acestei Platforme se află accelerarea cercetărilor, facilitarea distribuirii și analizei datelor legate de coronavirus la nivel național, optimizarea participării în proiecte internaționale, inclusiv, de a deveni parte componentă a unor proiecte vaste, a integrității de cercetare – Platforma Europeană COVID-19, împreună cu colegii de peste hotare. Un lucru foarte important, la care s-a referit raportorul a fost și fondarea Registrului Național, analiza datelor biomedicale relevante pentru a fi aplicate în cercetare și implementate în practica medicală etc. „Astăzi, este clar că coronavirusul nu este atât de simplu, deci nu este acel virus care a condus la sindromul insuficienței respiratorii acute. A apărut simptomatologia neurologică, cardiovasculară. Astăzi, nu mai vorbim că, COVID-19 este problema persoanelor vârstnice, este problema mamei, copilului, a femeii însărcinate”, de aceea, a precizat savantul, sunt necesare mai multe proiecte pentru a fi dezvoltate și evaluate pe Platforma dată, inițiate teme de cercetare/proiecte propuse de Platforma COVID-19, teleconferințe internaționale. O atenție deosebită a fost atrasă stabilirii unei noi relații, numită Telemedicina, baza de studiu în medicină, Telemedicina fiind realitatea zilei de astăzi.
Ca rezultat al lucrărilor Simpozionului, acad. Groppa a propus elaborarea unui Program Național de Securitate a Sănătății Populației RM în combaterea virusului SARS-CoV-2. „Aceasta este o necesitate, este o realitate și este acel imperativ al timpului, când noi, împreună cu Dumneavoastră, trebuie să propunem atât Guvernului, cât și colegilor noștri din diferite instituții de cercetări pentru a veni cu posibilitatea unei astfel de dezvoltări în organizarea cercetărilor. Deci, USMF este gata să ofere Platforma de cercetare și inovare pentru acest Program național de securitate și combatere și vom fi bucuroși să colaborăm cu toate instituțiile și grupele de cercetători pentru a elucida cele mai optimale căi”, a punctat prorectorul USMF. (Prezentarea aici)
La rândul său, acad. Eva Gudumac a prezentat un raport privind „Patologia bronhopulmonară”, în care a făcut referință la direcțiile necesare în evoluarea copilului, probleme pulmonologice, chirurgicale. Acad. Gudumac a menționat că și-a asumat răspunderea să elucideze tema patologia bronhopulmonară atât la adulți, cât și la copii, deoarece la etapele activității sale științifice a elaborat o schemă de patogenie a pneumoniilor destructive. Savantul a menționat că patologia bronhopulmonară cât și cea multiorganică (creier, ficat, rinichi, plămâni, system cardio-vascular etc.), are ca factor cauzal virusul COVID-19, ce conține în membrana sa S-Proteine - spike proteine (SP) – proteine cu ghimpi) care interacționează cu receptori specifici a diferitor tipuri de celule umane, inclusiv componentele sângelui. Patologiile cu COVID-19 conduc la afectarea celulelor patului sangvin și a tuturor organelor, dar în special, ale aparatului respirator, poarta de întrare a agentului patogen fiind epiteliul tractului respirator, cât și celulele epiteliului tractului digestiv – stomacului și intestinelor. Cel mai important, specifică expertul, este că virusul atacă centrul de reglare cardio-respirator de la baza creierului care se manifestă în primele 5-7 zile de boală cu atacuri de agitație și senzație de lipsă a aerului, astm, anosmie - pierderea mirosului. Susceptibilitatea la SARS-CoV-2 este determinată și de grupa sanguină; grupa sanguină A (II) este cea mai afectată, în timp ce grupa sanguină O (I) pare să fie protejată. Copiii sunt mai puțin expuși infecței cu COVID-19 reeșind din unele particularități, totuși la copii, în 90% din cazuri, sunt observate forme asimptomatice, deci ușoare. Frecvența cazurilor severe la copii constituie 1-2%. Boala la nou-născut este extrem de rară, dar poate fi transmisă la nou-născut de la mama gravidă.
„Putem conchide că infecția cu COVID-19 este o entitate nu singulară, dar complexă, în special, la pacienții cu astfel de comordități ca afecțiune SNS, malformații congenitale, bolile multifactoriale, cum sunt bolile cronice bronhopulmonare, renale, hepatice, cardio-vasculare, metaboloce, diabetul zaharat etc., deci, pacienți cu teren biologic compromis. În pofida modalităților noi de diagnostic, infecția dată rămâne o entitate cauzatoare de decese, preponderent la pacienții care au mai mulți factori predispozanți și cu imunodeficiență majoră, modificări hemostaziologice etc.”, a constatat acad. Eva Gudumac. În concluzie, savantul a menționat că la nivel statal este necesar de a implementa un program național de evaluare a infecției date și altor îmbolnăviri, adaptat la particularitățile Republicii Moldova. Acesta va reuși de a studia multe necunoscute care vor permite păstrarea sănătății și restabilirea economiei țării. (Prezentarea aici)
„Infecția și imunitatea în COVID-19, unde suntem?”, a fost subiectul expus de dr.hab. prof. Gheorghe Plăcintă, care a prezentat studierea clinică, epidemiologică, evoluție, diagnostic, la pacienți, la copii și starea imunității. Profesorul a vorbit despre interrelația dintre infecție și imunitatea în COVID-19 care determină și evoluția bolii la persoană și evoluția pandemiei propriu-zise, mecanismele de declanșare a noului coronavirus în organism, despre comorbități și condiții care pot agrava decurgerea infecției COVID-19, căile de pătrundere, activarea de răspuns, structura virusului, precum și de ce est-europenii și scandinavii sunt mai puțin afectați de COVID-19? Specialistul a prezentat și studiul clinic COVID-19, principalele semne clinice și frecvența lor etc. (Prezentarea aici)
La finele Simpozionului, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a mulțumit tuturor raportorilor care au venit cu informații extrem de utile, luând în considerare situația noua, necunoscută și dificilă, în care ne-am pomenit cu toii. Și pentru că toți experții au expus ideea consolidării eforturilor, președintele a salutat inițierea unor proiecte multidisciplinare. „Cred că prin proiecte multidisciplinare, noi, într-adevăr, am reuși să contribuim în mod serios, la studierea cronavirusului și la combaterea pandemiei. Desigur, că fără cercetări profunde este imposibil să lupți cu această pandemie, pentru că însuși coronavirusul este ceva care se schimbă permanent. Este foarte important ca noi împreună, prin consolidare, să creăm capacități, să creăm o infrastructură comună. Doar astfel vom reuși, nu doar la scară națională să facem lucruri utile, dar și să ne ancorăm în proiecte europene, regionale cu impact. Suntem în pragul unui nou Program european – Orizont Europa. Vor fi posibilități foarte mari de a ne implica la realizarea unor proiecte pan-europene și desigur că totul depinde de fiecare din noi. E important să atragem tinerii, în contextul în care USMF are studenți foarte buni, foarte capabili. Ar fi bine să-i păstrăm acasă”, a spus președitele Tighineanu, mulțumind în numele celor prezenți profesorului Randy Schekman, pentru participare, pentru implicare și pentru suportul colegial oferit.
Întreg evenimentul a fost transmis online de Privesc-eu și Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale și va putea fi accesat și în continuare la link-ul https://idsi.md/tv.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
