- Views: 349
Cu raportul asupra stării științei de la noi, prezentat pe 15 mai în Sala Azurie a Academiei de Științe a Republicii Moldova, am relevat starea precară a cercetării științifice autohtone, fapt care a generat discuții aprinse în rândul academicienilor. Acad. Grigore Belostecinic s-a interesat ce va urma după aprobarea raportului și dacă vocea Academiei va fi auzită de factorii de decizie din sfera puterii de stat. Răspunsul meu a fost că vom întreprinde măsuri ca înaltul for academic să fie auzit de întreaga societate, inclusiv de guvernanți.
Cu regret, lipsa unui concept strategic de dezvoltare a științei pe termen mediu și lung a dat naștere la o intensă mișcare browniană, care nu ne indică niciun progres. Resemnarea defavorabilă în domeniu continuă să se aprofundeze: numărul de tineri cercetători în 2023 s-a diminuat cu 3.9 % față de anul precedent, repetând descreșterea de circa 4 % din 2022 în raport cu 2021. Conform datelor statistice ale Biroului Național de resort, în continuă descreștere e și numărul total de cercetători în republică: anul trecut am avut 2584 de cercetători față de 2809 în 2022, deci, cu 225 de cercetători mai puțini (echivalentul a vreo 3-4 institute de cercetare).
Pentru a percepe la justa valoare starea lucrurilor în știința autohtonă, vom compara numărul de cercetători care revine la 1 mln de locuitori în Republica Moldova cu date similare din alte țări. Așadar, conform datelor UNESCO din 2021–2022, în Cehia sunt peste 4500 de cercetători per 1 milion de locuitori, în Lituania – cca 4000, în Serbia – 2400, în Georgia – 1800, în Republica Moldova – 800. Fără a intra în detalii, vă voi atrage atenția doar asupra faptului că Serbia, care de asemenea tinde să adere la Uniunea Europeană, are de 3 ori mai mulți cercetători per 1 milion de locuitori decât Republica Moldova.
Numărul de investigatori și calitatea cercetărilor științifice sunt determinate de gradul de susținere a științei din partea statului. Cehia, cu 50 de mii de cercetători, alocă 2 % din PIB pentru cercetarea științifică care, conform Strategiei de Inovare, este considerată prioritatea absolută a țării. Serbia, în cadrul eforturilor consistente de aderare la Uniunea Europeană, alocă cercetării științifice, conform datelor UNESCO, 0.97 % din PIB. În Republica Moldova cheltuielile efectuate anul trecut pentru activitatea de cercetare-dezvoltare reprezintă doar 0.22 % din PIB, în scădere comparativ cu anii precedenți. În atari condiții, sistemul de cercetare științifică nu doar că nu are șanse să se dezvolte pentru a contribui plenar la prosperarea economică și socială a țării, dar se află deja la marginea prăpastiei.
Pasivitatea sectorului științei, exodul creierilor, lipsa infrastructurii de cercetare au creat o situație când echipele noastre nu mai pot face față exigențelor, devenind tot mai puțin competitive la scară internațională. Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că noi de mult timp nu mai câștigăm prin concurs granturi de cercetare științifică, ci doar unele subvenții de suport și de mobilitate. În particular, Republica Moldova nu a câștigat niciun grant în cadrul multitudinii de apeluri ale Consiliului European pentru Cercetare care, având un buget de 16 miliarde de euro pentru Programul Orizont Europa, acordă susținere financiară consistentă pentru cercetări de frontieră în toate domeniile științei. Cu alte cuvinte, în condițiile austerității financiare pe intern nu putem fi competitivi în spațiul european, ceea ce înseamnă că asocierea la Programul Orizont Europa, deși benefică pentru consolidarea vectorului european, nu mai poate să schimbe în bine situația destul de precară din domeniul cercetării științifice autohtone.
Starea științei s-a complicat și mai mult în urma implementării Metodologiei de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării. „Un document mai dăunător decât Metodologia finanțării instituționale e greu de conceput”, a menționat în cadrul Adunării generale acad. Leonid Culiuc. Acest document normativ impune angajarea pe 0.5 sau 0.25 normă a cercetătorilor-pensionari, fără evaluarea rezultatelor activității acestora. În majoritatea cazurilor este vorba de angajare pe 0.5 sau 0.25 normă a unor cercetători de forță – fondatori de școli științifice și personalități cu o vastă experiență internațională. În situația creată, când avem o ruptură profundă între generații cauzată de exodul masiv al creierilor pe parcursul anilor, cine va atrage tinerii în domeniul cercetării științifice de valoare? Toți colegii mei, precum și eu, mulți ani în urmă am fost atrași în cercetare de personalități notorii, am preluat pasiunea pentru știință de la mentori cu experiență, bine cunoscuți pe tărâmul științei.
Cu mare regret constatăm tendința de a slăbi memoria instituțională, de a atenua dăinuirea tradițiilor care în lumea modernă au un rol inestimabil în educarea noilor generații, inclusiv a tinerilor cercetători. Tradițiile, valorile noastre autentice pot fi ușor neglijate și treptat uitate în condițiile în care cercetătorii de forță autohtoni nu sunt implicați în elaborarea politicilor și luarea deciziilor. Anul trecut a fost creat Consiliul Consultativ pentru Știință pe lângă Guvern, din componența căruia fac parte doar câțiva specialiști din Republica Moldova – funcționari ai ministerelor de resort. La solicitarea oficială a Academiei de Științe de a include în Consiliul Consultativ cercetători remarcabili autohtoni, MEC a refuzat printr-un răspuns formal. În decursul ultimilor ani, MEC a renunțat cu desăvârșire la tradiția de a crea grupuri de experți din cercetători de forță din Republica Moldova pentru a discuta probleme de sistem și a identifica căi de soluționare a lor. În cadrul MEC nu există un colegiu al ministerului, în pofida faptului că, tradițional, anume la colegiu erau puse în discuție cele mai stringente probleme ale domeniului educației și cercetării. Declar aceste lucruri nu din auzite: personal am fost membru al colegiului pe parcursul a mai mulți ani și în diferite perioade de timp.
Mă mândresc cu faptul că Academia de Științe a Moldovei a reușit să promoveze asocierea republicii la Programele comunitare de cercetare-inovare într-un termen record, fapt ce a fost înalt apreciat de Comisia Europeană. Succesul de 12 ani în urmă a fost asigurat, pe de o parte, de conlucrarea strânsă a AȘM cu alte instituții ale statului, iar pe de altă parte – de prestația excelentă a savanților noștri și, nu în ultimul rând, a membrilor Academiei, care au realizat zeci și zeci de proiecte comune cu echipe de cercetători din Germania, România, Elveția și din alte țări, creând astfel punți sustenabile pentru integrarea noastră în spațiul european de cercetare. Astăzi Academia noastră de Științe cu membrii săi reprezintă statul în principalele foruri științifice internaționale responsabile de consilierea ONU, UNESCO, Comisiei Europene în probleme științifice, inclusiv în procesul de elaborare a politicilor în domeniu. Membrii Academiei de Științe a Moldovei au acumulat o experiență de unicat, care merită și trebuie să fie pe deplin utilizată în beneficiul societății și, în mod prioritar, pentru realizarea parcursului european al țării.
Acad. Ion Tighineanu, președinte al AȘM, membru al Consiliului Științific Internațional
Sursa: Literatura și Arta nr. 21 (4106) din 23 mai 2024
