- Views: 159
Astăzi este o zi deosebită pentru întregul spațiu românesc. Este Ziua Europei, mai bine zis a Europei Unite sau a Uniunii Europene, la care România a aderat de ani buni, la 1 ianuarie 2007, și de care Republica Moldova actualmente se apropie tot mai mult. Este vorba de un proiect ambițios, susținut de Consiliul European prin decizia din 23 iunie 2022 de a acorda Republicii Moldova statutul de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană.
În contextul situației favorabile create, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au inițiat o apropiere fără precedent a celor două instituții academice surori. Planul de acțiuni academice comune aprobat pe 4 aprilie 2023 și actualizat pe 2 aprilie 2024 a deschis noi orizonturi pentru crearea unui spațiu românesc științific și cultural comun. Remarcabil este faptul că sărbătorile naționale ce țin de cultură și limbă sunt marcate împreună – Ziua Culturii Naționale pe 15 ianuarie și Ziua Limbii Române pe 31 august. Evenimentul de astăzi, inclus în Planul de acțiuni comune pe 2 aprilie curent, reprezintă o frumoasă inițiativă a celor două Academii de a sărbători împreună Ziua Europei și a pune în evidență contribuțiile mediului academic la promovarea imaginii științei și culturii românești în Europa și în lume.
În atenția Domniilor Voastre țin să subliniez faptul că rolul Academiilor de Științe în lumea modernă, asaltată de provocări majore, devine tot mai pronunțat. În primul rând, Academiile sunt tradițional responsabile de dezvoltarea științelor fundamentale, importanța cărora a fost elucidată de multiple foruri științifice organizate în cadrul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă. În al 2-lea rând, cele mai importante organizații internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, UNESCO sau Comisia Europeană, sunt îndrumate de Consiliul Științific Internațional, ALLEA (All European Academies), Academia Europeană, Parteneriatul InterAcademic etc. Scopul principal al Academiei Europene, spre exemplu, este de a consilia Comisia Europeană, guvernele și organizațiile transnaționale în chestiuni științifice, inclusiv în procesul de elaborare a politicilor în domeniu. Tot mai auzită se face Vocea Globală a Științei reprezentată de Consiliul Științific Internațional, cu sprijinul căruia Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 25 august 2023 a proclamat perioada anilor 2024-2033 drept Deceniu Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă.
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei reprezintă două state românești – România și Republica Moldova – în principalele foruri științifice internaționale. În condițiile actuale conjugarea eforturilor celor două Academii cu scopul promovării unei imagini pozitive a științei și culturii românești în lume este o chemare a timpului. Mai mult, este foarte important ca în procesele de integrare europeană să nu ne pierdem identitatea, să promovăm valorile noastre autentice, să protejăm şi să conservăm patrimoniul nostru cultural pentru generaţiile viitoare, să facem cunoscute la scară transnațională cultura și tradițiile seculare românești.
Comunitatea științifică din stânga Prutului salută semnarea recentă a Acordului celui mai înalt for de știință și cultură din România cu Academiile românești de ramură - Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. Este o inițiativă remarcabilă de coagulare a eforturilor, de punere în valoare a experienței și profesionalismului celor mai apreciați experți din diverse domenii, de impulsionare a activităților științifice interdisciplinare de care, fără îndoială, vom beneficia cu toții. De exemplu, pe 26 aprilie curent am urmărit online deschiderea Conferinței “Impactul Inteligenței Artificiale în Evoluția Medicinei Moderne” organizată de Academia de Științe Medicale din România și am atras atenția la avertizarea lansată de domnul profesor Mircea Beuran, președinte al Biroului executiv al Academiei, precum că “Inteligența artificială este cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vreodată omenirea”. Sunt sigur că procesele de coagulare a eforturilor vor continua cu implicarea și a altor entități ce reprezintă științele ramurale în spațiul românesc și exprim disponibilitatea Academiei de Științe a Moldovei de a contribui pe măsura posibilităților existente.
Țin să accentuez încă o dată rolul crucial al Academiilor transnaționale și al Asociațiilor Academiilor naționale în elaborarea viziunilor strategice de dezvoltare durabilă pe mica noastră planetă. Ne onorează rolul crescând al Academiilor în fața provocărilor timpului, dar acest rol implică și o mare responsabilitate. Să ne pătrundem de această responsabilitate, să conștientizăm importanța pentru civilizație a momentului istoric pe care îl traversăm, marcat de efectele tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice, ale apariției noilor tipuri de virusuri și maladii, ale penetrării inteligenței artificiale în toate sferele de activitate ale omului cu consecințe încă neelucidate și să conlucrăm pentru a face față provocărilor tot mai stringente ale acestui început de secol și mileniu. Academia de Științe a Moldovei este deschisă pentru colaborare cu scopul de a consolida spațiul științific și cultural românesc și astfel a apropia cele două maluri ale Prutului. Permiteți-mi să folosesc această oportunitate pentru a reconfirma că extinderea colaborării cu Academia Română constituie pentru noi o prioritate. În acest context apreciem înalt îndemnul academicianului Ioan Aurel Pop în cadrul consemnării celei de-a 158-a aniversări a Academiei Române: „Am vrea ca toate activităţile noastre să se desfăşoare împreună cu academia soră, (…) avem obligația să mergem înainte împreună.
Întra-adevăr, este obligația noastră comună, este o datorie sfântă față de înaintașii noștri, care 158 de ani în urmă au fondat Academia Română – astăzi „Simbol al spiritualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale.”
Conlucrarea dintre Academia Română și Academia de Științe a Moldovei este un exemplu benefic cum pot fi apropiate cele două maluri ale Prutului: nu prin discuții interminabile, ci prin acțiuni concrete.
(Discursul președintelui AȘM la deschiderea Conferinței academice „Consolidarea spațiului științific românesc în context european" publicat în sâptămânalul “Literatura și Arta” din 16.05.2024)
