OASTEA SAVANȚILOR S-A COMPLETAT CU UN NOU MEMBRU DE ONOARE AL AȘM

În ultima zi a lunii iulie 2023, la Academia de Științe a Moldovei a avut loc un eveniment semnificativ: a venit de la București acad. Ioan Jelev, vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România, pentru a primi însemnele de membru de onoare al AȘM, ales în această calitate de Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM la 10 martie anul curent. Astfel, oastea savanților de la Academie s-a completat cu un nou membru activ și omnipresent în viața academică cu actele în regulă. Când pronunț cuvântul „oaste” exprim în el optimism, având în vedere că procesul de înnoire a componenței Academiei de Științe a Moldovei cu membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare va continua. Când pronunț cuvântul „oaste” nu doar în sens metaforic, iau în calcul faptul că Ioan Jelev – absolvent al Facultății Energetică, secţia Hidroenergetică, a Institutului Politehnic Bucureşti (a. 1969) – este fiul generalului Ion Jelev, născut în satul Valea Perjei, Basarabia.

De regulă, întrunirile de acest gen decurg într-o atmosferă caldă și prietenoasă și de mândrie pentru cel omagiat. În cuvântul său de deschidere a ceremoniei de înmânare a însemnelor de membru de onoare, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a salutat asistența, i-a nominalizat pe oaspeții prezenți la eveniment, precizând că acad. Ioan Jelev este însoțit la Chișinău de acad. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” din România, membru de onoare al AȘM din 2022. Prin urmare această instituție de cercetare din România este reprezentată azi în Academia de Științe a Moldovei de doi oameni de știință importanți, cu care avem relații de colaborare permanente și de durată.

Din partea Ministerului Mediului a venit la manifestare cu un cuvânt de salut dna Aliona Rusnac, secretar de stat, care a apreciat înalt suportul științific și colaborarea fructuoasă pe care îl are omagiatul cu diverse instituții de cercetare din republică. A menționat și contribuția lui în domeniul mediului, căci a fost o perioadă în care savantul a ocupat diverse funcții de conducere la Ministerul Mediului din România (ministru adjunct, șef al departamentului apelor, secretar de stat cu protecția mediului și coordonator al activității Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare – CNCAN). În context, oficialul s-a referit și la contactele cu ministerul de resort din R. Moldova, pe care l-a avut Ministerul Mediului din România, contribuind astfel la dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul apelor, pădurilor și mediului înconjurător. Dna secretar de stat și-a exprimat recunoștința pentru susținerea și consolidarea eforturilor privind constituirea Rezervației Biosferei „Prutul de Jos”. Ca rezultat, începând cu anul 2018 Republica Moldova deține în patrimoniul său natural prima rezervație a biosferei – un adevărat muzeu al biodiversității care este ca o poartă de intrare în Rezervația Delta Dunării de o importanță ecologică deosebită atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Este și o mare izbândă că Rezervația Biosferă „Prutul de Jos” a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Totodată, dna Aliona Rusnac n-a trecut cu vederea și participarea ambilor oaspeți de la București, a academicienilor Valeriu Tabără și Ioan Jelev, la Conferința de la Chișinău din 25 noiembrie 2022  cu genericul „Avansarea agendei naționale privind schimbările climatice în silvicultură și agricultură în Republica Moldova”, organizată la Chișinău sub patronajul Președintei Republicii Moldova Maia Sandu.

Laudatio pentru noul membru de onoare al AȘM Ioan Jelev a fost rostit de acad. Boris Găină, vicepreședintele AȘM, coordonatorul Secției Științe ale Vieții, care și-a exprimat respectul, prețuirea și simpatia pentru savantul omniprezent  în viața Academiei de Științe și a republicii noastre, în special în ultimii ani. Deja antevorbitorii au adus cuvinte de apreciere la adresa omagiatului, acad. Boris Găină completând acest portret cu noi date și detalii. Ca personalitate științifică polivalentă, Ioan Jelev din tinerețe s-a format pe sine însuși . După absolvirea Universității Politehnice din București (1969),  a făcut un curs postuniversitar de utilizare a calculatoarelor electronice (1971) cu durata de trei luni. Mai târziu și-a consolidat cunoștințele obținute ca autodidact în protecţia mediului, dar și a experienței de muncă în domeniu, realizând un curs de specializare, organizat de ACTIM (Agence pour la Promotion Internationale des Technologies et des Entreprises Francaises), Paris, 1991. A însușit patru limbi străine: engleză, rusa, franceza, maghiara, ceea ce i-a facilitat comunicarea în lume.

Academicianul a subliniat că în perioada 1990-2005, savantul fiind în funcții de conducere la Ministerul Mediului din România, despre care deja am amintit, a contribuit la inițierea și dezvoltarea colaborării bilaterale cu Republica Moldova, inclusiv prin prisma competențelor de copreședinte al Comisiei mixte pentru ape de Frontieră sau membru al Comisiilor mixte guvernamentale dintre România și Moldova. A sprijinit și susținut eforturile făcute pentru transferul de literatură de specialitate în limba română în domeniul apelor, pădurilor și mediului înconjurător, al reglementărilor specifice din aceste domenii, inclusiv în perioada aderării la Uniunea Europeană a României, prin informații privind cadrul legal și instituțional existent în România. A avut colaborări fructuoase profesionale și de prietenie cu personalități marcante din Republica Moldova, printre care amintim pe președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, academicienii Gheorghe Duca și Maria Duca, membru corespondent Boris Boincean, profesorii universitari Vasile Botnari, Larisa Andronic, Nina Frunze, Aliona Miron, Ion Roșca, Eugen Alexandrov etc.

Activitatea științifică a acad. Ioan Jelev a fost una complexă: cercetări în domeniul hidraulicii și mecanicii fluidelor; modelarea în fizică și matematică, inclusiv experiențe de laborator în hidraulica instalațiilor sub presiune; studii teoretice și experimentale în domeniul mișcării absolute și relative a apei prin corpuri de rotație, cu aplicație la mașinile hidraulice; studii și cercetări în domeniul hidrologiei și ecohidrologiei, protecției mediului și gospodăririi apelor. În cadrul Grupului de ecohidrologie, creat  de Biroul de la Veneția al UNESCO, savantul a contribuit la îndeplinirea obiectivului propus de corelare a activităților celor două programe prioritare ale UNESCO, ”Programul Hidrologic Internațional” (PHI – UNESCO) și Programul ”Omul și Biosfera” (MAB UNESCO), în vederea realizării bazelor teoretice ale unei abordări interdisciplinare prin unificarea metodologiilor de studiu specifice hidrologiei și ecologiei (ecohidrologia).

Rezultatele obținute în cercetări au fost publicate în peste 140 articole şi comunicări științifice în prestigioase reviste din țară şi de peste hotare, inclusiv cotate ISI: „International Journal of Hydraulic Research”, „International Journal of Ecohydrology and Hydrobiology”, „Water Power&Dam Construction”, Revista UNEP „Our Planet”,  „Studii şi cercetări de mecanică aplicată”, “Révue de mécanique appliquée”, ambele ale Academiei Române, „Hidrotehnica”, „Agro Terra”, "Mediul înconjurător", “EMERG” etc. A publicat ca unic autor, prim autor sau coautor 15 cărți şi 8 cursuri universitare, precum și numeroase lucrări de sinteză (strategii și programe de acțiune în domeniul protecției mediului, gospodăririi apelor, conservării biodiversității, dezvoltării durabile, gestiunii deșeurilor, a substanțelor chimice etc.). În calitate de conducător de proiect a coordonat elaborarea a peste 100 de studii şi cercetări.

În perioada 2005-2012, prof. univ. dr. Ioan Jelev și-a desfășurat activitatea la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) în calitate de consilier. A elaborat numeroase proiecte, dintre care amintim: „Monografia hidrologică a Deltei Dunării”, proiect intrat și în atenția Secretariatului Comisiei Internaționale pentru „Managementul Durabil al Fluviului Dunărea”. A fost coordonator pentru elaborarea a 17 strategii naționale, rapoarte și planuri naționale de acțiune în domeniul dezvoltării durabile, protecției mediului, gospodăririi apelor, inclusiv la nivelul bazinului Dunării și a Mării Negre, conservării biodiversității, modificărilor climatice, gestiunii deșeurilor, combaterii deșertificării etc.

Acad. Boris Găină a consemnat, de asemenea, activitatea didactică a omagiatului, care a trecut prin toate treptele în ascensiunea profesională până la cea de profesor asociat, profesor universitar titular, doctor Honoris Causa al Universității din Oradea și a Universității de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara, președinte sau membru a numeroase colective redacționale.

Eminentul om de știință Ioan Jelev și-a confirmat prestigiul său național și internațional prin alegerea sa în unanimitate, în anul 2022, în calitate de vicepreședinte al Uniunii Academiilor Europene pentru Științe Aplicate în Agricultură, Alimentație și Natură (UEAA).

În continuare, președintele AȘM Ion Tighineanu i-a înmânat însemnele de membru de onoare al AȘM academicianului Ioan Jelev, acțiune susținută de aplauzele celor prezenți în sală, de felicitări și flori, desigur, și de fotografierea momentului festiv.

La tribună iese de această dată noul membru de onoare al AȘM Ioan Jelev – tradiție deja stabilită, pentru a prezenta o prelegere publică cu genericul „Evoluția cadrului legislativ și instituțional din România în domeniul protecției mediului”. În această branșă, savantul, la fel, a făcut performanțe, recunoscute la nivel național și internațional. Vom specifica aportul său personal în construirea cadrului instituțional și legislativ în domeniul protecției mediului. A participat la elaborarea  și susținerea în Parlamentului României a peste 50 de legi în diverse domenii ale protecției mediului și gospodăririi apelor. A fost coordonator tehnic și științific al negocierii capitolului 22 Mediu cu Uniunea Europeană (în perioada de aderare), începând cu elaborarea Documentului iniţial de poziţie, deschiderea negocierilor la 21 martie 2001 şi pe tot parcursul, până la închiderea acestora, la 26 noiembrie 2004. E vorba de probleme serioase, pe care le pot gestiona și depăși doar profesioniștii și cei cu dragoste mare față de țară.

Când și-a încheiat prelegerea sa științifică, acad. Ioan Jelev a mulțumit pentru cinstea care i-a fost acordată – de a fi ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei și a ținut să facă la final „o mică precizare”, detaliu pe care l-am inclus la începutul acestei corespondențe. „Tatăl meu s-a născut într-o familie de țărani în s. Valea Perjei din Basarabia. A reușit să ajungă în Armata Română până la gradul de general.” Prin această mărturisire, savantul a dorit, probabil, să ne informeze despre rădăcinile basarabene ale tatălui său, dar și să trimită un gând bun și mulțumiri spre stele – părintelui său, care l-a crescut, l-a educat și căruia i-a purtat cinstea, întocmai cum l-am văzut noi la această întâlnire sau poate a dorit să-l anunțe cum l-a apreciat baștina tatălui său...

Tatiana ROTARU

P.S.: Acum patru ani am avut ocazia să ajung la Valea Perjei: ceea ce o deosebește de alte localități – în jumătate de sat locuiesc compact bulgari, în cealaltă jumătate – moldoveni-români.

P.S. 2: După publicarea acestui material pe site, am primit din aeroport, de la dl acad. Ioan Jelev, următoarea informație cu privire la tatăl său: “Jelev Ion, născut la 11 Aprilie 1915 in satul Valea Perjii, raionul Ceadâr Lunga, a decedat la 26 septembrie 2006, la București. A parcurs războiul ca și comandant de batalion de aruncătoare și a ajuns la gradul de general locotenent al Armatei Romane, șeful de stat major al Regiunii a II-a Militare, apoi a Armatei a II -a și sub șef al Marelui Stat Major al Armatei.

Cu deosebita considerație și mulțumiri,

 Ioan Jelev”