- Views: 310
Comunitatea academică de la Chișinău trăiește clipe de revelație în cazul întâlnirilor interesante cu niște personalități marcante științifice și culturale, aflate în vizită la Chișinău în cadrul unor evenimente speciale. Este și cazul matematicianului-informatician, scriitor și animator cultural, cel mai citat informatician din România Gheorghe Păun, membru titular al Academiei Române, căruia la18 mai curent i-au fost înmânate însemnele de membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.
A deschis Adunarea Academiei de Științe acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, care, conform Regulamentului, s-a referit la procesul alegerii dlui Gheorghe Păun în calitate de membru de onoare al AȘM. Astfel, Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți a Secției Științe Exacte și Inginerești din 2 februarie 2023 a examinat demersul Consiliului Științific al Institutului de Matematică și Informatică cu privire la alegerea dlui Gheorghe Păun, membru titular al Academiei Române, în calitate de membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Candidatura distinsului savant a fost susținută prin vot unanim și recomandată pentru examinare Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM din 10 martie 2023. În așa fel, a fost confirmată alegerea acad. Gheorghe Păun ca membru de onoare al Academiei noastre cu vot unanim, prin Hotărârea nr. 5/2 a acestei Adunări.
Numele Gheorghe Păun, a precizat acad. Ion Tighineanu, este cunoscut în Republica Moldova atât în cercul specialiștilor din domeniul informaticii teoretice, cât și publicului larg prin activitățile culturale organizate și, în mod special, prin intermediul revistei „Curtea de la Argeș”, care și-a obținut o înaltă reputație în spațiul cultural românesc. Ne-a rămas în memorie prezentarea acestei reviste la Chișinău în noiembrie 2011, în incinta Bibliotecii științifice „Andrei Lupan”. Atunci, regretatul scriitor Nicolae Dabija a propus înființarea „Podului de reviste”, ce a înfrățit, ca urmare „Curtea de la Argeș” cu „Literatura și arta”, pod care s-a extins ulterior prin conlucrarea cu multe alte ediții de limbă română din diverse țări.
În continuare, acad. Ion Tighineanu a invitat-o la microfon pe dna membru corespondent Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM, conducător al Secției Științe Exacte și Inginerești, pentru a rosti discursul Laudatio. Evenimentul deosebit de astăzi, a menționat dna Svetlana Cojocaru, ne oferă prilejul să punem în valoare realizările acad. Gheorghe Păun, să ne exprimăm sentimentele de prețuire și recunoștință pentru suportul oferit științei și culturii din Republica Moldova. Și a urmat prezentarea unui eseu, pe cât de sobru, pe atât de captivant și atractiv prin reflectarea anumitor fapte și situații.
Mai întâi a fost un nume, a precizat vicepreședintele AȘM, un nume de autor al unor articole științifice, care prezentau un interes sporit pentru informaticienii noștri, pasionați de teoria gramaticilor și limbajelor formale. Spre regret, în perioada sovietică nu prea aveam acces la publicațiile din alte țări. „Cei din generația mea, a punctat vorbitoarea, își amintesc despre așa-numitul Межбиблиотечный абонемент – schimbul interbibliotecar – prin intermediul căruia puteam primi unele lucrări, dar nici pe departe toate, nemaivorbind de așteptările nespus de lungi. De aceea ne mulțumeam cu revista referativă de matematică, editată de VINITI – Institutul de informație tehnico-științifică al Academiei de Științe a URSS. De acolo am aflat despre lucrările lui Gheorghe Păun, care ne-au impresionat și ne-au făcut să ne dorim o întâlnire, o colaborare.” Acest vis s-a realizat cu mult mai târziu, deja după dezintegrarea Uniunii Sovietice, când au devenit posibile vizitele în România, dar și în alte țări, unde informaticienii noștri l-au întâlnit și au conlucrat cu acad. Păun pe diferite meleaguri: Spania, Germania, Franța, Austria, Finlanda etc. Astfel, acele succinte rezumate au pus baza unei colaborări, a unei prietenii, care durează mai mult de un sfert de veac, menționează autoarea discursului Laudatio.
Alegerea academicianului Gheorghe Păun în calitate de membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, a specificat vicepreședintele AȘM, poate fi considerat un reper important în această colaborare, corpul academic fiind, în consecință, completat cu un savant notoriu, care a înregistrat rezultate de valoare în teoria limbajelor și gramaticilor formale şi teoria automatelor, calculabilitate pe bază de ADN, cercetări operaţionale, semiotică, inteligenţă artificială, lingvistică computaţională etc. Drept un punct aparte se poziționează calculul membranar – un domeniu iniţiat de academicianul Păun cu circa 20 de ani în urmă, care în scurt timp i-a preluat numele, fiind cunoscut astăzi în literatura de specialitate drept P sisteme, P fiind inițiala numelui Păun. Calculul membranar – un model formal de calcul inspirat de structura și modul de funcționare a celulelor vii - întrunește sute de cercetători din 25 de țări ale lumii, are o revistă internațională la Editura „Springer”, dl. Păun fiind editorul onorific al acesteia. Există și o societate internațională a calculului membranar, la care savantul român este președinte de onoare, ea convoacă anual conferințe în Europa și Asia. Despre valoarea științifică a acestui domeniu ne vorbește și faptul că lucrarea, în care a fost introdus calculul membranar, este citată în peste 3500 de locuri şi a fost consemnată ca „fast breaking paper” de către ISI (Institute for Scientific Information, Philadelphia, SUA).
La nivel de țară, Gheorghe Păun este cel mai citat informatician din România (peste 20.500 de citări, H-index = 70). A fost inclus de ISI în categoria Highly Cited Scientists, ceea ce înseamnă situarea lui între cei mai citați autori de lucrări de informatică din lume, or în această categorie intră doar 0.5% dintre toți autorii din domeniul respectiv.
Acad. Gheorghe Păun a publicat 5 monografii de informatică teoretică în limba română și 6 – în engleză, care au devenit cărți de referinţă în domeniile acoperite, 4 dintre ele au fost editate în colaborare cu reputați specialiști precum Arto Salomaa, Grzegorz Rozenberg, Jürgen Dassow la cele mai prestigioase edituri. A fost autor şi coautor a circa 65 de volume colective și peste 35 de numere speciale de reviste. Monografiile, la care este autor sau coautor, au fost traduse în japoneză, chineză şi rusă. În palmaresul savantului, figurează peste 550 de articole (aproape 250 dintre ele fiind publicate în reviste indexate în Web of Science); unele dintre ele în colaborare (peste 100 de coautori). Printre ei se numără și matematicienii noștri – regretatul Iurie Rogojin, dar și pleiada de tineri talentați – dr. hab. Artiom Alhazov, dr. hab. Serghei Verlan, dr. Sergiu Ivanov, cărora omagiatul le-a deschis calea spre colaborări cu specialiști din Spania, Japonia, Italia, China etc., le-a acordat tot sprijinul în susținerea doctoratelor.
A fost membru pentru diferite perioade de timp în colectivul editorial a peste 25 de reviste de specialitate, inclusiv de la fondare și până în prezent – este și membru al colegiului de redacție al revistei „Computer Science Journal of Moldova”.
Dna m.c. Svetlana Cojocaru s-a referit în Laudatio și la impresionanta activitate culturală a protagonistului, începută în anii `80. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. A publicat volume de povestiri, romane, poezie, memorialistică, eseuri, popularizare şi jocuri logice. În decembrie 2010, a înfiinţat revista lunară de cultură „Curtea de la Argeş”, toate numerele căreia cu generozitate sunt oferite bibliotecilor, cercetătorilor și oamenilor de cultură din țara noastră. De la primul număr și până în prezent, nu s-a editat nici un număr de revistă, în care să nu fi fost publicat unul sau mai multe materiale de autori din și despre Republica Moldova. Pe paginile revistei au fost găzduite materiale despre activitatea mai multor membri ai Academiei noastre: Vladimir Andrunachievici, Petru Soltan, Alexei Simașchevici, Mihai Cimpoi, Eugeniu Doga, Mihai Popovici, Constantin Gaindric și mulți alții.
Sub egida revistei apare seria „Biblioteca Revistei „Curtea de la Argeş”, de editarea căreia se ocupă domnul Păun şi în care au apărut până acum circa 40 de volume, inclusiv și din seria „Seniori ai culturii”, unde întâlnim din nou nume ale personalităților din mediul academic de la Chișinău. Vom menționa că participanții la eveniment au avut posibilitatea să facă cunoștință cu mai multe din aceste lucrări prezente pe standurile expoziției din în Sala Azurie a AȘM.
La încheierea discursului Laudatio, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a demarat ceremonia de înmânare a însemnelor de membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, dlui acad. Gheorghe Păun, precum și a Medaliei AȘM „Dimitrie Cantemir”, conferită savantului în 2020, pentru rezultate relevante obținute în matematică și cu prilejul aniversării a 70-a. Omagiatul a mulțumit cordial conducerii AȘM și celor prezenți în sală pentru emoțiile frumoase transmise Domniei sale, pentru atenția și onoarea care i-au fost acordate în această zi specială.
Conform tradiției stabilite la Academia de Științe a Moldovei, noul membru de onoare ales, Gheorghe Păun, a susținut o prelegere publică cu genericul „Lumea văzută de pe Argeş în Sus (cu ochii unui matematician)”.
„Cunoscătorii în ale literaturii susțin că orice roman este autobiografic, orice teoremă spune ceva despre autorul ei, cu atât mai mult un astfel de discurs” – a declarat domnul academician, punctând principalele repere ale prelegerii sale. Surprinzător, cu detalii inedite, și-a început alocuțiunea acad. Gheorghe Păun, noul membru de onoare al AȘM, deși puteam presupune această manieră originală de a-și expune gândurile, reieșind din titlul prelegerii „Lumea văzută de pe Argeș în Sus (cu ochii unui matematician)”. Autorul consideră că experiența sa de viață și de activitate, unele detalii chiar pot fi semnificative – măcar pentru că a fost martor la vremuri care au început la jumătatea secolului XX și au înaintat deja aproape un sfert din secolul XXI, care s-a născut în comunism, în plina Revoluție a treia industrial-tehnologică, și a trăit deja mai mult de trei decenii din viață în capitalism, la începutul celei de a patra Revoluții, marcată de implementarea pe scară largă a tehnologiilor digitale.
„O viață deloc spectaculoasă, totuși, – consemnează autorul prelegerii. – M-am descris odată, într-un interviu, ca „fiu de țărani argeșeni autentici, dus de viaţă (am adăugat uneori: de curiozitate și de o serie de întâmplări norocoase) până în Academia Română”. Am adăugat la vremea cuvenită „și în Academia Europei”, adaug de-acum „și în Academia de Științe a Moldovei, ca membru de onoare”.
S-a născut de Sfântul Nicolae al anului 1950, în Cicăneştii de Argeş – localitate dintre Argeş şi Topolog, înconjurată de dealuri cu păduri ce păreau nesfârșite, cu toate apele curgând spre sud. A primit la botez numele Gheorghe, nu Nicolae, cum ar fi fost statistic normal, iar explicația are o și mai mare legătură cu psihologia celui care a devenit în timp: numele voia să amintească familiei de un frate al tatălui, pe nume Gheorghe, „dispărut pe Frontul de Est”. Nimic în plus nu i s-a spus vreodată, dar tatăl îi vorbea când a mai crescut, scurt și pe șoptite, despre Rege, Basarabia, alte lucruri, despre care în anii `50 se vorbea neapărat pe șoptite. După ce s-a căsătorit, cu o vecină din comună, a aflat că şi socru-său şi soacră-sa au avut câte un frate numit Gheorghe şi care „au dispărut pe Frontul de Est”! „Trei, Doamne, și toți trei!”– exclamă naratorul în discursul său.
Au urmat Liceul la Curtea de Argeş, facultatea de matematică la Bucureşti, cu specializare în anul V în informatică. Era un fel de an de masterat. Aici protagonistul nostru l-a întâlnit pe profesorul Solomon Marcus cel contagios. Gheorghe Păun planifica să ajungă profesor la Curtea de Argeş, era maximum ce i se părea rațional ca să viseze un fiu de ţăran, harnic şi răzbătător din Cicănești. Dar, vorba lui, s-a dedulcit la cercetare (în teoria limbajelor formale mai ales) și n-a mai avut scăpare… După absolvire, a fost patru ani programator la un centru de calcul din București. În 1977 și-a dat doctoratul, în 1978 a trecut la Universitatea București şi aici deja era o situație mai favorabilă și mai interesantă: cercetare, normă întreagă. Cu Solomon Marcus alături, într-un grup cu adevărat competitiv, provocator. A continuat activitatea la Institutul de Matematică “Simion Stoilow” al Academiei Române, întreprinzând vizite de cercetare de lungă durată în diferite țări: Finlanda, Spania, Japonia, China etc. Modelul formal de calcul, numit membranar, l-a propus în 1998 aflându-se în una din vizitele de cercetare la Universitatea Turku, Finlanda, unde a lucrat în echipa celebrului profesor Arto Salomaa. Era perioada când se căutau noi paradigme de calcul, în special bazate pe principii preluate din biologie, când se încercau și experimente de laborator pentru a realiza calcule prin “îmblânzirea” AND-ului, iar structura și procesele din celula vie i-au servit lui Gheorghe Păun drept sursă de inspirație pentru a elabora un model nou, care în scurt timp a cucerit țări și continente. Și avea de ce, căci acest model s-a dovedit a fi foarte bogat, oferind universalitate, eficiență, aplicabilitate.
Și, desigur, rămâne deschisă întrebarea: ce va urma? Academicianul Păun și-a expus opiniile vizavi de tendințele moderne ale celei de a patra Revoluții tehnologice, cum ar fi operarea în cloud, calculul probabilistic, inteligența artificială și altele.
Dar, nu în ultimul rând, dumnealui s-a arătat preocupat nu doar de viitotrul tehnologiilor informaționale, dar și de viitorul societății. Ce lume lăsăm noi nepoţilor noştri? Drept răspuns la această întrebare distinsul academician s-a declarat pesimist în raport cu consecințele globalizării, consumarismului, mediocrizării, zgomotului informațional, manipulării, nivelării etc. și optimist în ceea ce priveşte România și românitatea. Anume românitatea este cea care ne unește, căreia îi sunt proprii limba română, Eminescu, tradiţiile comune, creştinismul, caracterul sedentar și paşnic, dar avem și Academii identitare de ambele părți ale Prutului, și-a încheiat discursul domnul academician.
Adunarea Academiei de Științe a Moldovei, din 18 mai curent, a adus un omagiu pios unei personalități marcante științifice și culturale românești, academicianului Gheorghe Păun, ales în calitate de membru de onoare al AȘM. Cei prezenți în sală și online au avut prilejul de a cunoaște și admira calitățile sale profesionale, umanismul și patriotismul său față de Țara Românească și față de români, pe care îi servește în continuare prin talentul și dragostea sa.
Tatiana ROTARU
