- Views: 355
La 30 martie 2023, în Sala de lectură a Academiei de Științe a Moldovei, a avut loc lansarea volumului „Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812–1944)”, publicat la Iași, Editura PIM, 2021, 364 pagini, autor profesorul Marian Bolum de la Școala Gimnazială „Manolache Costache Epureanu” din Bârlad (România). Organizatoarea evenimentului, dr. hab. Liliana Condraticova, secretarul științific general al AȘM, a ținut să invite la aceste discuții specialiști din economie, numismatică, istorie, arheologie, sistemul bancar pentru a analiza lucrurile descrise în carte sub diferite aspecte. Intenția a reușit: discuțiile au durat trei ore, oaspeții nu se grăbeau să plece. O întâlnire cu istoria – ea nu se întâmplă atât de des.
Moderatorul acestei lansări de carte, acad. Grigore Belostecinic, i-a salutat pe cei prezenți la eveniment, informându-i cu privire la noua lucrare lansată. Moneda, evoluția și circulația ei reprezintă un patrimoniu național istoric și cultural, o sursă importantă de informații referitoare la anumite perioade de referință, a menționat savantul. Totodată, a adus la cunoștință că autorul cărții, Marian Bolum, descrie evoluția monedei în actualul spațiu al României, dar și al Basarabiei, folosind o abordare complexă în aspect istoric, politic, geopolitic, economic, social etc., arătând toate funcțiile pe care aceasta le-a îndeplinit: de apreciere a valorii, de facilitare a schimbului, de acumulare de bogăție, de împrumut, creditare sau de colecționare... Referitor la evoluția materialelor din care a fost executată moneda, a remarcat-o drept una destul de interesantă: aur – argint – cupru – bronz – nichel – zinc – hârtie – plastic – nimic (moneda electronică), în dependență de perioada istorică, iar în Basarabia – de cine a fost gestionat acest ținut. Acad. Grigore Belostecinic a consemnat că, prin tot tragismul prin care a trecut de-a lungul anilor Basarabia, aflându-se la răscruce de hotare, culturi, fiind parte componentă a Principatului Moldovei, a Imperiului Otoman sau sub suzeranitate turcă, a Imperiului Rus, stat independent (pentru câteva luni în perioada de referință), a Regatului Român, a Imperiului sovietic. Toate acestea s-au reflectat și în circulația monedei statelor, sub influența cărora s-a aflat teritoriul dintre Prut și Nistru, acceptarea monedei lor, una sau chiar mai multe, în paralel.
Prezent la lansare de carte, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a avut un cuvânt aparte de spus pentru participanții la acest eveniment – specialiști în materie de bani, finanțe, numismatică, dar care îi studiază prin diverse modalități și instrumente, recunoscând că tematica respectivă n-a fost abordată detaliat la Academia de Științe. În același timp, președintele a precizat că lansarea de carte se desfășoară în cadrul platformei științifice de discuție, care a fost inițiată de ASM în 2019. Iar recent, prin Hotărârea Prezidiului ASM, au fost create câteva comisii academice specializate, una dintre care este „Securitatea socioeconomică”, coordonată de acad. Grigore Belostecinic și m. c. Alexandru Stratan. Evenimentul de azi s-a desfășurat în cadrul acestui format.
Acad. Ion Tighineanu a realizat și o misiune specială, dat fiind că la eveniment se aflau și reprezentanții Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Întrucât această instituție științifică și de cultură întrunește o colecție impresionantă de patrimoniu, Prezidiul AȘM a decis să doneze cu titlu gratuit câte un set de distincții academice, pe care ea le conferă oamenilor de știință și cultură pentru cele mai importante realizări în cercetare. Livia Sîrbu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei a primit această donație a AȘM și a adus mulțumiri cordiale pentru acest gest generos din partea conducerii AȘM.
Un punct de vedere al economistului cu referință la volumul „Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812–1944)” l-a expus în fața celor prezenți dr. hab., prof. univ. Dragoș Cimpoeș de la Universitatea Tehnică a Moldovei. Lucrarea, scrisă de profesorul Marian Bolum, acoperă prin cercetările ei peste un secol și jumătate, începând de la anul 1812, când Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus, până în anul 1944, când teritoriul a fost ocupat de Uniunea Sovietică. Lucrarea, a precizat vorbitorul, oferă o perspectivă amplă asupra evoluției monedei în acest spațiu geografic și temporal, analizând în detaliu caracteristicile fiecărei monede în parte, precum și factorii economici, politici și sociali care au influențat schimburile comerciale. E foarte importantă această retrospectivă unică în trecutul economic și financiar al Basarabiei prin studierea circulației banilor, care ne ajută să înțelegem mai bine evoluția economică a acestei regiuni, în contextul istoric și politic mai larg.
Până la urmă, a subliniat profesorul Dragoș Cimpoeș, monedele expuse în carte nu sunt altceva decât o reflectare a politicii economice și monetare a vremii, care au determinat destinele strămoșilor noștri, prin urmare, și pe ale noastre…
A citit printre rânduri frământările și durerile românilor basarabeni, ca rezultat al politicilor monetare, și alt economist consacrat, m.c. Alexandru Stratan, rector al ASEM. Pe de o parte, a rămas impresionat să afle că în acest mic teritoriu au circulat o mare diversitate de monede (taler, icosar, polușca, ducat, leu, rubla, copeica, deniga, mahmudeaua etc.), ceea ce reprezintă un material istorico-numismatic extraordinar, pe de altă parte, a indicat la gradul de instabilitate și suferințele prin care au trecut locuitorii Basarabiei și la dependența lor de marile puteri regionale.
Or, în 1900, a arătat economistul, cea mai dezvoltată zonă din punct de vedere economic și industrial era Transnistria (această politică de industrializare a acestei regiuni a continuat și după cel de-al doilea război mondial), iar în 1912 (exact la 100 ani de la anexarea Basarabiei) din cele 1709 școli primare niciuna nu era cu predare în limba română. Această situație deplorabilă în domeniul educației a condus la un grad de analfabetism în rândul băștinașilor până la 90%. Politica monetară nu a stimulat niciodată populația locală, tot timpul ea fiind afectată de cursul de schimb, ceea ce a sărăcit-o permanent în avantajul noilor sosiți, care profitau de produsele și bunurile ieftine din ținut. În context, proprietarilor gospodăriilor țărănești ruinate li se propuneau în schimb drept ”recompensă” terenuri în Extremul Orient.
Subiectul lansării noii cărți ce ține de circulația banilor de mai bine de un secol și jumătate în Basarabia a fost preluat de tânărul dr. în științe Elena Arcuș, care recent a susținut doctoratul în domeniul numismatic la Chișinău și Paris, conducătorul ei științific fiind dr. Sergiu Matveev, decan al Facultății de Istorie și Filosofie a USM, prezent, de asemenea, la manifestare. Dr. Ana Boldureanu, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în calitatea sa de specialist în moneda otomană, a venit cu mai multe detalii cu privire la tezaurele monetare, emisiunile monetare, tipologia etc. Dr. Teodor Candu, director adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, și-a exprimat prețuirea și admirația față de școala științifică bârlădeană, dar și respectul față de autorul Marian Bolum, specialist consacrat într-un domeniu mai puțin studiat. A ascultat cu un deosebit interes discuțiile privind banii și circulația lor în teritoriul dintre Prut și Nistru și reprezentanta Băncii Naționale a Moldovei dna Eudochia Ambrosi, care, cu siguranță, a putut să-și îmbogățească cunoștințele în materie de istorie a finanțelor.
Totuși expertul principal al lucrării „Circulația monetară în Basarabia. I. Monede (1812–1944)” a fost programat dr. Viorel M. Butnariu de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, care a și prezentat detalii, judecăți, dar și unele observații minore de ordin tehnic, ce n-au afectat valoarea incontestabilă a noului volum, semnat de Marian Bolum – al 7-a la număr cu tematica respectivă. Exegetul a amintit că marea diversitate de tipuri monetare, care au circulat în această perioadă, a fost determinată de statutul juridic al Basarabiei: parte componentă a Principatului Moldova (până în anul 1812), anexată de Imperiul țarist (1812-1917), integrată Regatului României (1918-1940), anexată de URSS după Notele ultimative din iunie 1940 (1940-1941), administrată de Regatul României, după eliberare (1941-1944) și apoi reintegrată statului sovietic (din martie-august 1944). A fost o muncă pe cât de grea, pe atât de captivantă. Prin cercetarea sa, autorul a urmărit circulația monetară, dar și viața băștinașilor, la care s-au referit și vorbitorii nominalizați mai sus.
Lucrarea își propune să sintetizeze principalele informații din domeniu. Însă pe lângă descrierea într-o viziune personală și prezentarea aspectelor tehnice ale tuturor tipurilor monetare uzuale apărute în perioada respectivă, a avut în vedere și contextul economic, social și politic, în care au apărut piesele prezentate.
Cartea se adresează iubitorilor de istorie și colecționarilor începători, dar studiile prezentate pot fi un instrument de lucru util tuturor celor care sunt preocupați de numismatica românească, în general, și de numismatica țaristă și sovietică, în special.
Organizatorii evenimentului și oaspeții de peste Prut și-au dorit să lanseze această carte cu prilejul aniversării a 105 ani de la Marea Unire a Basarabiei cu România.
Tatiana ROTARU
