- Views: 137
La Academia de Științe a Moldovei, a avut loc la 6 mai 2022, prelegerea publică „Provocări economice și demografice în dezvoltarea Republicii Moldova”, susținută de membrul corespondent Alexandru Stratan, rector ASEM și doctor habilitat, conferențiar Olga Gagauz, vicedirector pentru activitate științifică cu atribuții de director al Institutului Național de Cercetări Economice (INCE). Prelegerea publică a avut loc în cadrul platformei științifice „Securitatea economică, migrația și transformările demografice”, coordonată de acad. Grigore Belostecinic și m.c. Alexandru Stratan, membri ai Secției științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM, inițiată și lansată de Academia de Științe a Moldovei la 5 mai 2020.
Evenimentul s-a desfășurat în format mixt, cu posibilitatea participării online pe platforma ZOOM. La prelegere au fost invitați membrii titulari, membrii corespondenți și membrii desemnați ai Secțiilor de Științe ale AȘM, directori de institute, rectori, reprezentanți ai ministerelor și agențiilor, cercetătorii științifici, experți din domeniul vizat. În Sala Azurie a fost prezentă conducerea AȘM, acad. Grigore Belostecinic, m.c. Viorel Prisăcari, directorul ICJPS, dr.hab., prof. Victor Juc, vicedirectorul ICJPS, dr.hab., prof. Valeriu Cușnir ș.a.
Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a deschis evenimentul printr-un cuvânt de salut, adresat participanților la eveniment, mulțumindu-le raportorilor pentru disponibilitatea de a veni cu noi abordări științifice la tematica enunțată, cu date, noi analize și prognoze în acest domeniu important pentru dezvoltarea economiei naționale. Făcând trimitere la prima prelegere public[, la AȘM, ce a vizat competitivitatea RM, tendințe și provocări, din 5 mai 2020, care a avut o rezonanță destul de pronunțată în comunitatea științifică, președintele AȘM a exprimat speranța că și prelegerea respectivă va trezi un interes sporit, dată fiind actualitatea problemei. În context, acad. Tighineanu a exprimat certitudinea că discutarea problemelor vor avea loc prin prisma unor abordări științifice, or acesta este scopul platformelor științifice de comunicare. Folosind acest prilej, președintele AȘM a menționat că în discuția cu un profesor din SUA, acesta a menționat că din experiența sa cu oamenii de știință și cu politicienii este că oamenii de știință sunt destul de pregătiți să spună adevărul, așa cum este el, în timp ce politicienii vor spune ceea ce nu prea deranjează electoratul. De aceea, a specificat președintele Tighineanu, în cadrul prelegerii sunt așteptate informații care să corespundă 100% situației.
„În primul rând, dorim să facem un total al tendințelor economice care s-au perindat pe parcursul anului 2021, să vedem care sunt totalurile și rezultatele economiei naționale și să inițiem prognoza economică a experților platformei AȘM în domeniu, pentru creșterea economică în acest an, ținând cont de provocările care au loc la nivel intern și la nivel internațional, inclusiv cele de securitate regională. Într-o altă ordine de idei, provocările economice, până la urmă, sunt anihilate sau puse la un nivel mai jos, atunci când vorbim despre provocările demografice”, a menționat în debutul prelegerii „Securitatea economică, migrația și transformările demografice”, m.c. Alexandru Stratan, doctor habilitat în economie, profesor universitar, proaspătul rector al ASEM. Prof. Stratan, a remarcat că până la urmă ne dăm foarte bine seama că tendințele economice sau rezultatele economice, ulterior, nu pot fi obținute fără o forță de muncă bine pregătită, fără o forță de muncă capabilă să se integreze în economia națională. De aceea, accentul principal pe care doresc să-l pună în cadrul prelegerii este de a sensibiliza opinia publică, dar și factorii de decizie, argumentând că „cele mai mari constrângeri, de fapt, cu care ne confruntăm, dar și cu care ne vom confrunta în viitor, nu vor fi cele care țin neapărat de crizele energetice, de crizele comerciale, de crizele de securitate, dar de criza demografică”, cu remarca că o țară fără de oameni va fi lipsită de orice succes în viitor.
În contextul impactului războiului din Ucraina asupra economiei naționale, expertul Alexandru Stratan, a subliniat că impactul acestuia va fi desigur unul pregnant. Totodată, m.c. Stratan speră totuși ca prognoza care va fi enunța în cadrul prelegerii, este pe plus, o creștere minusculă de 1,9%. „Sperăm în cazul în care lucrurile evoluează, cel puțin nu mai rău decât merg acum, adică Republica Moldova să nu fie implicată într-un conflict, să fie restabilite lanțurile valorice de aprovizionare ale economiei naționale, pentru că multă materie primă vine din Ucraina, din Rusia. Acum aceste lanțuri au fost întrerupte. Trebuie imediat să ne reorientăm pe alte piețe tot la nivel de inputuri, cât și outputuri. Cu siguranță, însă, impactul se va răsfrânge în sens negativ, de aceea, și creșterea economică pe care o prognozăm este una la limită”, a conchis m.c. Alexandru Stratan.
Partea a doua a prelegerii a fost evocată de doctorul habilitat, conferențiar Olga Gagauz, vicedirector pentru activitate stiintifica cu atributii de director al Institutului Național de Cercetări Economice (INCE). Expertul a prezentat tendințele demografice principale care au avut loc în perioada de independență a Republicii Moldova, în perioada 1991 până în prezent. Totodată, raportorul Olga Gagauz a prezentat unii indicatori care au un impact major asupra reproducerii populației, situația privind nivelul natalității, nivelul de mortalitate din RM și, desigur, dimensiunile migrației externe. Raportul a inclus și prognoza demografică pentru perioada 2019-2040. „Este ultima serie a prognozei elaborate de Centrul de cercetări demografice și această prognoză ne va permite să analizăm prognozele demografice, pe care noi le așteptăm în această perioadă și impactul acestora asupra dezvoltării economice și sociale ale RM”, a relevat conferențiarul Olga Gagauz, precizând că rezultatele acestei prognoze demonstrează că declinul demografic va continua și ritmul de creștere a populației se va majora de la 1,6% până la 2,3% anual. Factorul principal de scădere a numărului populației, a specificat specialistul, este migrația externă, dar totodată, s-a schimbat structura populației, îmbătrânirea populației va determina faptul că în perioada următoare numărul de decese va fi mai mare, decât numărul de nașteri, respectiv, va crește sporul natural negativ.
Printre principalele concluzii, vicedirectorul INCE, dr. Olga Gagauz, a menționat: declinul demografic și îmbătrânirea populației care au ajuns la proporții mari și sunt inevitabile în deceniile viitoare; Pandemia de Covid-19 care a agravat situația și va avea un impact negativ asupra dinamicii demografice în următorii ani, migrația externă a populației care este factorul principal al depopulării și degradării potențialului demografic. În context, expertul a remarcat că sunt necesare politici socioeconomice inteligente de atenuare a consecințelor negative ale depopulării, iar acestea sunt: Efect direct: mai puțini lucrători – PIB-ul mai mic, locuri de muncă mai puține, atractivitatea scăzută pentru investitori, creșterea mai lentă a veniturilor populației; Scăderea ratei economiilor macroeconomice (definită ca raportul dintre economiile macroeconomice și PIB); Depopularea zonelor rurale – oportunități reduse pentru dezvoltarea economiei locale și costuri mai mari de menținere a infrastructurii sociale. Creșterea disparițiilor socioeconomice teritoriale; Emigrarea lucrătorilor calificați împiedică creșterea productivității muncii. „Exodul creierelor”: emigranții au un nivel de studii mai înalt decât populația generală; Schimbări în structura de consum, creșterea inflației; Scăderea veniturilor fiscale, delegarea balanței fiscale. Generațiile mai tinere vor suporta o povară fiscală tot mai mare; Creșterea cheltuielilor publice pentru domeniile de sănătate, asigurare socială și protecție socială; Creșterea costului serviciilor furnizate în localități depopulate: costuri mai mari de transport, dificultăți sporite în atragerea și reținerea profesioniștilor (profesori, medici); Degradarea fondului locativ (case abandonate, așezări cu densitate mică) și această listă poate continua.
Raportorul a prezentat și unele recomandări de politici publice. Printre acestea s-a menționat: Situația demografică este o reflectare a nivelului de dezvoltare economică a țării; Creșterea economică și bunăstării populației sunt factorii cheie pentru redresarea situației demografice; Creșterea ocupării economice a populației (în 2021, 659,3 mii de salariați sau 24,4% din numărul total al populației); Creșterea eficienței și impactul cheltuielilor publice; Planificarea spațială urban-rurală integrată; Previziunea socioeconomică în baza diferitor scenarii de politici pentru selectarea celor mai potrivite; Monitorizarea continuă a dinamicii demografice, estimarea prospectivă a impactului economic și social posibil și întreprinderea unor măsuri preventive.
Președintele AȘM le-a mulțumit ambilor raportori pentru prezentarea unor informații consistente, cu abordări științifice destul de profunde. Raportorii au răspuns la o serie de întrebări adresate de acad. Mircea Bologa, m.c. Victor Moraru, dr.hab., prof. Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, profesor la Catedra de Științe ale Naturii și Agroecologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, prof. Emil Ceban, rector USMF „Nicolae Testemițanu” ș.a. Întrebările au vizat aspecte privind necesitatea de a suplimenta analiza economică cu analiza energetică, deoarece eficacitatea economică deseori maschează eficacitatea economică reală. O altă întrebare a rezidat în formularea unor probleme pentru instituțiile de cercetare care ar putea constitui baza unor propuneri de proiecte de cercetare de viitor (m.c. Victor Moraru). Acad. Mircea Bologa s-a interesat, reieșind din realitate, care ar fi procentul din PIB suficient alocat pentru educație, știință și inovare, iar prof. Boris Boincean s-a arătat interesat de indicatorii în agricultură care, deși în 2021 au fost îmbucurători, totuși, este îngrijorat.
Referitor la procentul din PIB, alocat domeniului cercetării și inovării, președintele Tighineanu a estimat că la moment 0,23% din PIB nu permite dezvoltarea sistemului de cercetare și inovare. Practic, este o luptă pentru a supraviețui, dar nicidecum nu deschide șanse pentru de ne dezvolta.
Contextul a fost un prilej oportun pentru acad. Grigore Belostecinic, de a interveni în discuțiile încinse, dat fiind că și este coordonator al platformei științifice în domeniu, dar și economist de formație, cercetător și un bun cunoscător al procesului educațional. Savantul a exprimat speranța că poate peste câțiva ani statul va fi în stare să acorde un procent mai mare, raportat la PIB, de bani pentru cercetare și educație. Temerea sa cea mare, este însă că până atunci când statul va fi în stare să ofere această sumă mai mare de bani, se va pierde potențialul uman, implicat în cercetare și învățământul superior din Republica Moldova, ceea ce nu va putea fi restabilit în zeci de ani deja. „De aceea, trebuie să ne gândim astăzi ce facem cât mai avem ce păstra din acest potențial”, a rezumat nu prea optimist acad. Belostecinic.
Cu un cuvânt de încheiere a fost prezent reprezentantul Ministerului Economiei, dna Victoria Blănuță. Demnitarul a mulțumit raportorilor pentru studiul prezentat, dar și pentru propunerile de politici în susținerea politicilor elaborate de instituțiile publice, cu accent pe problema demografică care s-a accentuat în ultimii ani. Cât privește prognoza macroeconomică care a fost prezentată, dna Blanuță a menționat că ceea ce s-a prognozat de INCE este foarte apropiat de prognoza macroeconomică elaborată de Ministerul Economiei. „Consider că ambele scenarii sunt optimiste și noi sperăm că situația în regiune nu se va agrava și Guvernul va reuși să implementeze acele măsuri care să nu permită înrăutățirea situației în țara noastră”, a conchis demnitarul de la ME.
Evenimentul a fost transmis live-stream de către Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale și poate fi accesat la https://youtu.be/y52dpchsvaE.
Eugenia Tofan,
AȘM
