- Views: 233
Prof. Rattan LAL, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace: ,,Lumea este o singură familie”. Mă alătur vouă tuturor pentru pace în Ucraina și peste tot în lume”.
Acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, membru de onoare al AȘM:
Academia însemnă un for de recunoaștere a valorii, Academiile reprezentând ceea ce este mai bun în munca științifică din punct de vedere cultural în fiecare din țările noastre.
La 28 martie 2022 a fost convocată Sesiunea a IX-a a Adunării Generale a AŞM. Ședința s-a desfășurat cu prezență fizică și online pe platforma de comunicare ZOOM. Adunarea Generală a fost onorată de prezența vicepreședintelui Academiei Române, acad. Bogdan C. Simionescu, membru de onoare al AȘM, prof. Rattan Lal (SUA), Laureat al Premiului Nobel pentru pace (2007) și al Premiului Mondial pentru Alimentație (2020), președintele Agenţiei Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, dr. Andrei Chiciuc, m.c. Alexandru Stratan, președintele Consiliului directorilor institutelor de cercetare.
Adunarea Generală a fost prezidată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a menționat că sesiunea curentă urma să se desfășoare la 10 martie, dar din cauza avarierii grave a rețelei electrice, aceasta a fost transferată pentru o altă zi favorabilă. În conformitatea cu lista personalului scriptic din 25 martie curent, Adunarea Generală a Academiei de Științe a Moldovei este constituită din:
104 de membri, inclusiv
39 de membri titulari ai AŞM, dintre care SȘV – 16, SȘEI – 13, SȘSEUA – 10;
21 de membri corespondenți ai AŞM, inclusiv SȘV – 8, SȘEI – 7, SȘSEUA – 6 și 44 de membri desemnați ai Secțiilor de științe, doctori habilitaţi şi doctori, câte 15 în SȘV și SȘE, și 14 în SȘȘEUA. În lista personalului scriptic au fost înscrise 83 de persoane, lipsa celorlalți membri fiind motivată.
În total, conform datelor de înregistrare, la ședința au fost prezenți 78 de membri: în sală - 31, online - 67 de membri, ceea ce constituie peste 2/3 din personalului scriptic al membrilor Adunării Generale, astfel încât sesiunea a fost declarată deliberativă.
Adunarea Generală a ținut un minut de reculegere în memoria membrilor AȘM care au plecat din viață de la sesiunea a VIII- a Adunării Generale - acad. Haralambie Corbu, m.c. Nicolae Bilețchi, m.c. Vasile Babuc, acad. Sveatoslav Moscalenco.
În contextul inițiativei Prezidiului AȘM de a organiza Conferința Științifică Internațională „Platforma Europeană pentru Pace”, președintele AȘM i-a oferit cuvântul, pentru un mesaj, profesorului Rattan Lal, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Savantul de peste ocean a exprimat onoarea și privilegiul de a fi invitat la sesiunea Adunării Generale, iar ținând cont de contextul în care ne aflăm, a ținut să sublinieze că umanitatea este atrasă și prinsă în strânsoarea celor trei C: Conflict, Covid și Schimbările Climatice, astfel încât e necesar să înțelegem că este momentul în care toți trebuie să ne unim și să înfruntăm aceste provocări cu curaj, înțelepciune și prudență. „În calitate de profesor de știință a solului, știu doar câteva concepte de bază ale acestei ramuri nobile a științei. Cu toate acestea, cred că putem folosi aceste principii simple ale științei solului și putem aborda calamitatea în care este prinsă umanitatea în prezent”, a relevat Laureatul Premiului Nobel, făcând trimitere la un îndemn expus de Mahatma Gandhi care spunea: „Dacă doriți pace adevărată în lume, începeți cu copiii”, iar în actuala criză din Ucraina, copiii, împreună cu mamele, bătrânii și civili nevinovați, au fost victimizați. Prin urmare, violența împotriva copiilor și a civililor nevinovați trebuie să înceteze imediat, a reliefat savantul. De asemenea, prof. Lal s-a adresat și celor care cred că sunt puternici că „în ziua în care puterea iubirii va depăși iubirea de putere, vom avea pace în Ucraina și în alte părți ale lumii”, iar în adresarea către ucraineni a spus că nu trebuie să-și piardă niciodată încrederea în umanitate, pentru că umanitatea este ca un ocean. Dacă câteva picături de ocean sunt infectate de ceva străin, mărinimia oceanului va purifica picăturile infectate, prin integritatea și capacitatea sa naturală de a ierta, venind în context cu rugămintea de a ierta, și asta pentru „slabul nu poate ierta niciodată, iertarea este atributul celui puternic”. Pe final a amintit că ,,Lumea este o singură familie”. Mă alătur vouă tuturor pentru pace în Ucraina și peste tot în lume”.
Președintele AȘM i-a mulțumit prof. Rattan Lal pentru acest mesaj cu impact puternic și extrem de actual.
Președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a trecut în revistă activitatea AȘM, evenimentele științifice organizate, începând cu martie 2020, când omenirea a intrat într-o criza pandemică, care a adus o gravă criză economică, demografică, dar și educațională, punând o presiune enormă asupra sistemului sanitar, asupra lucrătorilor medicali, care s-au mobilizat să facă față tuturor greutăților. „Și atunci când oamenii de știință au identificat vaccinul salvator, care ne-a adus speranță, atunci când a fost inițiată o vastă acțiune de informare, inclusiv cu suportul comunității academice, precum și o campanie extinsă de imunizare a populației, iată că ultimele zile ale lui februarie ne-a adus o veste groaznică. La început de mileniu III, în era tehnologiilor informaționale și a inteligenței artificiale, în imediata noastră vecinătate a fost declanșat un război nemilos, o agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am crezut cu toții că au fost făcute învățămintele și, cel puțin pentru continentul european, conflictele militare au rămas doar de atribuția manualelor de istorie. Am greșit dureros, securitatea regiunii noastre și a lumii întregi fiind pusă la mare încercare”, a menționat președintele AȘM.
În retrospectiva acțiunilor comunității academice, expuse de președintele Tighineanu au fost prezentate cele mai de rezonanță evenimente științifice și succese înregistrate, precum și problemele cu care s-a confruntat comunitatea academică în această grea perioadă, tentativele Academiei de Științe, oportunitate și tribună folosită pentru a readuce în vizorul autorităților centrale problemele iminenței modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare, propuneri discutate și aprobate de Adunarea generală a AȘM încă la 12 iulie 2019, în primul raport asupra stării științei din Republica Moldova.
În luarea sa de cuvânt, președintele Tighineanu a specificat că anul 2022 a început la Academia de Științe printr-o serie de manifestări științifice de prestigiu și anume. Chiar la începutul anului, 18 ianuarie 2022, academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române, membru de Onoare al AȘM, a susținut prelegerea publică „Academia Română și Academia de Științe a Moldovei – provocări și posibile soluții”. La 25 ianuarie, academicianul Anatoly Zagorodny, Președintele Academiei Naționale de Științe din Ucraina, a susținut prelegerea publică „Evoluții recente în cercetarea fundamentală și aplicată la Academia Națională de Științe din Ucraina”. La 11 februarie, profesorul Vladimir Fomin, Membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei, colaborator al Institutului „Leibniz” de cercetări în domeniul corpului solid și științei materialelor (Dresda, Germania), a susținut două lecții publice „Organizarea și finanțarea cercetării științifice în Germania” și „Rolul și importanța științei fundamentale în secolul XXI”, a punctat președintele AȘM, amintind că prof. Vladimir Fomin este coordonatorul platformei de comunicare „Științele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății”, o nouă platformă inițiată de Prezidiul AȘM și lansată oficial la 25 ianuarie, aceasta având drept obiectiv sublinierea importanței științei fundamentale în contextul provocărilor Secolului XXI, odată cu proclamarea de către ONU a anului 2022 drept An Internațional al Științelor Fundamentale.
Aceste prelegeri și noua platformă științifică de comunicare, a specificat președintele Tighineanu, vin în primul rând să împărtășească experiența acumulată în domeniile cercetării și inovării de către vecinii noștri, România și Ucraina, precum și Germania, cu care AȘM are o strânsă colaborare în domeniul dezvoltări științei.
Finalizând prezentarea evenimentelor din cele 3 luni ale anului în curs, președintele AȘM a ținut să sublinieze în mod deosebit depunerea de către conducerea țării a cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Un pas istoric, care ne va permite un viitor în familia țărilor europene, o înscriere ireversibilă a unui parcurs european clar, care va asigura securitatea, prosperitatea și bunăstarea pentru toți cetățenii Republicii Moldova, după cum a menționat ES domnul Daniel Ioniță, Ambasador plenipotențiar al României în Republica Moldova, la întrevederea din 23 martie, la AȘM”, a apreciat președintele Tighineanu (Discurs integral aici)
Revenind la agenda Adunării Generale, a fost propusă spre aprobare ordinea de zi a Adunării Generale, aceasta incluzând chestiunea Cu privire la aprobarea rapoartelor conducătorilor Secțiilor de Științe ale AȘM, vicepreședinți ai Academiei de Științe a Moldovei, privind dezvoltarea științei în domeniile de competență și activitatea Secțiilor de științe în anul 2021.
Totodată, președintele a informat că încă la 9 martie, acad. Tudor Lupașcu a venit cu propunerea de a elabora Declarația Adunării Generale a AȘM pentru a cere încetarea războiului în Ucraina. Discutarea Declarației, redactate de câțiva membri ai Adunării Generale, a fost propusă la compartimentul „Diverse”. Alte propuneri pentru acest compartiment nu au fost.
Ordinea de zi a Adunării Generale, regulamentul de lucru, precum și comisia de redactare a proiectului de hotărâre au fost aprobate în unanimitate.
Din componența comisiei de redactare au făcut parte:
Acad. Gheorghe Țîbîrnă,
Acad. Alexandru Roșca,
Acad. Grigore Belostecinic,
dr.hab. Rodica Struza,
dr.hab.Veaceslav Ursachi,
dr. Natalia Procop.
Pentru prezentarea rapoartelor au fost invitați:
acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, conducător al Secției Științe ale Vieții, domeniul științe agricole, biologie, științe ale mediului;
acad. Eva Gudumac, adjunct al conducătorului Secției Științe ale Vieții, domeniul științe medicale;
mem. cor. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM, conducător al Secției Științe Exacte și Inginerești;
mem. cor. Victor Moraru; vicepreședinte al AȘM, conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte. Informații suplimentare cu privire la conținutul rapoartelor prezentate în cadrul Adunării Generale vor fi plasate pe site-ul AȘM.
Pe marginea celor patru rapoarte prezentate de conducătorii secțiilor s-au pronunțat mai mulți membri ai Adunării Generale, inclusiv, acad. Aurelian Gulea, acad.Mihai Cimpoi, acad. Mihai Popovici, acad. Bogdan Simionescu, m.c. Alexandru Stratan ș.a.
„A fost o reuniune care, din punctul meu de vedere, a fost foarte interesantă, pentru că, în primul rând, am reușit să văd încă o dată rezultatele pe care le obține AȘM și este important să cunoaștem rezultatele unor colegi care îmi sunt foarte apropiați”, a spus vicepreședintele Academiei Române, membru de onoare al AȘM, acad. Bogdan Simionescu. La ceea ce au menționat deja antevorbitorii săi, acad. Simionescu și-a dorit să adauge doar câteva lucruri. În primul rând, savantul român a îndemnat la conștientizarea a tot ce înseamnă Academia, Academia însemnând, în primul rând, un for de recunoaștere a valorii, Academiile reprezentând ceea ce este mai bun în munca științifică din punct de vedere cultural în fiecare din țările noastre. „Dacă este așa, înseamnă că plecarea institutelor de cercetare de la Academia de Științe a fost un lucru extrem de dăunător”, a spus acad. Simionescu, argumentând că cei tineri care vor să facă cercetare, ar trebui să învețe de la cei care sunt cei mai buni, pentru că oricum, concentrația de oameni foarte bine pregătiți, de savanți, este în primul rând la Academie. În context, vicepreședintele AR a subliniat că pentru cei tineri contează foarte mult mediul în care se dezvoltă și mediul în care se formează, iar aceștia trebuie să se formeze pe lângă oameni care au valoare recunoscută și acceptată și în țară și în afara țării, pe plan internațional. „Mai ales că în academie n-o să fie niciodată oameni foarte tineri, pentru că nu se poate. Academia este undeva tradiționalistă și trebuie să fie. Academia trebuie să țină la tradițiile poporului și trebuie să le continue. Până la urmă este foarte greu să fii și tânăr și cu o valoare științifică foarte mare, pentru că valoarea științifică, valoarea culturală se confirmă în timp. Trebuie câțiva ani de zile, în care lumea să aibă prilejul să te cunoască, să te înțeleagă să te aprecieze, pentru ca să poți deveni membru al Academiei”, a remarcat acad. Simionescu.
În contextul creării platformei pentru pace, vicepreședintele AR a menționat că acum toată lumea se ocupă de condamnări ale Rusiei, pentru război și au dreptate, dar a îndemnat la a reflecta și ceea ce urmează după acest război care se va încheia într-o zi, iar ca să se încheie cât mai repede, savantul a invitat să se vorbească despre pace. „Trebuie să înțelegem, ca oameni de cultură, ca oameni de știință ce este pacea. Și atunci această platformă pentru pace poate fi importantă, poate adăuga încă o picătură în vocile celor care doresc pace. Haideți să vorbim despre pace și să îndemnăm oamenii să facă ceva pentru pace”, a sugerat savantul român.
Un al treilea aspect la care s-a referit acad. Simionescu a vizat faptul că Academia ar trebui să fie cunoscută mai mult pentru publicațiile ei savante, ceea ce face pe partea științifică pe care o promovează, pe partea culturală pe care o promovează și la nivelul cetățeanului de rând. „Omul de rând trebuie să știe ce face acest for pe care îl consideră un for de elită, un for reprezentativ care îi adună pe oamenii înțelepți în cultură, în știință dintr-un anumit popor. Oamenii trebuie să știe ce se întâmplă în Academie, pentru că, până la urmă, toți acești oameni sunt cei care contribuie prin taxe, prin impozite plătite la stat, la fondurile care se reîntorc pentru știință și cultură, chiar dacă puțin, dar se reîntorc. Cred că o prezentare bine făcută, profesional, a activității Academiei la nivelul populației este importantă”, a punctat vicepreședintele AR, arătându-se totodată întristat de scrisorile pe care le primește și în care este denigrată AȘM, atât conducerea actuală a Academiei, cât și cea precedentă.
Cât privește propunerea acad. Tudor Lupașcu, cu privire la Declarația Adunării Generale pentru a cere încetarea războiului în Ucraina, în opinia acad. Simionescu, urmează să fie analizat gradul de noutate al textului Declarației. „Dacă se conține elementul de noutate față de materialul făcut de Prezidiu, poate fi adăugat, poate fi promovat, pentru că în consecință, Adunarea Generală este organul care conduce Academia. Dar dacă mesajul acad. Lupașcu este foarte apropiat de cel făcut de Prezidiu, nu mai are rost să fie promovat”, consideră vicepreședintele AȘM.
Președintele Ion Tighineanu i-a mulțumit acad. Bogdan Simionescu pentru intervenția sa și pentru sugestii foarte pertinente.
Finalizând discuțiile cu privire la rapoartele de activitate ale secțiilor de științe în anul 2021, acad. Grigore Belostecinic a dat citire proiectului hotărârii Adunării Generale. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu introducerea unor modificări propuse de acad. Mihai Cimpoi, acad. Ion Bostan, m.c. Ion Hadârcă ș.a. (Proiectul de hotărâre aici)
La compartimentul „Diverse” a fost luat în discuție textul Declarației Adunării Generale a AȘM cu privire la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, propus de acad. Tudor Lupașcu. Pe marginea textului au intervenit cu propuneri de completare și îmbunătățire a mesajului mai mulți membri ai AG: acad. Tudor Lupașcu, Grigore Belostecinic, acad. Mihai Cimpoi, m.c. Viorel Prisăcari, acad. Ion Guceac, m.c. Ion Hadârcă, acad. Gheorghe Ghidirim, dr.hab. Victor Juc, dr.hab. Valeriu Cușnir (Text final Declarație, aici).
Totodată, acad. Eugen Doga a solicitat să fie examinat subiectul ce ține de discuțiile generate de opiniile dumnealui cu referire la Declarația Prezidiului AȘM din 28 februarie 2022. S-a decis ca, Comisia de etică să analizeze situația creată și să dea un verdict în timp oportun.
Eugenia Tofan,
AȘM
