- Vizualizări: 671
La 28 septembrie curent, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, a avut loc Conferința Internațională cu genericul „Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace”, dedicată Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, declarat ca atare la sfârșitul anului trecut (2 decembrie 2021) în cadrul Sesiunii a 76-a a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Astfel, anul 2022 a fost proclamat An Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, menționându-se că aplicațiile științei fundamentale sunt vitale pentru avansarea medicinei, industriei, agriculturii, resurselor acvatice, energiei, ecologiei, comunicațiilor și culturii, iar tehnologiile inovative, provenite din științele fundamentale, corespund necesităților de a asigura omenirii accesul la informații, bunăstarea și promovarea păcii printr-o colaborare mai eficientă pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
În cuvântul său inaugural, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, a subliniat că științele fundamentale constituie baza pentru înțelegerea provenienței materiei, interacțiunilor și legităților care guvernează Universul, ajută cercetătorii să înțeleagă mai bine funcționarea sistemelor și proceselor mecanice și ale vieții. În context, a amintit cu admirație cum a fost prezisă așa numita „Particulă a lui Dumnezeu” de savantul britanic Peter Higgs la mijlocul anilor `60 ai secolului trecut, pentru ca peste 50 de ani ea să fie descoperită experimental de colaboratorii Centrului European pentru Cercetări Nucleare de lângă Geneva (CERN). A fost un adevărat triumf al științei, și, în primul rând, al cercetării fundamentale.
Totodată, președintele AȘM, a nominalizat exemple de realizări semnificative în cercetarea fundamentală, înregistrare și în republica noastră. La începutul anilor `60 ai secolului trecut, regretatul academician Sveatoslav Moscalenco a prezis în mod teoretic procesul de condensare Boze-Einștein a excitonilor și biexcitonilor în semiconductori. Acest fenomen, peste 50 de ani, a stat la baza elaborării laserului polaritonic, astăzi implementat cu succes în biomedicină. Un impact considerabil asupra dezvoltării științei materialelor a avut și descoperirea acad. Isaac Bersuker, la finele anilor `70 ai secolului trecut, privind efectul scindării nivelelor energetice ale sistemelor poliatomice în stare de degenerare. Actualmente, savantul își continuă cu pasiune activitatea științifică în SUA, la vârsta de 94 de ani.
Nu pot fi trecute cu vederea rezultatele cercetărilor fundamentale din fizică, matematică, chimie, biologie, medicină etc., care au ieșit în evidență, în special, în ultimii doi ani, când civilizația umană s-a confruntat cu pandemia de COVID-19. Fără rezultatele cercetărilor fundamentale produse în decurs de decenii, ar fi fost imposibilă identificarea virusului și secvențelor genetice și variațiilor lui, elaborarea vaccinului, a principiilor testării, tratării, modelării epidemiologice și chiar a comunicării rapide la distanțe mari.
Și dacă s-a vorbit de rezultatele extraordinare ale științei fundamentale și aplicațiile ei în practică, subliniem că la Conferința de la AȘM au participat on-line personalități științifice de prestigiu internațional din 7 state ale lumii, interesați de tematica respectivă într-o lume, greu încercată în prezent de război, conflicte regionale, criza energetică, sărăcie etc. Acad. Ion Tighineanu de la tribuna Conferinței internaționale i-a prezentat pe participanți, oriunde s-ar fi aflat ei: în Franța, România, SUA, Belgia, Marea Britanie, Japonia, Germania, la numele cărora vom reveni.
Mesaje de salut cu urări de succes, cu informații de actualitate și aprecieri privind evenimentul organizat au prezentat dr. Luc Allemand din Paris, Franța, Secretar General al Agendei Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă; dr. Anne Haglund-Morrissey, Direcția generală cercetare și inovare a Comisiei Europene; acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, dr. Luminița Drumea, secretar general adjunct al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO.
În acest șir de mesaje este reprezentativă adresarea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, către participanții la Conferința internațională: „Academia Română, ca întotdeauna, este alături de Academia de Științe a Moldovei în organizarea unor evenimente extrem de importante. Suntem impresionați că la realizarea acestui program participă personalități marcante ale științei mondiale, Laureați ai Premiului Nobel, specialiști în diferite domenii care știu că datoria omului de știință nu este numai cercetarea, dar și menținerea unei atmosfere de pace și dezvoltare în societate. În perioada interbelică, Nicolae Titulescu, ministru de externe al României în diferite guverne, savant și membru al Academiei Române, a militat toată viața pentru păstrarea păcii și ne-a oferit exemple de spiritualizare a frontierelor, de realizare a atmosferei de pace, de evitare a războiului. El chiar a spus că atunci când amenință războiul, nu ne pregătim de luptă, ci de organizarea păcii. Academia Română în ultimul timp a făcut un Apel către toate academiile europene să se înscrie într-o mișcare globală de apărare a păcii pe continent și în lume”.
Ne-a onorat cu o vizită la AȘM dr. Luc Allemand, secretarul general al Agendei Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, care în continuare a prezentat la conferință comunicarea „Scopul și Agenda Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă”. Înaltul oaspete a evidențiat semnificația evenimentului și s-a referit la cele mai importante acțiuni care urmează a fi realizate în timpul apropiat.
Un moment festiv al Conferinței internaționale a constituit lansarea Imnului Dezvoltării Durabile „Planeta albastră” pentru cor mixt și pian, autorul muzicii și al versurilor fiind compozitorul Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AȘM. Înregistrarea lucrării a fost realizată în cadrul Orchestrei Simfonice Naționale a Companiei „Teleradio-Moldova”, sub bagheta prim dirijorului și directorului artistic Gheorghe Mustea, membru titular al AȘM, care a fost apreciată cu aplauze. Președintele AȘM Ion Tighineanu și-a exprimat speranța că această inspirată lucrare muzicală cu un puternic mesaj de responsabilitate și pace va deveni un Imn al comunității științifice internaționale.
În calitate de Secretar General al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, compozitorul Constantin Rusnac și-a prezentat la conferință comunicarea „Cultura și rolul ei în dezvoltarea durabilă”. E un material bogat cu date, cifre, analize în domeniu atât la nivel național, cât și global, pentru a demonstra în mod convingător ideile din subiectul abordat. Autorul este convins că majoritatea oamenilor cred că la etapa actuală principala condiție în procesul de tranziție spre o dezvoltare durabilă a societății este Cultura și numai Cultura, cuvânt ortografiat cu literă mare. „Un popor fără cultură este o gloată”, zicea istoricul și criticul literar român Nicolae Iorga. „Neglijarea culturii și lipsa perspectivelor economice”, afirma medicul din Elveția Martina Fischer, „lasă tinerii fără apărare împotriva propagandei etno-naționaliste și îi transformă cu ușurință în recruți pentru război.” Cultura, deși-i diferită, potrivit lui Vladimir Spivakov, este întreaga noastră viață. Și nu putem să nu fim de acord cu această definiție a marelui muzician. Concluzie: nu este cultură, nu este viață! În context, vorbitorul a remarcat că violonistul și dirijorul cu renume mondial a fost printre primele persoane care a semnat un Apel colectiv, cerând încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Și încă un gând spicuit din comunicare. „Cultura face oamenii să se înțeleagă mai bine unul cu celălalt. Și dacă ei își înțeleg reciproc mai bine sufletele, este mai ușor să învingă barierele economice și politice. Mai întâi însă, ei trebuie să-și dea seama că vecinul lor este, în cele din urmă, asemeni lor, cu aceleași probleme, cu aceleași întrebări”. Citatul îi aparține scriitorului brazilian Paulo Coelho, care, în opinia dlui Constantin Rusnac, gândește ca un adevărat cetățean al frumoasei noastre planete albastre, cântată de el în Imnul prezentat la conferință.
În discuțiile demarate se înscrie perfect comunicarea prof. Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, pe care a întitulat-o „Pacea și securitatea în contextul modelului de conflict global”. Anul 2022 este marcat de conflictul armat (faza activă) declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, a specificat vorbitorul. Însă în arealul geopolitic eurasiatic se atestă mai multe conflicte, deschise și latente, „înghețate” și „dezghețate”, care în suma lor formează modelul conflictual de ordine mondială. Acest model se exprimă prin amenințarea cu aplicarea armamentului nuclear într-un război convențional, ignorarea principiilor și normelor dreptului internațional, inclusiv umanitar, folosirea mijloacelor de tip hibrid pentru intimidare, a constatat autorul. În continuare, savantul face o observație acceptată de participanții la manifestarea științifică: „ De fapt, actul de agresiune la adresa Ucrainei reprezintă războiul dintre totalitarism și democrație, dintre forțele războiului și forțele păcii. Măsurile punitive impuse Federației Ruse nu grăbesc apropierea sfârșitului războiului, dar vor avea consecințe nefaste asupra economiei și nivelului de trai al populației din Rusia, care, în mare parte (70-80%) sprijină războiul declanșat la 24 februarie 2022. Dar raportul de forțe poate să se schimbe într-o anumită măsură prin decretarea la 21 decembrie 2022 (!) „a mobilizării parțiale”. Amintim că Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a stabilit încă în 1981 această zi de 21 septembrie drept Ziua Internațională a Păcii. În pofida bunului simț și a oricăror reguli ale dreptului internațional, situația se complică și mai mult. La final, prof. Victor Juc s-a referit și la alte spații geopolitice, bântuite de diverse conflicte.
A fost ascultată cu interes și comunicarea prof. Masakazu Kimura, director al Institutului de Cercetări în Electronică de la Universitatea din Shizuoka, Japonia. Tema prezentată on-line a vizat organizarea cercetărilor în domeniul științelor fundamentale din această instituție de învățământ superior și obținerea celor mai importante rezultate.
Prof. Richard J. Roberts, Laureat al Premiului Nobel în Medicină (2013), New England Biolabs, SUA a abordat subiectul „Importanța științelor fundamentale în domeniul biomedicinei”. Anume acest domeniu important prin rezultatele sale excepționale a contribuit în avansarea tratamentului cu infecția COVID-19, elaborarea vaccinurilor etc. Profesorul Richard Roberts și-a exprimat susținerea Ucrainei și a comunității științifice din această țară în războiul declanșat de Federația Rusă împotriva ei. A fost promotorul principal al „Scrisorii deschise”, semnată de peste 200 de Laureați Nobel, care a cucerit inimile de pe întreaga Planetă.
Ne-a bucurat și prezența on-line a prof. Rattan Lal, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2007) și al Premiului Mondial pentru Alimentație (2020), Centrul pentru Managementul și Sechestrarea Carbonului din cadrul Universității de Stat din Ohio, USA. Tema comunicării sale „Științele fundamentale transformă managementul solului și agricultura în soluții pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea lor” este prezentă în agenda zilei la nivel mondial. Încălzirea globală se numără printre problemele majore ale secolului XXI. O abordare transdisciplinară și interdisciplinară eficientă a acestei probleme complexe, ca și a oricărei probleme agravante, necesită o cooperare mai strânsă între numeroase discipline științifice ca pedologia, ecologia, geologia, climatologia, meteorologia, hidrologia, biogeochimia, biogeofizica, sănătatea publică cu științele socio-umane, precum este sociologia, economia, politicile publice și științele politice. Înțelegerea interconectivității sau a legăturii dintre științele biofizice și cele sociale constituie esența și soluția pentru adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.
Prof. Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți, care cooperează de ani buni cu profesorul american Ratan Lal, a venit la conferință cu o temă asemănătoare cu cea a partenerului său, dar realizată ținând cont și de specificul solurilor și a situației din Republica Moldova: „Științele fundamentale în relație cu managementul solului în agricultură”. Profesorul s-a referit în mod detaliat la circuitul carbonului care pe parcursul unui mileniu vizează schimbul de carbon dintre suprafața solului și litosferă. Acest circuit de carbon are importanță în diminuarea și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, circuitul carbonului include schimbul dintre biosferă, ocean și atmosferă. Plantele, la rândul lor, contribuie la reducerea încălzirii globale prin intermediul procesului de fotosinteză, ceea ce determină fluctuațiile sezoniere (vara și iarna) a conținutului de bioxid de carbon în atmosferă.
După cum ne-am convins, fără intervenția științelor fundamentale, fără cercetări profunde aceste procese complicate, interdependente între ele, a încălzirii globale, nu pot fi soluționate. Doar la nivel internațional, prin programe speciale și decizii politice ale marilor puteri, situația ar putea fi ameliorată.
La conferința internațională au fost prezentate și opiniile unor personalități științifice din țară și de peste hotare cu privire la importanța științelor fundamentale pentru dezvoltarea durabilă.
Prof. Randy Schekman, Laureat al Premiului Nobel în Medicină (2007), Universitatea California/Berkeley, SUA: Fiecare țară trebuie să investească într-o infrastructură științifică de bază, deoarece studenții pe care îi pregătim în științele fundamentale, de foarte multe ori devin antreprenori și oameni de știință care lucrează pentru companii startup. Aici își dezvoltă ideile, transformându-le în produse comerciale. Noi, în SUA, ne-am bucurat de o creștere extraordinară a industriilor farmaceutice tocmai datorită acelei legături dintre științele fundamentale și aplicația industrială. Astfel, îndemn ca fiecare țară din lume să recunoască importanța investiției în științele fundamentale pentru propria dezvoltare industrială.
Prof. Konstantin Novoselov, Laureat al Premiului Nobel în Fizică (2010), Universitatea din Manchester, UK: Sunt un mare susținător al științelor fundamentale și cred că ele sunt singurul domeniu al activității umane care va aduce prosperitate și va reuși să găsească soluții la provocările zilelor noastre. Odată cu trecerea timpului, realizările radicale ale științei vor deveni cele mai interesante și cele mai utile. Orice tehnologie modernă a început să se dezvolte în baza unei descoperiri în știință. De aceea cred că trebuie să recunoaștem acest lucru și să avem o înțelegere largă din partea întregii societăți. Științele fundamentale au nevoie de un sprijin uriaș.
Acad. Isaac Bersuker, Universitatea din Texas, SUA: Trebuie să asigurăm un nivel înalt de educație, cultură, mod de gândire, atmosfera în care se dezvoltă potențialul creativ necesar pentru promovarea inovațiilor, obiectiv ce nu poate fi atins fără dezvoltarea științelor fundamentale.
Academician Leonid Culiuc, Institutul de Fizică Aplicată: Tot ce avem noi astăzi, începând cu telefoanele mobile, calculatoarele, sistemele de comunicații prin fibre optice, ... electronica modernă – totul este o consecință a dezvoltării cercetărilor teoretice fundamentale.
Membru corespondent Constantin Gaindric, Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”: Societatea și guvernarea văd, în primul rând, aspectul practic al științei. Totodată, momentul cognitiv, obținerea cunoștințelor nu este mai puțin importantă, chiar dacă astăzi o teorie ne pare un lux, mâine poate să ne pară rău că nu am investit în dezvoltarea acesteia.
Membru corespondent Alexandru Stratan, Academia de Studii Economice din Moldova: Știința este un generator al tehnologiei moderne și un instrument important al dezvoltării economice. Mai mult, productivitatea sporește odată cu majorarea finanțării cercetărilor fundamentale...
Prof. Vladimir Fomin, Membru de Onoare al AȘM, coordonator al Platformei de comunicare “Științele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății”, Germania: Științele Fundamentale sunt importante nu numai pentru statele puternice, dar și pentru cele mici cu resurse modeste, cum este Republica Moldova. O țară fără cercetare nu are viitor!
Conferința Internațională cu genericul „Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace” s-a finalizat cu aprobarea unei Rezoluții, al cărei text va fi completat, redactat și dat publicității. Totodată, în temeiul prevederilor statutare, a fost propusă crearea în cadrul Academiei de Științe a Moldovei a Centrului de suport pentru proiecte interdisciplinare naționale și internaționale, vizând consolidarea eforturilor ce țin de susținerea și promovarea cercetărilor fundamentale.
Revenind la Imnul Dezvoltării Durabile „Planeta albastră” pentru cor mixt și pian, de compozitorul Constantin Rusnac, lansat la Conferință, ne exprimăm optimismul că această lucrare muzicală cu un puternic mesaj de pace va deveni un Imn al comunității științifice internaționale: „Suntem obligați să păstrăm: / Și verdele ierbii divin, /Și-albastrul din cerul senin!” Mulțumiri autorului!
Tatiana ROTARU
