Acad. Ion Tighineanu: „Sunt necesare eforturi consolidate pentru a schimba lucrurile în bine și a promova o dezvoltare sustenabilă a cercetării științifice”

09.01.2020

Acad. Ion TighineanuAcad. Ion Tighineanu: „Nu cunosc țări care ar fi demonstrat o implementare eficientă a reformelor în cercetare-inovare în condițiile diminuării susținerii financiare a domeniului. În lumea reală nu se întâmplă miracole”.

Am intrat într-un Nou An, pe care ni-l dorim cu toții să fie unul mai bun, decât cel care s-a dus și mai prosper. Ne-am bucurat totuși că sfârșitul lumii nu a venit, deși niște cutremure ne-au cam clătinat siguranța, stabilitatea și certitudinea. Cei care au fost cu ochii pe activitatea Academiei de Științe, a oamenilor de știință, pe reformele din știință, pe impactul acestora asupra cercetătorilor și a comunității științifice, evident că au întrebări și interpretări diferite la cei care au fost direct vizați, care au parcurs acest itinerar anevoios, nefiresc și insultător, pe alocuri. Sunt curioși, deopotrivă, să știe cum s-a descurcat noua conducere a Academiei de Științe în acest an suficient de dificil pentru oamenii de știință, unde vocile critice au fost mai prezente ca oricând. Cel puțin, două virtuţi a trebuit să nu piardă în această perioadă reprezentanții comunității științifice – curajul de a înfrunta noutățile care au venit ca o avalanșă peste ei și puterea de a merge mai departe, de a munci, adunând mere în coșul propriu cu încrederea că, dacă într-o mlaştină pot creşte flori, atunci binele poate răsări de undeva, or, știința pentru cei care o au în suflet trebuie să fie ca o credință, căreia îi slujește în orice condiții, chiar dacă nu au nici un sprijin.
Vom încerca și noi să numărăm merele culese de comunitatea științifică în anul care s-a dus și ne va ajuta să facem acest bilanț important președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu.

O consemnare de Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM

 

Domnule președinte, ce ați reușit să realizați în anul ce s-a scurs în noile condiții în care a activat Academia de Științe?

- În rezultatul alegerilor a fost formată conducerea nouă a Academiei. Am elaborat și prezentat Raportul cu privire la starea științei în țara noastră, precum și modificările la Codul cu privire la știință și inovare, care sunt în proces de examinare la comisiile parlamentare. În decursul anului am organizat audieri publice ale rapoartelor pe cca 300 de proiecte științifice, ultimele audieri având loc relativ recent, în cadrul proiectelor bilaterale cu Ministerul Educației și Cercetării din Germania și Centrul Științifico-Tehnologic din Ucraina. Am realizat cu succes Concursul pentru Premiile AȘM în domeniile științelor vieții, științelor exacte și inginerești cu plasarea, în premieră, a accentelor pe evaluarea calității științifice a rezultatelor prezentate la concurs. A fost lansată Sala de lectură a AȘM, unde au intrat și primele donații: dl Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova și Doctor Honoris Causa al AȘM, a donat impresionanta Colecție „Encyclopedia Britannica”, iar acad. Gheorghe Mustea a venit recent cu o donație de carte, CD-uri, partituri, ghiduri, material metodic, care include și Primul exemplar al Operei „Ștefan cel Mare”. Prezidiul AȘM a aprobat patru platforme de comunicare: „Securitatea ecologică în contextul modificărilor accelerate de mediu” (coordonator m.c. Maria Nedealcov), „Securitatea economică, migrația și transformările demografice” (coordonatori acad. Grigore Belostecinic și m.c. Alexandru Stratan), „Accidente vasculare cerebrale” (coordonator acad. Stanislav Groppa) şi „Securitatea și Siguranța Alimentelor” (coordonator dr. hab., prof. univ. Rodica Sturza), în cadrul primei platforme fiind deja organizate evenimente concrete. Este în proces de examinare crearea și a altor platforme care, în cadrul Secțiilor de științe ale AȘM, vor deveni punți de interacțiune și discuții cu întreaga societate. În conlucrare cu MECC, am inițiat un proiect-pilot cu denumirea ȘTIM, esența căruia constă în susținerea unui curs de prelegeri pentru cei mai buni liceeni din țară cu scopul de a le cultiva interesul pentru știință, tehnologie, inginerie și matematică, responsabilă de implementare din partea Academiei fiind dna m.c. Svetlana Cojocaru, vicepreședinte al AȘM. Am pregătit premisele pentru a fortifica colaborările internaționale, în cadrul lecturilor academice, ce vor urma, vor ține prelegeri personalități notorii de cel mai înalt rang, inclusiv Laureați ai Premiului Nobel.

Despre ce impedimente putem vorbi acum în activitatea Academiei?

- Impedimentele nemijlocite țin la direct de lipsa unor pârghii reale de a influența dezvoltarea științei din Republica Moldova în condițiile, generate de trecerea institutelor de cercetare de la Academie la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, de imposibilitatea, în cadrul legal existent, realizării programelor de schimb echivalent între AȘM și academiile de științe din alte țări etc. În adresa AȘM au fost transmise mai multe scrisori de susținere a eforturilor noastre de a redresa situația – din partea Academiei Române, Academiei de Științe a Bulgariei, Academiilor Naționale de Științe din Belarus și Ucraina, Asociației Internaționale a Academiilor de Științe etc.

Am realizat, nu demult, un interviu cu vicepreședintele Academiei Române, renumitul academician Bogdan C. Simionescu, în care Domnia Sa dezvăluie anumite realități parcurse de Academia Română și eșecurile suportate, în contextul unei situații similare. Este o lecție de învățat de la Academia Română care a are o experiență de 153 de ani?

- Desigur! După cum s-a exprimat academicianul Simonescu, în rezultatul trecerii institutelor Academiei Române în subordinea unor ministere sau instituții centrale, citez: „A fost neglijată până la anulare cercetarea fundamentală, Academia nu şi-a mai putut îndeplini rolul de principal for cultural şi științific al ţării… Institutele s-au întors la Academie imediat după evenimentele din 1989, dar a fost nevoie de ani buni pentru ca ea să-şi revină din traumele provocate de procesul forţat de trecere în subordinea altor instituţii. Astăzi, în mai multe domenii ale ştiinţelor exacte şi ale naturii, institutele Academiei Române se poziţionează pe prima treaptă ca reprezentante ale României pe scena ştiinţifică internaţională”.


Recent, au fost anunțate rezultatele concursului pe proiectele de cercetare. Multe proiecte nu au acumulat punctajul necesar pentru a obține finanțare pentru următorii patru ani. Ce se va întâmpla mai departe? Toată lumea se întreabă cum vor fi soluționate aceste probleme, ce se va întâmpla cu cercetătorii rămași în afara concursului, cu școlile științifice?

- Cu toate că o analiză profundă a rezultatelor acestui concurs, realizat într-un interval de timp foarte restrâns de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD), încă urmează a fi efectuată, deja astăzi putem afirma că în rezultat mai multe domenii ştiinţifice au rămas totalmente sau parțial neacoperite financiar, riscând a fi pierdute importante şcoli ştiinţifice şi cercetători valoroşi. Au rămas în afara finanțării chiar și entități întregi, e.g. Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI), Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți etc. Universitatea bălțeană, de exemplu, fiind pilonul universitar și științific în nordul Moldovei, nu are niciun proiect acceptat din cele 9 propuneri înregistrate la concurs, deși experții din domeniile respective au apreciat relativ înalt calitatea științifică a mai multor propuneri de proiecte. Organizatorii concursului au avut șansa de a corecta situația în procesul de examinare a contestațiilor, dar, în pofida așteptărilor, s-a purces la respingerea la pachet a tuturor contestațiilor, fapt ce a stârnit nedumerirea justificată și chiar indignarea comunității științifice, cu atât mai mult că sunt proiecte în care opiniile celor doi experți-recenzenți din domeniul respectiv diferă drastic și, conform experienței internaționale, implicarea unui al treilea expert din domeniu sau panel adițional era strict necesară. Cu regret, demersurile repetate ale Prezidiului AȘM, ale membrilor Academiei, conținând propuneri concrete de ameliorare a carențelor expertizării proiectelor, nu au fost acceptate. În situația precară, în care ne-am pomenit acum, soluția ar fi ca Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, care actualmente gestionează sursele de finanțare instituțională, să identifice modalități de ieșire din impas, pentru a susține cercetătorii performanți, rămași, în rezultatul concursului, în afara finanțării.

Albert Einstein spunea la vremea sa că lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de cei care privesc fără să facă nimic. Credeți că s-a întreprins totul pentru a salva și puținul din ce a rămas, atunci când vorbim de potențialul științific și tot ce presupune știința în țara noastră?

- Sunt convins că nu s-a întreprins totul. În primul rând, nu cunosc țări care ar fi demonstrat o implementare eficientă a reformelor în cercetare-inovare în condițiile diminuării susținerii financiare a domeniului. În lumea reală nu se întâmplă miracole. În al doilea rând, infrastructura autohtonă de cercetare nu corespunde exigențelor timpului, echipamentele utilizate în cercetare în majoritatea cazurilor fiind moral și fizic uzate. Surprinzător este că în atare condiții se planifică micșorarea graduală a finanțării instituționale, care include și finanțarea infrastructurii. În al treilea rând, nefiind motivați să activeze acasă, tinerii talentați pleacă și cu cât sunt mai bine pregătiți, cu atât mai repede pleacă și se integrează în mediul academic din alte țări. Participarea noastră în programele comunitare a fost în ultimii ani relativ reușită, dar se conturează toate premisele ca reușita să se reducă substanțial și chiar să dispară în următorii ani.
Sunt necesare eforturi consolidate ale comunității științifice și factorilor de decizie pentru a schimba lucrurile în bine și a promova o dezvoltare sustenabilă a cercetării științifice ca bază a dezvoltării economiei, culturii, societății noastre în ansamblu. Academia de Științe a Moldovei, în rolul său de principal for de consacrare științifică, prin activitatea sa de zi cu zi va susține cercetătorii veritabili pentru ca știința de performanță în țara noastră să dăinuie în timp.

Categorie: