Ziua Unirii consemnată la Academia de Științe

28.03.2024
Vizitatori unici: 916

La 27 martie 2024, la Academia de Științe a Moldovei, a fost consemnată Ziua Unirii Basarabiei cu România la 106 ani de la săvârșirea acestui semnificativ act istoric. Ca și în anul trecut, programul a prevăzut audierea unei prelegeri publice cu tematică istorică care să reflecte evenimentul respectiv. După cum a fost anunțat, raportorul de această dată a fost nominalizat academicianul Andrei Eșanu cu prelegerea publică „Treptele Unirii, de la Cantemir citire”.

Moderatorul acestei întruniri din Sala Mică, m.c. Ion Hadârcă, vicepreședintele AȘM, a felicitat asistența cu prilejul remarcabilului eveniment istoric Ziua Unirii – zi deosebită, zi simbolică pentru neamul românesc din Basarabia. În continuare, l-a invitat la tribună pe acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, pentru a prezenta cuvântul de salut.

Acum 106 ani, membrii Sfatului Țării au votat unirea Basarabiei cu România, a amintit acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM. – Această dată a devenit pentru noi una memorabilă, de sărbătoare. Cu acest prilej, în fiecare an,  la 27 martie, organizăm o manifestare la Academia de Științe a Moldovei. Dar, în anul curent, consemnarea acestei date istorice în mod public am început-o mai înainte: la 24 ianuarie s-au împlinit 165 de ani de la Unirea Principatelor Române (24.01.1859). Am avut un eveniment deosebit, fiind organizat împreună cu Academia Română. În cadrul lui, au fost prezentate două prelegeri – una susținută de membrul corespondent al Academiei Române Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”  din Cluj Napoca, și altă prelegere ne-a fost citită de m.c. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din Chișinău. În context, președintele AȘM a adus felicitări dlui Gheorghe Cojocaru cu prilejul alegerii sale în calitate membru de onoare al Academiei Române. Totodată, a amintit că anul trecut, tot pe 24 ianuarie 2023 m. c. Ion Hadârcă, astăzi vicepreședinte al AȘM, a susținut prelegerea publică Nestinsul imperativ al Unirii. Ulterior, dumnealui a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Recent, pe 12 martie 2024 Adunarea Generală a AȘM a ales trei membri de onoare din România: acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, acad. Dumitru Murariu, vicepreședinte al Academiei Române, și dr. prof. univ. Norina Consuela Forna, de la Facultatea de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa” din Iași. Șirul celor aleși în calitate de membri de onoare a două academii va continua, în conformitate cu deciziile luate în cadrul ședințelor comune ale Biroului Prezidiului Academiei Române și Prezidiului AȘM. Invit membrii Academiei noastre ca să fim activi, să participăm la evenimente și chiar să venim cu contribuții personale ce țin, în special, de realizarea proiectelor noastre comune cu Academia Română, dar și cu alte instituții de cercetare din România.

Anul 2023 a fost declarat atât în Republica Moldova, cât și România Anul Dimitrie Cantemir prilejuit de aniversarea 350-a de la nașterea marelui cărturar. În cadrul celor realizate, acad. Ion Tighineanu s-a referit succint la activitatea acad. Andrei Eșanu: prelegerea de anvergură „Dimitrie Cantemir și limba română”, pe care a ținut-o protagonistul la 31 august, 2023, de Ziua Limbii Române, la Biblioteca Națională; lansarea volumul fundamental „Chișinăul de altă dată (1436-1812)”, apărut în 2021, la Editura „Prut”, Chișinău, semnat de acad. Andrei Eșanu și dr. Valentina Eșanu. Prezentarea acestei lucrări a avut loc la 12 iunie 2023, de Ziua Academiei de Științe – zi memorabilă. Acad. Andrei Eșanu este mereu conectat la viața Academiei de Științe a Moldovei. Activează la Institutul de Istorie împreună cu soția sa, dna dr. Valentina Eșanu, participă la toate evenimentele importante, luând atitudine, venind cu opinii pertinente asupra problemelor ce frământă comunitatea academică, dar și întreaga societate. Am urmărit cu atenție, la 2 martie 2024, emisiunea „Portret Obiectiv”, la TVR Moldova, care l-a avut pe dl Andrei Eșanu în calitate de protagonist. Academicianul a depănat firul vieții sale începând cu anii de școală și până în prezent. Alături i-a fost dr. în istorie Valentina Eșanu, soție și mamă a celor trei fii, precum și colegii de breaslă și prietenii săi devotați.

La finalul Cuvântului său inaugural, președintele AȘM Ion Tighineanu a reiterat că acad. Andrei Eșanu ne invită la prelegerea publică „Treptele Unirii – de la Cantemir citire”, la 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, și i-a mulțumit savantului pentru prodigioasa activitate și dedicație științei istorice, urându-i sănătate și noi realizări în cercetare.

Moderatorul Ion Hadârcă, la rândul său, a făcut un comentariu la cele spuse, a dat o apreciere marelui act istoric făurit la 27 martie 1918, care, la această temă, are și unele publicații, dar și lecturi impresionante. Totodată, s-a referit la contactele științifice pe care le are cu acad. Andrei Eșanu, exprimându-i respectul și admirația pentru prestanța sa științifică și civică.

Istoricul și academicianul Andrei Eșanu, sincer emoționat, a mulțumit pentru invitația de a vorbi în fața publicului despre Ziua de 27 martie 2018 – Ziua Unirii, zi memorabilă pentru români, pentru basarabeni, pentru spațiul nostru istoric Basarabia, ca provincie românească. Savantul s-a referit la condițiile istorice complicate și complexe, în care s-a înfăptuit unirea Basarabiei cu România, având în vedere atmosferă generată de dezintegrarea Imperiului țarilor și agenda Revoluției ruse, mișcarea de emancipare națională și Primul Război Mondial. Dar o pleiadă de personalități basarabene, printre care Constantin Stere, Pantelimon Halippa, Ion Inculeț, Elena Alistar, Daniel Ciugureanu și alți deputați din Sfatul Țării – organ democratic creat, a reușit să realizeze actul unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918. În același an, au revenit la patria-mamă Bucovina – pe 27 noiembrie și Transilvania – pe 1 decembrie. Autorul prelegerii a reușit să stabilească acea conexiune imaginară cu un eveniment care s-a produs 106 ani în urmă, dar care bucură și emoționează actualmente prin aspirațiile puternice pentru libertate, democrație, fraternitate și revenirea la patria-mamă.

Unirea cu România i-a adus Basarabiei multiple avantaje politice, economice  și culturale, odată cu revenirea la matca românească. Basarabia a  fost atrasă în procesul de democratizare, de participare la viața politică a  României prin intermediul partidelor politice, prin Parlament, prin drepturile constituționale garantate cetățenilor ei. În Basarabia a fost realizată reforma agrară. Într-o perioadă  scurtă de două decenii, s-a reușit să se amelioreze viața oamenilor în teritoriul dintre Prut și Nistru.

Însă o realitate tristă pentru Basarabia, integrată în România, a fost pericolul din partea ex-URSS de a fi recucerită, ceea ce și s-a întâmplat la 28 iunie 1940. Pericolul respectiv n-a dispărut nici în prezent, când deja ne aflăm în alte condiții istorice – Federația Rusă își dorește să acapareze prin război fostele teritorii ale republicilor sovietice.

În continuare, acad. Andrei Eșanu a precizat că ideea de unitate  națională prin istorie, limbă, cultură și tradiții comune pentru românii din toate provinciile  istorice, unite într-un singur stat România, ne vine de la Cantemir. Acest concept de unitate națională a fost preluat din operele lui Cantemir de școala ardeleană din a doua jumătate a sec. 18-încep. sec 19. Astfel, ștafeta a fost preluată de marii înaintași ai Revoluției românești de la 1848: Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu ș.a, care au formulat în programul lor dezideratele unirii tuturor românilor din provinciile istorice românești, aflate sub stăpânirea imperiilor străine: rus, habsburgic și otoman. Aceste idealuri s-au realizat la început prin unirea în 1859 a Principatelor Moldovei și Valahiei, fiind ca rezultat pregătite condițiile pentru realizarea Marii Uniri de la 1918.

În cadrul discuțiilor, raportorului i-au fost adresate întrebări, unii participanți la prelegere și-au expus opiniile privind actualitatea subiectului abordat. Domnului academician Andrei Eșanu i-au fost exprimate sincere mulțumiri pentru această prelegere complexă și emoționantă cu o durată de o oră și jumătate. A fost un efort din partea autorului, dat fiind că savantul, în urma unor circumstanțe, acum 30 de ani, și-a pierdut complet vederea, prelegerea fiind rostită din memorie. De atunci, împreună cu soția sa Valentina, istoricul Andrei Eșanu și-a urmat vocația, a realizat o prodigioasă activitate științifică, și-a crescut copiii și i-a pus la cale. Ne-a prezentat și la acest eveniment o lecția de viață, de bărbăție, dar și de competență științifică în domeniu. Mulțumiri protagoniștilor noștri pentru acest model de viață și de omenie!

 

Tatiana ROTARU

 

Categorie:

Înregistrări online