- Vizualizări: 113
La 11 mai 2021, a avut loc ediția a XV-a a Conferinței științifice naționale cu participare internațională „Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană: oportunități și constrângeri”.
Manifestarea științifică a fost organizată de Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Institutul de Istorie, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”, Centrul de Economia Industriei și Serviciilor al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române și Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus.
În cuvântul de deschidere, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, profesor universitar Victor Juc a menționat că organizarea și desfășurarea conferinței științifice, consacrată celebrării Zilei Europei în Republica Moldova reprezintă o oportunitate pentru revederea vechilor prieteni, chiar dacă în format online. Directorul Victor Juc a ținut să specifice că primul for științific cu această tematică a fost organizat la Academia de Științe a Moldovei în anul 2007, eveniment prin a cărui desfășurare comunitatea științifică vine să contribuie la fortificarea parcursului european al Republicii Moldova și la fundamentarea științifică a politicilor de stat, fără a face partizanat de partid.
La eveniment a participat vicepreședintele AȘM, m.c. Victor Moraru. În mesajul său de salut, vicepreședintele Moraru a remarcat aportul Academiei de Științe a Moldovei în procesele de europenizare a Republicii Moldova, prezentând mai multe lucrări științifice publicate de către cercetătorii științifici de la Academia de Științe a Moldovei, începând din 2010. „Oamenii de știință sunt mai puțini sau chiar deloc auziți în Republica Moldova, însă recomandările lor științifice se dovedesc a fi într-o bună măsură să contribuie la dezvoltarea societății, a economiei și sistemului politic. Republica Moldova este un stat european, important este ca să modernizăm și să europenizăm societatea și atitudinea, să manifestăm voință și încredere în parcursul european”, a declarat m.c. Victor Moraru.
Mesaje de salut au adresat, de asemenea, directorul Institutului de Istorie, dr.hab. Gheorghe Cojocaru și directorul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”, dr.hab. Nina Corcinschi. În intervenția sa, dr.hab. Gheorghe Cojocaru a remarcat apartenența geopolitică a Republicii Moldova la spațiul european. La rândul său, dr.hab. Nina Corcinschi s-a pronunțat asupra contextului comun cultural-civilizațional european, Republica Moldova fiind parte a familiei europene. Oamenii de știință se integrează în spațiul comun de valori mult mai ușor decât decidenții politici, ancorați preponderent pe interese înguste, a afirmat doamna doctor habilitat.
Sesiunea de rapoarte științifice a fost deschisă de dr.hab. Victor Juc, care a supus analizei evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul pandemiei de coronavirus de tip nou, subliniind și argumentând că Uniunea Europeană rămâne principalul partener al Republicii Moldova. „Chiar dacă Uniunea Europeană și statele membre se confruntă cu multiple probleme, asistența acordată Republicii Moldova, în special din partea României, este consistentă și oportună”, este de părere dr.hab. Victor Juc.
Referindu-se la perspectivele relațiilor dintre cele două părți, profesorul Victor Juc a insistat că Programul Parteneriatul Estic este deja irelevant, datorită împrejurărilor geopolitice care s-au produs, dar și guvernarea Republicii Moldova trebuie să se conducă de standardele și exigențele europene (în realitate fiind altfel, clasa politică din Republica Moldova „a reușit” frecvent (2018, 2020) să răcească raporturile cu Uniunea Europeană).
Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, profesor universitar Valeriu Cușnir, preluând și continuând firul ideilor expuse de doctorul habilitat Victor Juc, a subliniat că se prefigurează un context favorabil pentru resetarea parcursului european al Republicii Moldova. „Contează procesul de dezvoltare și democratizare, altfel Republica Moldova riscă să rămână în continuare în condițiile subdezvoltării, iar Uniunea Europeană a demonstrat, prin exemple concrete, că este un partener sigur pentru Republica Moldova”, a remarcat dr.hab., prof. Valeriu Cușnir,
Doctorul habilitat Pantelimon Varzari și doctorul habilitat Nicolae Enciu au analizat și prezentat evoluția ideilor de unificare europeană, remarcând specificitatea epocilor și indicând asupra încărcăturii valorice a proiectului european. Doctorul habilitat Vasile Bahnaru a prezentat un raport științific, în care a elucidat politicile lingvistice în Uniunea Europeană, invocând, preponderent, statutul limbii române în contextul lingvistic european. Doctorul habilitat Ana Pascaru s-a referit asupra axiologiei și praxiologiei proiectului european, subliniind indispensabilitatea educației în spiritul apartenenței la spațiul valoric european. Doctorul Maria Diacon a elucidat politicile europene în domeniile educației și cercetării, trecând în revistă oportunitățile apărute prin Programul „Orizont-Europa”. Din altă perspectivă, doctorul Svetlana Ciumac a vorbit despre unele transformări multidimensionale de caracter global de caracter macrofinanciar, inclusiv provenite din ascensiunea criptovalutei. Doctorul Veaceslav Ungureanu a examinat contextul european de securitate și impactul asupra securității naționale a Republicii Moldova în contextul unor transformări de natură geostrategică.
Un interes deosebit au provocat rapoartele cercetărilor științifici din România – doctor Cristian Sima, doctor Marina Bădileanu și doctor Marius Bulearca. În rapoartele prezentate, au fost reliefate politicile europene și cele naționale privind aprovizionarea cu hidrocarburi, protecția mediului și dezvoltarea economică sectorială. Distinșii cercetători au specificat necesitatea interoperabilității și interconexiunii energetice între România și Republica Moldova, în vederea asigurării securității energetice a Republicii Moldova.
Doctorul Alexandr Cervinski de la Institutul de Filosofie al Academiei Naționale de Științe din Belarus a argumentat necesitatea elaborării în comun a unor criterii metodologice menite să contribuie la mai buna cunoaștere și înțelegere a problemelor ce țin de ecologie. „În asemenea manieră, Republica Moldova va putea mai ușor să se integreze în Uniunea Europeană, date fiind prioritățile anunțate și asumate – economie verde și economie digitală”, a subliniat doctorul Alexandr Cervinski.
În concluziile conferinței, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice Victor Juc a pus în lumină și unele recomandări, precum: integrarea europeană a Republicii Moldova se exprimă actualmente prin modernizare (social-economică și politico-juridică), realizată prin dezvoltare și democratizare; Republica Moldova are nevoie de o nouă Agendă de Asociere, menită să asigure dezvoltarea economică, inclusiv prin digitalizare, și fortificarea capacităților de funcționalitate instituțională; aspirațiile de integrare europeană presupun mult mai mult decât Parteneriatul Estic, este nevoie de un program nou, mai incluziv și mai ambițios; Republica Moldova poate aduce plusvaloare în cadrul politicilor europene, important este să beneficieze de susținere în elaborarea și implementarea programelor inovaționale, din domeniile cercetării și inovării; Republica Moldova are nevoie de o politică fundamentată științific, iar oamenii de știință, la rândul lor, solicită susținere din partea statului pentru a putea prezenta suportul științific necesar pentru modernizare.
Eugenia Tofan,
Serviciul de presă al AȘM
