- Vizualizări: 778
A devenit o tradiție ca Academia de Științe a Moldovei să-și adune sub auspiciile ei, la 12 iunie a fiecărui an, membrii, cercetătorii științifici, prietenii, consemnând în acest mod ziua creării instituției. De această dată, forul științific principal al țării noastre a marcat în prima zi a săptămânii curente aniversarea a 62-a de la fondarea AȘM și 77 de ani de la crearea primelor instituții de tip academic. Cei din cercetarea academică consideră, pe bună dreptate, data de 12 iunie și ca pe o zi profesională. Deci, e sărbătoare pentru instituție, dar și pentru oamenii de știință!
Academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, a salutat asistența prezentă în Sala Azurie a AȘM: membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai AȘM, directorii de institute și rectorii universităților, directorii și președinții unor agenții, cercetători, oaspeți din țară și de peste hotare. Menționăm că unele personalități științifice, la care vom mai reveni, s-au conectat online la evenimentul de la Chișinău și au prezentat gazdelor mesaje călduroase de felicitare.
Savantul s-a referit și la unele evenimente și realizări care s-au produs în Anul Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, proclamat ca atare la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 2 decembrie 2021, ce simbolizează importanța acestor științe pentru asigurarea progresului în medicină, industrie, agricultură, resurse de apă, energetică, mediu, tehnologie, cultură etc. Anul Internațional al Științelor Fundamentale se va încheia la 15 decembrie curent cu o ceremonie care va avea loc la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva. Suntem mândri, a subliniat președintele AȘM, că la acest eveniment de amploare va răsuna Imnul Dezvoltării Durabile „Planeta Albastră”, autor fiind compozitorul Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AȘM. În contextul respectiv, Academia de Științe a Moldovei conlucrează cu mai multe academii europene și naționale pentru a asigura o susținere adecvată a cercetărilor fundamentale. Recent, la Paris, în cadrul reuniunii Consiliului Științific Internațional, acad. Ion Tighineanu a discutat cu președinții academiilor de științe din Țările Baltice care sunt deschiși pentru colaborare și dezvoltarea acestor relații.
Conform celor relatate de președintele AȘM, în ultima perioadă de timp, mai multe rezultate științifice au pus în evidență activitatea Academiei de Științe și a membrilor săi. Astfel, academicienii Aurelian Gulea și Ion Toderaș au obținut Marele Premiu al Expoziției Internaționale de Invenții de la Geneva, ediția 48. Lucrarea premiată a fost realizată în colaborare cu prof. Sebastien Floquet din Franța și este dedicată elaborării unui supliment alimentar pe bază de molibden, care stimulează sistemul imunitar al albinelor. Recent, compozitorul Gheorghe Mustea, membru titular al AȘM, și compozitorul Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AȘM, au fost aleși membri ai Academiei Europene pentru Științe și Arte (EASA – European Academy of Sciences and Arts, la 4 mai 2023). În cadrul Zilelor revistei „Convorbiri literare” (ed. a XXVII-a, Iași, 20-22 aprilie 2023), academicianului Mihai Cimpoi i-a fost conferit Premiul Național „Titu Maiorescu” pentru critică literară.
Președintele AȘM Ion Tighineanu s-a referit și la relațiile de colaborare dintre Academia de Științe a Moldovei și Academia Română, care în ultimele luni au evoluat ca urmare a unui plan de acțiuni comune, elaborat pentru anul în curs. În continuare, este necesară revenirea la proiectele bilaterale, care au servit pe timpuri drept reper pentru asocierea Republicii Moldova la programele comunitare de cercetare și inovare, precum și revenirea la schimburile inter-academice. Pentru reluarea acestor practici reciproc avantajoase sunt necesare unele modificări în Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova, care vor suplimenta atribuțiile AȘM cu dreptul de organizare a schimburilor inter-academice dintre cercetătorii din institutele Academiei Române și cei din organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării ale R. Moldova.
În acest sens, s-a referit în mesajul său de salut online și acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române: „... Dvs. știți că în ultimele luni, împreună cu dl academician Tighineanu și membrii conducerii Academiei de Științe a Moldovei am pus la cale o colaborare mult mai strânsă decât până acuma și am vrea ca dincolo de orice meandre ale politicii să fim capabili să ducem mai departe această colaborare dintre două academii frățești. De aceea, gândul meu, ca și spre Academia de la București cu filialele la Iași, la Cluj, la Timișoara, gândul meu spre Chișinău este unul de înțelegere, de colaborare, de frăție ca pentru două academii care vorbesc aceeași limbă, care prețuiesc aceleași valori, care laudă același poet național. Chiar dacă, vorba unui cronicar moldovean, „Nu-s vremile supt oameni, ci bietul om – supt vremi”, vreau să cred că această colaborare a noastră va traversa toate vicisitudinile și va aduce bine, frumusețe, înțelegere, iubire și bunătate în rândul poporului român, oriunde s-ar afla el.”
Mesaje de felicitare au rostit online în adresa Academiei de Științe și a membrilor ei acad. Anatoly Zagorodny, președintele Academiei Naționale de Științe din Ucraina, țara căruia, vecina și prietena noastră, trece prin încercări dramatice, ca urmare a războiului declanșat de Federația Rusă împotriva acestui stat independent, pentru care avem toată susținerea și compasiunea; acad. Jūras Banys, președintele Academiei de Științe din Lituania, ambii urându-le omagiaților succese, pace și prosperare. Impresionante mesaje de felicitare cu urări de bine au adus și cei prezenți în sală: prof. univ. Emil Ceban, membru corespondent al AȘM și președinte al Consiliului Rectorilor din Republica Moldova; dr. Andrei Popa, director general adjunct al AGEPI.
Printre personalitățile marcante care au conferențiat de la tribuna Academiei noastre se numără și profesorul Sierd Cloetingh, prezentând la 20 decembrie 2021 raportul „Perspectivele cercetării de frontieră, educației și inovării în Spațiul European de Cercetare”, fiind pe atunci Președinte al Academiei Europene (The Academy of Europe) cu sediul la Londra, entitate ce joacă rolul principal în consilierea Comisiei Europene. Pe lângă această onorabilă funcție, prof. Sierd Cloetingh a fost pe parcursul a mai multor ani președinte al Asociației de Cooperare în Știință și Tehnologie în Europa (cunoscută sub abrevierea COST – Cooperation in Science and Technology), de proiectele căreia au beneficiat mai mulți cercetători. Prezent la eveniment, dl Sierd Cloetingh a relatat următoarele: „Ca ex-președinte al Academiei Europene (Academiea Europaea) și Academiei pan Europene (pan European Academy) cu peste 5000 de membri în întreaga Europa, am conștientizat întotdeauna importanța de a implica savanții din această parte a lumii, pentru că aici e atât de mult talent și atât de multă motivație de a fi parte a familiei europene. Pentru mine este foarte clar cât de mult angajament este din partea comunității științifice din Moldova de a fi parte a familiei europene în știință și burse de studiu. În calitate de ex-președinte al Asociației de Cooperare în Știință și Tehnologie (COST), am fost foarte satisfăcut că Moldova a aderat la COST, pentru că aceasta este o organizație de finanțare a rețelelor de cercetare și inovare, instrumentul de rețea în aria resurselor europene cu cele mai mari resurse de fonduri de pe glob, oferite de Europa. Acțiunile COST sunt incluzive. Am văzut că, în general, mulți oameni de aici sunt parte a Acțiunilor COST.”
Frumoase gânduri de susținere și încurajare pentru cercetătorii din Republica Moldova a exprimat și prof. Eva Kondorosi, membru titular al Academiei de Științe din Ungaria: „… La forul științific din Georgia, Tbilisi, la care au fost prezente țările-membre din partea de Est a Europei, am rămas adânc impresionată de realizările AȘM și de perspectivele ei de dezvoltare. Acesta a fost cel mai bun lucru pe care l-am putut afla despre țara pe care o reprezentați și sunt foarte fericită să fiu astăzi aici, la Dvs. Voi încerca să fac tot ce îmi stă în puteri, în comun cu prof. Cloetingh, pentru aceste țări din partea de Est a Europei, pentru a contribui la o integrare mai bună a oamenilor de știință din această parte a Europei. Sunt foarte fericită să particip la Școala de vară, să cunosc generația de tineri savanți și să avem o colaborare mai intensă atât cu ei, cât și cu dvs., în căutarea viitoarelor proiecte comune de cercetare”.
Vom specifica că distinșii profesori europeni Eva Kondorosi, membru titular al Academiei de Științe din Ungaria, și Sierd Cloetingh, profesor la Universitatea Utrecht din Țările de Jos, se află într-o vizită de lucru la Academia de Științe a Moldovei. La 14 iunie ei vor prezenta două prelegeri publice, iar la 15 iunie vor conferenția în cadrul Școlii de vară cu genericul „Calea spre descoperiri științifice”.
Un moment important al Adunării a constituit înmânarea legitimațiilor de membru corespondent al AȘM celor 19 personalități notorii din domeniile științei și culturii, alese în această calitate de Adunarea Generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți a AȘM din 10 martie curent. În programul sărbătorii a fost inclusă și o altă componentă care a adus doar emoții pozitive celor vizați – înmânarea distincțiilor AȘM și ale unor instituții internaționale unui grup de cercetători cu prilejul Zilei Academiei de Științe a Moldovei, altor evenimente științifice și al unor aniversări.
Un respiro muzical a întregit sărbătoarea Zilei Academiei de Științe: profesorul Constantin Rusnac, Artist al Poporului, și invitatele sale – cântăreața Margareta Ivanuș, Artistă a Poporului, Taisia Caraman, solistă la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Veronica Roșca, laureată a Concursului „Crizantema de Argint”, ediția anului 2022 – au prezentat un frumos buchet de romanțe, acompaniate de maestrul și autorul Constantin Rusnac.
Manifestarea festivă, consacrată Zilei fondării Academiei de Științe a Moldovei, a finalizat cu splendida „Odă Academiei de Științe”, scrisă de compozitorul academician Eugen Doga acum câțiva ani, dar care emoționează, la fel ca și în prima zi, când a fost interpretată.
Svetlana Micu,
Tatiana Rotaru
Publicat în „Săptămâna”, Anul II - Nr. 23 (23), 16 iunie 2023
