- Vizualizări: 19
La 17 septembrie 2026, în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului cu genericul din anul acesta „Patrimoniu în pericol. Renaștere, rezistență, reimaginare”, la Academia de Științe a Moldovei și-a deschis lucrările cea de-a XIV-a ediție a Conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”. Ediția din anul acesta s-a desfășurat sub auspiciile Comisiilor de experți de la Academia de Științe a Moldovei „Patrimoniul cultural în context european”, „Istoria științei” și a Comisiei de istorie a oraşelor de la Academia Română. Secțiunile tematice au loc la Iași, Chișinău, Lviv și București în perioada 17-22 septembrie.
Conferința științifică a fost inclusă în Planul național de acțiuni al Ministerului Culturii (https://drive.google.com/file/d/1kvZv7CVrOJ0GWgZ0zvPv_OHGL6-yFrf4/view), care reunește peste 500 de activități organizate de instituții publice din subordinea ministerului, alte instituții de nivel național, autorități ale administrației publice locale și instituții culturale din întreaga țară. Prin aceste activități, Zilele Europene ale Patrimoniului urmăresc să apropie patrimoniul cultural de comunități și să consolideze responsabilitatea comună pentru cunoașterea, protejarea și transmiterea valorilor culturale către generațiile viitoare.
În debutul conferinței, au adresat mesaje de salut acad. Ion Hadârcă, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, conducător al Secției de științe sociale, economice, umanistice și arte, mem. cor. al AȘM Laurenția Ungureanu, prorector pentru activitatea științifică la Universitatea de Stat din Moldova, mem. cor. al AȘM Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Politice, Juridice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova, dr. Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice. Președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a salutat participanții la conferință, subliniind rolul științei în societatea contemporană, conferind distincții academice unui grup de cercetători, reprezentanți ai comunității academice.
Ședința plenară a fost moderată de dr. habil., profesor Nicoleta Vornicu (Iași) și mem. cor. al AȘM Liliana Condraticova (Chișinău). Livia Ermurachi (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), prin comunicarea Patrimoniul arheologic al Muzeului Național de Istorie a Moldovei: provocări și perspective a făcut o incursiune virtuală în colecția patrimoniului arheologic muzeal.
De la Iași, partenerul și coorganizatorul conferinței dr. habil., prof. Nicoleta Vornicu (Centrul Mitropolitan de Cercetare TABOR, Iași; Universitatea Tehnică a Moldovei), a relatat despre studiul arheometric al paletei cromatice utilizate în pictura Unirea Principatelor de Theodor Aman prin metode analitice nedistructive, aducând date relevante din experiența proprie pentru restauratorii și conservatori din Republica Moldova.
La rândul său, dr. hab. Liliana Rotaru (Universitatea de Stat din Moldova), în ajunul celebrării 80 de ani de la fondarea universității, prin comunicarea De la universitatea sovietică la universitatea europeană: transformarea Universității de Stat din Moldova în anii 1946–2026 a punctat problemele și perspectivele transformării instituției universitare în cele opt decenii.
Artistul plastic Lilia Dragneva a delectat publicul printr-o abordare inedită asupra dezvoltării fotografiei în comunicarea Arheologii ale luminii: camera obscura, fotograma și memoria locului în practica lui Valter Țurcan. Totodată, în cadrul conferinței au fost expuse mai multe fotograme realizate de artistul plastic Valter Țurcan, familiarizând publicul prezent cu această tehnică de lucru și cu produsul artistic.
Colegii de la Institutul de Etnologie din Lviv al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei dr. hab. Olena Fedorchuk și dr. Tetiana Kutsyr, prin comunicarea Colecția de broderii populare a Clubului Femeilor Rutene: povestea originii și analiza preliminară (Колекція зразків народної вишивки «Клюбу Русинок»: історія створення та прелімінарний аналіз), au prezentat realizările și soarta colecției de broderii populare.
Despre patrimoniul uman a vorbit dr. hab., prof. univ. Larisa Spinei (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”), relatând destinul profesional al medicului profesor Eugen Popușoi.
Pentru a marca 35 de ani de independență a Republicii Moldova și Ziua Mondială a Turismului (27 septembrie) dr. Viorel Miron (Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova) și dr. Marina Miron (Universitatea de Stat din Moldova), au discutat despre transformarea sectorului turistic al Republicii Moldova, politicile publice, investițiile și noile metode de guvernanță a destinațiilor.
Comunicările au fost susținute în cadrul secțiunilor de dialog, ediția din acest an întrunind și trei secțiuni noi: „Studiul artelor în context european”, organizată și moderată de mem. cor. al AȘM Aurelian Dănilă, în Sala Panoramică a Muzeului de Istorie a Orașului Chișinău (a se vedea https://www.youtube.com/watch?v=qv7b0wqKBJQ); „Probleme ale psihologiei contemporane: provocări, controverse și soluții”, organizată la USM de dr. hab. Zinaida Bolea; precum și „Apartamentul Deschis – reflecții și întrebări”, inițiată de artistul plastic Lilia Dragneva.
În perioada 17-18 septembrie, participanții la conferință au susținut comunicările în cadrul secțiunilor organizate în format hibrid la instituțiile partenere ale evenimentului științific internațional: secțiunea „Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practice a fost organizată la Iași de dr. habil., prof. univ. Nicoleta Vornicu; secțiunea „Формування сучасної парадигми національної ідентичності: етнологічні, мистецтвознавчі та фольклористичні студії / Formarea unei paradigme moderne a identității naționale: cercetări etnologice, de istorie a artei și folclor” a fost organizată la Lviv de dr. hab. Olena Fedorchuk și dr. Romana Motyl; secțiunea „Arta și mitopoetica orașului în context național şi internațional a fost organizată la AȘM de dr. Natalia Procop; secțiunea „Probleme de lingvistică și literatură. Provocări actuale” a fost moderată de dr. Diana Dementieva și a avut loc la USM; secțiunea „Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală” și-a ținut lucrările la AȘM și a fost organizată de dr. Marina Miron; secțiunea „Știința istorică între provocări și și perspective” moderată de dr. hab. Liliana Rotaru a avut loc la USM; la MNIM și-a ținut lucrările secțiunea „Arheologia azi: probleme și soluții” organizată de Livia Ermurachi; la UTM s-a desfășurat secțiunea „Design: istorie și modernitate” moderată de dr. Liliana Platon; la USMF a lucrat secțiunea „Sănătate: condiție primordială a dezvoltării durabile a societății” organizată de dr. Alina Ferdohleb; la AGEPI și-a ținut lucrările secțiunea „Valorificarea patrimoniului prin intermediul drepturilor de proprietate intelectuală” sub responsabilitatea dr. Natalia Mogol; la UPS „Ion Creangă” a avut loc secțiunea „Educație pentru Patrimoniu” organizată de dr. Valentina Ursu, iar la Cahul, dr. Liudmila Chiciuc a întrunit colegii în secțiunea „Orașul Cahul – file de istorie și realități actuale”.
În perioada 21-22 septembrie, la MNIM are loc secțiunea „Cultura memoriei şi patrimoniul cultural în societatea post-totalitară: proiecte și practici de valorificare ştiințifică” organizată de dr. Ludmila D. Cojocaru și dr. Lidia Pădureac; la AȘM a avut loc secțiunea „Promovarea patrimoniului prin turism: oportunități și perspective” organizată de dr. Viorel Miron; la Iași s-a întrunit secțiunea „Științe exacte și inginerești în serviciul patrimoniului cultural” sub responsabilitatea dr. Mirela Zaltariov; la USM are loc secțiunea „Tradiții și evoluții în știința juridică națională” organizată de dr. hab. Rodica Ciobanu; secțiunea „Patrimoniu scris. Circulația cărții românești vechi în Moldova” este organizată la București de dr. Cristina Maria Spânu-Cîmpianu; iar la Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM se desfășoară două secțiuni – „Reverberații filosofice în patrimoniul cultural” organizată de dr. hab. Ana Pascaru, și „Știința politică și studiile de securitate pentru o dezvoltare sustenabilă a societății” moderată de dr. hab. Serghei Sprincean.
Conferința inițiată în septembrie 2019 este organizată de către Academia de Științe a Moldovei, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași, România), Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (or. Lviv), Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România), Universitatea Liberă din Berlin (Germania), în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iași; Institutul Național de Cercetare în Medicină și Sănătate al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Centrul Universitar „Bogdan-Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Universitatea Tehnică a Moldovei, Primăria Municipiului Buzău (România), Ente Regionale per il Patrimonio Culturale del Friuli Venezia Giulia (Italia), Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Oficiul Național al Turismului, Biblioteca Științifică „Andrei Lupan” (Institut) a Universității de Stat din Moldova, Muzeul de Istorie a Orașului Chișinău ș.a.
În fiecare an, în septembrie, statele semnatare ale Convenției Culturale Europene participă la Zilele Europene ale Patrimoniului, care este o acțiune comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Obiectivele Zilelor Europene ale Patrimoniului sunt creșterea gradului de conștientizare a cetățenilor europeni cu privire la bogăția și diversitatea culturală a Europei; crearea unui climat în care este stimulată aprecierea bogatului mozaic de culturi europene; sensibilizarea societății și a autorităților politice locale/centrale cu privire la necesitatea protejării patrimoniului cultural împotriva noilor amenințări.
Transmisiunea live-stream a fost asigurată de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale și este disponibilă la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=xXWjvyVYotw.
Mem. cor. al AȘM Liliana Condraticova
Secretar științific general al AȘM
