- Vizualizări: 679
Centrul Academic Internațional Eminescu a fost gazda unei suite de activități culturale organizate, la 29 august 2022, cu prilejul Sărbătorii Naționale Ziua Independenței Republicii Moldova. Este vorba de Masa rotundă „Vița-de-vie - izvor de admirație, inspirație și mândrie din moși-strămoși”, în cadrul căreia au fost lansate două volume - „Universalitatea viței-de-vie”, (Универсальность винограда”, „The universality of grapevine” și „Enciclopedie de viticultură ecologică”. De asemenea, au fost vernisate expoziții inedite cu soiuri de vița-de-vie „Struguraș de pe coline” și de lucrări „Vița-de-vie” în meșteșugărit și artizanat”. Evenimentul a fost moderat de directorul Centrului, dna Elena Dabija, care a salutat oaspeții, veniți să marcheze împreună acesteata zi.
Lucrarea „Universalitatea viței-de-vie”, este o apariție editorială inedită despre vița-de-vie ca plantă națională și despre vin ca produs cultural sau, cel puțin, acestea au fost câteva din propunerile vociferate în cadrul evenimentului de lansare. Se știe că respectul față de rodul viței-de-viei se regăsește la nivelul mentalității tradiționale în nobila idee că ceea ce crește din grâu (pâinea) și ceea ce crește din viță-de-vie (bacele transformate în vin) este dumnezeiesc. Anume despre vița-de-vie ca un simbol al statorniciei de neam, grupul de cercetători din Republica Moldova și România, nume cunoscute comunităților științifice din întreg spațiul românesc, au editat acest volum, autori fiind:
Alin-Ionel Dobrei, prof. univ., dr., Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara,
Alina Georgeta Dobrei, conf. univ., dr., Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara,
Petru Dărău, preot, Pâncota, România,
Eugeniu Alexandrov, dr.hab., conf. cercet., Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor,Chișinău, RM,
Vasile Botnari, dr.hab., conf. cercet., Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, Chișinău, RM,
Boris Gaina, acad.-coord., Secția științe ale vieții a AȘM, Chișinău RM.
Ediția a apărut la Editura Lexon-prim, cu contribuția financiară a Ministerului Culturii, în conformitatea cu decizia Comisiei de selecție pentru editarea cărții naționale.
La manifestare au participat nume de referință din cadrul mediului academic - acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, acad. Mihai Cimpoi, director fondator al Centrului Academic Internațional Eminescu, acad. Teodor Furdui, fondator al unei noi direcții în știință contemporană – sanocreatologia, destinate creării și menținerii dirijate a sănătății. Alături de autori au fost prezenți, de asemenea, specialiști cunoscuți ai domeniului - oenologul Gheorghe Arpentin, fostul director al ONVV, actualmente director Cercetare, Dezvoltare și Inovare în grupul de companii Purcari, dr.hab. Mihai Rapcea, prof., vice-director al Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, dr. Mihail Machedon, președinte al Comisiei de stat pentru testarea soiurilor de plante, dr.hab. Iurie Scutari, de la UTM, vinificator, dr. conf. Liviu Vacarciuc de la Universitatea Agrară de Stat, colegii de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, precum și specialiști în domeniul viticulturii, agriculturii, producători de vinuri, meșteri populari, alte persoane interesate. Marii absenți la lansare au fost reprezentanții oficiali ai instituțiilor de resort, deși au fost invitați.
De menționat că atmosfera fastuoasă a fost întregită de o expoziție impresionantă din struguri, soiuri interspecifice rizogene - Nistreana”, „Malena” şi „Augustina”, „Alexandrina”, „Ametist”, „Sarmis” ș.a., elaborate în cadrul Laboratorului Genetica Rezistenței Plantelor al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecția a Plantelor. Potrivit autorilor, soiurile interspecifice rizogene de viţă-de-vie au fost înalt apreciate cu diplome și medalii de aur, la saloanele de invenție şi expozițiile internaționale, precum şi de specialiști din domeniul vitivinicol. De asemenea, rezultatele investigațiilor în elaborarea metodologiei și crearea genotipurilor interspecifice rizogene de viță-de-vie cu rezistență sporită la factorii biotici și abiotic au fost apreciate, în 2019, cu „Premiul Academiei de Științe a Moldovei în domeniul agricultură” - „Acad. Ilie Untilă”. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate și în cadrul mai multor simpozioane naționale și internaționale, publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate.
Dr.hab. Vasile Botnari a mărturisit că lucrarea este despre fascinantă și miraculoasă vița-de-vie, care a fost pentru om o atracție permanentă, ba chiar un mister, dar și o binecuvântare. „Cartea este despre soiurile de viță-de-vie, dar și despre cum trebuie de consumat produsele vinicole. Venim în această lucrare cu o generalizare a tradițiilor din moși-strămoși, de pe plaiurile noastre. Noi cunoaștem vița-de-vie, din cele mai vechi timpuri, avem multe obiceiuri, tradiții legate de această plantă, multe cântece, avem multe lucrări științifice. Și noi ne-am dori ca aceste bune tradiții să fie transmise în continuare. Consider că lucrările pe care le-am editat, „Universalitatea viței-de-vie” și „Viticultura ecologică” vor fi un prinos pentru a menține dragostea pentru această cultură”, a spus dl Botnari. Cercetătorul Vasile Botnari a specificat că aceasta este a II-a ediție revizuită și completată, la care s-a muncit aproape doi ani, iar în prim-planul echipei de creație din Republica Moldova s-a aflat dr.hab. Eugeniu Alexandrov, care a depus o muncă enormă în realizarea acestui proiect editorial.
Co-autorul lucrării, Vasile Botnari a prezentat publicului soiurile de viță-de-vie, create recent la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor, acestea fiind soiuri rizogene care nu trebuie altoite, sunt mai rezistente la temperaturi de secetă și au o productivitate înaltă.
Acad. Mihai Cimpoi care a vorbit despre vița-de-vie în literatură. „Eu aș veni așa cu o idee de la bun început și cred că o să îmi dați dreptate, fiindcă popoarele au niște plante care ar putea fi considerate plante naționale. Eu cred că planta noastră națională este vița-de-vie. Dacă luăm istoria noastră, istoria de la daci, vița-de-vie este legată de istoria noastră. Chiar dacă Burebista s-a supărat și a nimicit suprafețele de viță-de-vie, a fost o catastrofă, a fost un genocid ecologic. Ei au declarat că este sfântă și noi trebuie să o considerăm sfântă și cred că în afară de faptul că este o băutură este și un medicament, aș zice eu. Este bine că noi cunoaștem aceste enciclopedii, instrument necesar pentru a cunoaște ce se întâmplă cu mediul nostru și cu ce ne hrănim, care este hrana noastră. Fiindcă multă lume, chiar și băutorii de vin, nici nu bănuiesc că, cultivarea viței-de-vie este o muncă extraordinară”, a spus acad, Mihai Cimpoi, mulțumind autorilor pentru că au ales Centrul Eminescu pentru această manifestare.
Acad. Boris Gaina, vicepreședinte al AȘM, co-autor al volumului, specialist în domeniul oenologiei și tehnologiei băuturilor alcoolice și nealcoolice, a menționat că ideea aceasta s-a născut atunci când Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecția Plantelor era parte componentă a Academiei de Științe a Moldovei. Academicianul a mulțumit întregii echipe de creație, care a lucrat cu determinare la editarea celei de-a II-a ediții a volumului, remarcând numele celor doi viticultori și savanți din Timișoara - Alin-Ionel Dobrei și Alina Georgeta Dobrei, preotului Petru Dărău, cu o pregătire foarte bună în domeniul cunoașterii viței-de-vie și vinului. Vicepreședintele AȘM a subliniat contribuția remarcabilă a savanților din Republica Moldova – dr.hab. Vasile Botnari precum și a talentatului selecționer dr.hab. Eugeniu Alexandrov, care a efectuat de fapt lucrul de bază timp de 12 ani.
„Eu văd din ce în ce mai mult vinul ca produs cultural”, avea să spună oenologul Gheorghe Arpentin, ex-director al ONVV, omul despre care se spune că știe totul despre vin și viță-de-vie. Ca un argument în susținerea afirmației, dar și o enormă oportunitate vede dezvoltarea turismului care a luat amploare în Republica Moldova. „Ceea ce este important pentru noi, să promovăm vinul peste hotare, pentru ca 80% din vinuri noi le exportăm, concurăm cu cele mai mari țări și ca să atragem atenția de ce trebuie să consumăm vinurile noastre, trebuie să arătăm prin ce ne diferențiem, ADN-ul nostru național, trebuie să aducem elemente care sunt credibile. Consider că trebuie să identificăm patrimoniul cultural în jurul vinului. Când vorbim de patrimoniu, mereu ne referim la UNESCO și nu numai clădirile și monumentele”, a punctat dr.hab. Gheorghe Arpentin, făcând trimitere la Georgia, considerată leagănul viței-de-vie și a vinului. Și dacă tot s-a spus că vița-de-vie e sfântă, oenologul a venit cu mai multe propuneri și provocări în ideea promovării viței-de-vie și vinului, or industria viti-vinicolă ar trebui să reprezinte una dintre ramurile principale ale economiei țării. Dl Arpentin a felicitat colectivul de autori, pe care îi cunoaște foarte bine din activitățile de cercetare, dar și practice de mai mulți ani. Consideră lucrarea a fi una foarte interesantă, amplă, executată foarte bine din punct de vedere poligrafic. A îndemnat autorii să continue și cu alte ediții, pentru că lucrarea lansată este valoroasă sub mai multe aspecte și scoate în evidență elementul național, tradițional al nostru cu care ar trebui să ne mândrim și să vorbim și lumii întregi despre aceasta.
Acad. Teodor Furdui a dat citire unei serii de citate și aforisme ale marilor gânditori, scriitori, poeți, în care este subliniată vița-de-vie, vinul, strugurii și importanța acestora în tradițiile popoarelor. Acad. Furdui a adresat cuvinte de felicitare și apreciere grupului de autori care au venit cu această splendidă lucrare, în speranța că va fi apreciată nu doar în mediul științific, universitar, dar își va găsi recunoaștere și în birourile înalților demnitari.
Invitații care au intervenit cu luări de cuvânt în cadrul evenimentului de lansare - dr. Mihail Machedon, dr.hab., prof. Mihai Rapcea, dr.hab. Iurie Scutari, dr. conf. Liviu Vacarciuc, dr.hab. Larisa Andronic – au vorbit atât despre importanța lucrării, ca noutate editorială de unicat, cât și despre autorii acesteia, apreciind efortul și rezultatul cercetărilor pe parcursul mai multor ani. Vorbitorii au reiterat faptul că țările vitivinicole cu o tradiție îndelungată promovează ideea că vinul nu este doar o licoare într-o sticlă, vinul este o poveste, reprezintă o istorie și o civilizație, cuprinde tradiție rurală și farmec urban, iar acest lucru a fost reflectat într-o manieră inedită de colectivul de autori de pe ambele maluri ale Prutului.
Volumul „Universalitatea viței-de-vie” este constituit din mai multe capitole, care ne prezinta vița-de-vie și vinul ca o parte importantă a istoriei noastre, strâns legate de momente remarcabile din istoria țării și ale oamenilor, cultivarea viței-de-vie fiind mult timp o îndeletnicire constantă a strămoșilor noștri. În lucrare vom găsi o multitudine de informații inedite despre vie și vin care, în mod sigur, vor trezi interesul pentru această plantă și pentru produsul obținut, dar și tradițiile și obiceiurile legate de acestea.
Așadar, volumul începe cu capitolul „Vița-de-vie și Religia”, în care este descrisă vița-de-vie și vinul în tradiția bisericii ortodoxe, vița-de-vie, struguri și vinuri în pictură, sculptură și iconografia bisericească, vița-de-vie, struguri și vinul din Vechiul și Noul Testament. De asemenea, vom regăsi Vița-de-vie în Mitologie, cu Dionysos – Zeul vinului și Legende și datini.
Un capitol aparte îl constituie Vița-de-vie și Arta - Vița-de-vie în pictură, Vița-de-vie în versuri, Vița-de-vie în maxime, or, artiștii au fost și ei atrași de fascinația viței-de-vie, căreia i-au adus elogii în scrierile, cântecele sau picturile lor. Nu puține sunt creațiile care au ca subiect vița-de-vie, strugurii și vinul și care au devenit celebre. Mai mult, în costumul tradițional românesc, frunza și strugurele de viță-de-vie, brodați cu fir verde, mov sau albastru, vorbesc despre îndeletnicirea oamenilor, unde activitatea principală era cultivarea vitei de vie, dar și despre belșug.
„Vița-de-vie și vinul în filme și balet” este un alt capitol, din care vom afla că filmele reprezintă o modalitate de materializare în timp și de promovare a tradițiilor și tehnicilor ecologice de cultivare a viței-de-vie și de producere a vinurilor de calitate.
Din capitolul „Vița-de-vie și heraldica”, ne vom convinge că heraldica unei țări tinde spre crearea unui armorial teritorial unitar, de tradiție și de o simplitate demnă de epoca heraldicii vii.
„Oenoturismul”, „Ampeloterapia, oenoterapia, oenogastronomia” sunt capitolele care încheie lucrarea și care cu siguranță vor trezi un interes sporit celor care vor intra în posesia acestui volum.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
