- Vizualizări: 670
Pe parcursul anilor au fost prezentate mai multe cazuri de succes ale Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor (IGFPP), unde s-a adus în atenția publicului realizările științifice și rezultatele unor implementări în sectorul real al economiei, în cadrul mai multor gospodării agricole. Una din cele mai fructuoase colaborări ale IGFPP, cu o durată de aproape 10 ani, este cea cu gospodăria agricolă din localitatea Rădoaia, raionul Sângerei, care a dat curs implementării recomandărilor specialiștilor institutului cu adaptarea parametrilor tehnologici la cerințele actuale.
În contextul celor menționate, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, împreună cu ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, dl Ion Perju și Secretarul de stat al Ministerului, dl Mihail Machidon, dr.hab. Vasile Botnari, actualmente, cercetător științific principal în cadrul institutului, inițiatorul proiectului de colaborare cu gospodăria respectivă, privind elaborarea și implementarea noilor soiuri și tehnologii, au efectuat, în ziua de 7 iulie 2020, o vizită de lucru la sectoarele de implementare a metodelor de adaptare, a parametrilor tehnologici ai culturilor cerealiere la condițiile de secetă pedologică de lungă durată. Scopul vizitei a fost familiarizarea cu rezultatele asistenței științifice în diminuarea consecinței secetei asupra culturilor agricole în anul curent.
Oaspeții au vizitat mai multe câmpuri de culturi cerealiere, luând act de rezultatele implementări realizărilor științifice ale Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor în condiții de producere - soiuri de culturi cerealiere cu rezistență sporită la secetă, modalități de adaptare a tehnologiilor de cultivare a plantelor în contextul schimbărilor climatice.
Doctorul habilitat Vasile Botnari a prezentat oficialilor realizările implementărilor științifice, subliniind că pe parcursul perioadei de vegetație a vizitat aceste loturi în mod constant, elaborând recomandări pentru fiecare sector în parte, începând cu pregătirea terenului și semințelor, înființarea culturii, acordând asistență științifică pe parcursul întregii perioade de vegetație. În acest sens, expertul a menționat că au fost optimizați parametrii de însămânțare, adâncimea patului de germinare, utilizate microelemente și reglatori de creștere ce au contribuit la încetinirea procesului de îmbătrânire fiziologică a plantelor în condiții de secetă. Dr.hab. Botnari a ținut să precizeze că astăzi nu este suficient să faci doar recomandări privind modul de îngrijire a anumitor culturi, dar trebuie neapărat de monitorizat întreg procesul de creștere și dezvoltare a plantelor. În context, savantul a accentuat importanța promovării eficiente a culturii de triticale, menționând posibilitatea de extindere și vânzare a materialului semincer atât în țară, cât și peste hotare. „În pofida faptului că din an în an înregistrăm soiuri mai performante, avem realizări în domeniul ameliorării și protecției plantelor, totuși, este o mare fluctuație a nivelului recoltelor la majoritatea culturilor agricole. Noi, cei care astăzi suntem antrenați în cercetare, avem datoria să contribuim prin cunoștințele acumulate, metode științific argumentate de adaptare a parametrilor tehnologici la temperaturi extremale, lipsă de umiditate, și altor schimbările climatice frecvența și intensitatea cărora se intensifică de la an la an. Una din greșelile sistematic comise este utilizarea parametrilor tehnologici, fără a ține cont de schimburile condițiilor de mediu și altor factori de producere. În acest context parametrii tehnologici trebuie de adaptat la condițiile reale care sunt specifice fiecărui câmp aparte, care trebuie utilizate sau aplicate diferențiat”, a menționat dr.hab. Vasile Botnari, subliniind că în agricultură, deocamdată, pe larg se iau decizii declarative, iar ca cercetător propune să se acționeze în baza unor soluții argumentat științific.
Conducătorul gospodăriei agricole din Rădoaia, Oleg Pânzaru, antrenat nemijlocit în procesul de producere, a remarcat performanța culturilor de triticale, rezistența sporită a soiurilor la condiții de secetă, diferite boli și dăunători, atestând totodată rezultate îmbucurătoare și în combaterea buruienilor datorită rotației chibzuite a culturilor în asolament și utilizării eficiente a măsurilor agrotehnice. În pofida condițiilor nefavorabile cauzate de secetă, șeful gospodăriei s-a arătat satisfăcut de rezultatele implementării realizărilor științifice în condiții de producere, exprimând recunoștință pentru asistența științifică și recomandările, oferite constant de către specialistul IGFPP, grație cărora actualmente gospodăria se poate mândri cu cele mai îngrijite și mai frumoase culturi agricole.
Oficialii s-au convins de starea satisfăcătoare a semănăturilor chiar și în condițiile acestui an cu un deficit evident de umiditate. „Ne aflăm în una din gospodăriile din satul Rădoaia, unde am văzut care sunt rezultatele de fapt al acestui an agricol, un an destul de dificil pentru noi toți. Am văzut, de asemenea, cum unii producători agricoli, care utilizează și avantajele părții științifice a RM, cu ajutorul noilor tehnologii, prelucrări chimice cu microelemente și reglatori de creștere la culturile din prima grupă, au reușit să obțină roade nu mai mici decât anii precedenți”, a declarat ministrul Ion Perju, precizând că roada de 4 tone de pe un hectar de triticale este un rezultat foarte bun pentru un an secetos și aceasta se datorează implicit aportului științific acordat de reprezentanții IGFPP.
Schimbările climatice nu sunt vorbe goale, pe parcursul ultimilor ani Moldova este supusă din ce în ce mai mult acestor riscuri, a menționat ministrul Perju, remarcând secetele destul de puternice din anii 2007, 2012, chiar și 2015. „Noi trebuie să ne schimbăm atitudinea atât față de mediul înconjurător, cât și față de agricultură. Trebuie să utilizăm noi tehnologii, noi aspecte și progresele tehnico-științifice. În primul rând, trebuie să păstrăm ceea ce ne dă natura, umiditatea în sol trebuie să fie păstrată prin asolamentele propuse de partea științifică, care au fost cimentate, de fapt, de-a lungul anilor. Nu ne putem permite ca într-o țară cu 2,5 milioane de hectare teren agricol să avem 360 de mii de hectare de floarea-soarelui. Trebuie să cultivăm și culturi agricole care să contribuie la menținerea și acumularea azotului și umidității în sol”, a mai relatat oficialul, reiterând necesitatea orientării și implementării pe scară largă a noilor tehnologii în stare să facă față schimbărilor climatice.
O impresie bună și o apreciere pe măsură a avut și președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care nu o singură dată a vizitat loturile experimentale din această gospodărie, fiind în funcția de vicepreședinte și prim-vicepreședinte al AȘM. Academicianul a avut posibilitatea să urmărească procesul de implementare a noilor soiuri cu rezistență sporită la boli și condiții climatice extreme, precum și a tehnologiilor avansate de cultivare oferite pe parcursul mai multor ani de dr.hab. Vasile Botnari, dar și alți specialiști de la IGFPP. Urmare a rezultatelor prezentate, președintele AȘM a propus ca în toamnă să se întrunească, în cadrul unui forum specializat, reprezentanți AȘM, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, specialiști din cadrul institutelor de cercetare de profil, ai sectorului producătorilor agricoli, unde se va lua în dezbatere această tema arzătoare, specialiștii vor elabora teze și recomandări, care ulterior vor fi propuse factorilor decidenți, cu scopul final de a veni în susținerea producătorilor agricoli și a susține agricultura din țara noastră, care, actualmente, este una din ramurile cele mai dezavantajate.
În contextul celor discutate, dr. hab. Vasile Botnari a rezumat că, concomitent cu celelalte probleme cu care se confruntă actualmente agricultura, neadaptabilitatea parametrilor tehnologici la principale culturi agricole în corespundere cu cerințele specifice în ontogeneză a varietăților de plante se va solda în continuare cu fluctuații considerabile a productivității si competitivității producției. Introducerea principiilor agriculturii de precizie va conduce la o schimbare a modalităților de luare a deciziilor agrotehnice, care concomitent cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, vor contribui în cele din urmă la sporirea și stabilizarea recoltelor, precum și a nivelului de cultura generală în agricultură.
Înainte de a vizita loturile gospodăriei agricole, președintele Ion Tighineanu și ministrul Ion Perju au avut o întâlnire și cu primarul satului Rădoaia, unde au discutat eventuale probleme privind dificultățile cu care se confruntă în cadrul companiei de recoltare, prognoza roadei, dar și situația producătorilor agricoli.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM,
s. Rădoaia, r. Sângerei, 7 iulie 2020