„Știința se măsoară azi cu ceea ce am putea spune, salvarea umanității”. Sau ce spun favoriții Premiilor AȘM, ediția 2020

12.11.2020
Vizitatori unici: 54

Chiar dacă Ziua Științei din acest an a fost umbrită de pandemia de coronavirus, de altfel, ca și multe alte aniversări și manifestări de rezonanță, totuși, pentru unii reprezentanți ai comunității științifice ziua lor profesională a fost un adevărat prilej de bucurie și sărbătoare.

De Ziua Științei, mai mulți cercetători s-au învrednicit de Premiile Academiei de Științe, pentru rezultate valoroase obținute în domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte, precum și pentru promovarea științei în mass-media, premii ce au fost înmânate în cadrul ședinței solemne online a Adunării Generale a AȘM, la 10 noiembrie.

Tradițional, de Ziua Internațională a Științei, Academia de Științe a Moldovei îi onorează pe cei mai buni în domeniile științifice de competență. Comisia de decernare a Premiului AȘM, în frunte cu acad. Mihai Cimpoi, au avut anul acesta o misiune, de-a dreptul dificilă, în a selecta din lista pretendenților, care s-au dovedit a fi foarte buni, pe cei mai destoinici de a fi onorați cu titlul de Laureat al Premiului AȘM. Citându-l pe Lars Heikensten, președintele Fundației Nobel, organizație care atribuie celebrele recompense create din dorința inventatorului suedez Alfred Nobel, care a spus că „Pandemia este o mare criză pentru omenire, dar ea ilustrează cât de importantă este știința”, și Academia noastră respectă această tradiție. Cel puțin, suntem siguri că laureații Premiilor AȘM a ediției curente vor ține minte pentru mult timp, dacă nu chiar pentru toată viața, de ceremonia de premiere din acest an și condițiile în care au fost premiați, dar și ce emoții i-au încercat în tot acest demers spre victorie.

Serviciul de Presă al AȘM a reușit să discute după ceremonia de decernare a premiilor cu câțiva din laureații desemnați, rugându-i să împărtășească din trăirile lor, emoțiile, bucuriile de a fi onorați de Academia de Științe într-o zi cu semnificație majoră pentru ei.  

Doctor habilitat, profesor universitar Iraida Condrea (Universitatea de Stat din Moldova), este deținătoarea Premiului în domeniul limba română „Eugeniu Coşeriu”, pentru ciclul de lucrări Studii de lingvistică și sociolingvistică, studiul textului.

Laureata premiului ne-a mărturisit că n-a fost o surpriză foarte mare, pentru că a participat la concurs, dar o onorează foarte mult că a primit premiul acesta din partea Academiei. „Eu nu sunt angajată a Academiei, doar așa sporadic. Am lucrat ultimii peste 30 de ani numai la Universitate, dar m-am simțit și am fost, cred că pe bune, omul Academiei, în sensul că am participat la toate evenimentele care aveau loc aici. Am făcut parte din multe comisii și mai ales pentru mine a fost important că am avut niște proiecte care s-au desfășurat sub egida Academiei și acesta este un impuls foarte mare pentru mine ca cercetător”, a menționat prof. Iraida Condrea, care, prin perfecțiunea si vocația sa, menține de-a lungul anilor prestigiul, onoarea, dar și dragostea pentru limba română. Câștigătoarea Premiului AȘM a ținut să specifice că pentru un cadru didactic este foarte important să cerceteze. „Cei care predau în universități, cred că în mod obligatoriu trebuie să facă cercetare și iată posibilitatea aceasta de cercetare ne-a oferit-o cu mare generozitate Academia”, este de părere intelectualul. 

Premiul în domeniul literatură „Grigore Vieru” a fost atribuit doctorului habilitat, profesor universitar Elena Prus (Universitatea Liberă Internațională din Moldova), pentru ciclul de lucrări Literatura ca demers intercultural.

Întrebată dacă a fost surprinsă să afle că este deținătoarea acestui premiu, prof. Elena Prus a relevat că atunci când depui dosarul la concurs, ai o speranță, niciodată însă nu știi parcursul, nu știi contracandidații, de aceea nu te poți măsura. Știi doar ce ai depus și te măsori cu tine însuți pentru un moment.

Cât privește lucrarea și cum a lucrat la ea, profesorul universitar a spus că este o temă la care lucrează mai mulți ani. „Mi-am ales pentru carte o temă emblematică „Laureații Premiului Nobel și parcursul lor geocultural”. Este o temă care, având deja o anumită experiență în literatura universală și în literatura comparată, m-am gândit că trebuie să te apropii de niște vârfuri pentru a înțelege ce este acest premiu, pentru ce se decernează, să te măsori cu niște spirite foarte mari, cu niște valori exponențiale, care au marcat lumea. Mai ales și în special, că acest premiu ne-a dat foarte multe bătăi de cap. Niciodată cei pe care am așteptat, aproape că nu au fost și ei premiați și această intrigă extraordinară, acest spectacol, pe care îl oferă, în fiecare an, exact ca și acum, în luna octombrie și noiembrie, Premiul Nobel, este o surpriză foarte mare”, a punctat dr.hab. Prus. Cercetătoarea a specificat în context, că în studiul său i-a analizat pe cei de după 2000, cei în care s-a bătut foarte mult. Mulți dintre ei nici nu sunt scriitori, a precizat profesorul, aceasta însemnând că valoarea e dincolo și e mai mare decât literatura, acestea fiind niște proiecții care ne vin prin literatură, niște genuri absolut novatoare, niște demersuri alternative. Subliniind semnificația acestui premiu, Premiul Nobel, prof. Prus a remarcat că parcursul se reduce la aceea că, de fapt, nu doar pentru valoarea estetică și literară el se acordă, dar pentru valoarea independenții personalității, a unui demers rebel, a unui demers alternativ al umanității.

Câștigătoarea Premiului AȘM, prof. Elena Prus a reliefat că pentru dumneaei, Academia de Științe este chiar o instituție extrem de emblematică, mai exact este ceea ce însumează niște ipoteze, niște căutări permanente, niște soluții. „Academia de Științe este locul unde, așa cum în Franța bine se spune, stau oamenii nemuritori, deci, rezultatele lor sunt nemuritoare. Știința se măsoară azi cu ceea ce am putea spune, salvarea umanității, astăzi umanitatea fiind într-o mare derivă, într-o mare capcană cu această megacriză a covid-ului soluțiile se așteaptă de la știință, ceea ce înseamnă că știința este un simbol al salvgardării omenirii și emblematic mi se pare acest parcurs și această așteptare de la știință”, a conchis proaspătul laureat.

Dr.hab. în științe politice, prof. univ. Victor Juc, s-a învrednicit de Premiul în domeniul drept şi științe politice „Constantin Stere”, pentru ciclul de lucrări Oportunități și constrângeri de modernizare social-politică a Republicii Moldova în contextul apropierii europene și transformării relațiilor internaționale. Profesorul Victor Juc, care este și director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologie, dar și vicepreședinte al Consiliului directorilor institutelor de cercetare, ne-a mărturisit că Premiul Academiei de Științe a Moldovei în domeniul dreptului și științelor politice „Constantin Stere” comportă pentru el o încărcătură deosebită, dat fiind că este apreciată activitatea de cercetare științifică de către oamenii de știință, specialiști de marcă. „Nu m-am pregătit în mod special pentru a participa la concurs, dar a fost o perioadă mai fructuoasă în activitatea de cercetare științifică, mai ales, în condițiile în care monografia „Dimensiuni ale relațiilor internaționale contemporane” reprezintă o lucrare de totalizare a cercetărilor în domeniul științei relațiilor internaționale. Țin să precizez că în acest sens, se include finalizarea proiectului instituțional „Modernizarea social-politică a Republicii Moldova în contextul extinderii procesului integraționist european”, având onoarea să conduc echipa de cercetători”. Proaspătul laureat a ținut să sublinieze că acest premiu reprezintă o distincție deosebită pentru el și le mulțumește tuturor celor care au apreciat rezultatele sale științifice și care l-au ajutat să le obțină.

Premiul în domeniul istorie și filosofie „Alexandru Boldur” a fost revendicat de un alt grup de cercetători, compus din dr.,conf.univ. Ludmila Cojocaru, dr.hab., prof.univ. Anatol Petrencu, dr., conf. univ.Virgiliu Bîrlădeanu, dr. Elena Postică, dr., conf.univ. Lidia Pădureac (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți), pentru ciclul de lucrări Memoria victimelor regimului totalitar. Despre cum a muncit echipa de cercetători, ce reprezintă acest exercițiu al memoriei, dar și cum îi onorează distincția Academiei, ne-a relatat dr.,conf.univ. Ludmila Cojocaru. „Această memorabilă distincție a Academiei de Științe este rezultatul muncii unei echipe de cercetare, în cadrul Programului de Stat la tema memoriei victimelor deportărilor staliniste, un program care s-a finalizat în 2018. Prin această colecție de studii, am readus în spațiul public memoriile persoanelor care, mai bine de jumătate din viața lor, au trăit sub stigmatul de dușman al poporului. Aceste amintiri, aceste memorii sunt însoțite prin analize științifice ale cercetătorilor, în care venim cu concluzii, cu sinteze pe marginea experiențelor trăite de oamenii care ne-au împărtășit amintirile dureroase”, a subliniat cercetătoarea. Din păcate, a ținut să precizeze proaspătul laureat al Premiului AȘM, statul Republica Moldova nu a considerat de a fi dată continuitate acestei teme importante pentru societatea din RM, finanțările și cercetările ulterioare, după 2018 până în prezent, având loc prin suportul proiectelor europene, menționând în mod special, proiectele promovate de Ambasada Republicii Lituania la Chișinău.

Premiul în domeniul studiul artelor „Maria Bieşu” a fost adjudecat de o echipă de cercetătoare constituită din dr. Natalia Procop, Valentina Negru, Livia Sârbu, Marina Cercașin, dr.hab., conf.univ. Aurelia Hanganu (Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”), pentru ciclul de lucrări Miscellanea Culturalis: artă, filologie, istorie. Dr.hab. Aurelia Hanganu, care a avut și onoranta calitate de a coordona acest grup, ne-a relatat că Premiul AȘM „Maria Bieșu” pentru acest grup de tinere este, pe lângă o înalta apreciere a reușitelor lor în domeniul cercetării, si o importantă încurajare să ne continuăm munca. „Este o echipa tânăra care actualmente s-a antrenat în cercetarea aspectelor legate de promovarea imaginii orașului din diferite perspective - ca subiect al vizitelor turistice, ca subiect al cercetării istorice și de artă, sau ca izvor de cunoaștere filologică. Aceasta ne dă speranța că la sfârșitul proiectului de cercetare în care colaborăm să propunem comunității științifice și publicului larg alte informații și cunoștințe relevante”. Conferențiarul a felicitat colegii laureați, dar și pe toți cei care fac cercetare sau care ajută în activitatea de cercetare, dorindu-le multă cutezanță și mult succes. Totodată, proaspăta laureată a încurajat, mai ales pe cei tineri, să îndrăznească a aborda diferite aspecte ale cercetării științifice.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: