- Vizualizări: 532
Este recunoscut faptul că, în Secolul XXI, știința și tehnologia sunt motoarele principale ale dezvoltării economice și sociale care schimbă cu o viteză fascinantă modul în care trăim, activăm și interacționăm unii cu alții.
Cercetarea științifică dezvoltă gândirea critică, pregătește potențialul uman pentru activități de inovare, stimulează dezvoltarea tehnologică, ceea ce poate contribui la diversificarea economiei, creșterea calității produselor și, ca urmare, a competitivității lor pe piețele europene și internaționale. Statele lumii cu un nivel înalt de dezvoltare economică au demonstrat cu prisosință că investițiile în cercetare sunt investiții în progresul societății pe termen lung.
Este important ca cercetarea științifică să se dezvolte într-un mediu concurențial adecvat, gestionat cu responsabilitate pentru a stimula colaborarea și schimbul de experiență în beneficiul țării și al cunoașterii în general. Mediul concurențial este asigurat, de obicei, de diversitatea entităților cu activități de cercetare. În România, de exemplu, este Academia Română cu 70 de institute și centre de cercetare, dar sunt și 46 de institute naționale de cercetare și 49 de universități publice. În Slovenia, țară cu 2 milioane de locuitori, activează Academia de Științe și Arte a Sloveniei, 16 institute naționale de cercetare, 8 centre de excelență și 5 universități publice. De menționat că România este reprezentată în prestigiosul clasament internațional Scimago pentru sectorul cercetare-dezvoltare de 46 de instituții, Academia Română ocupând prima poziție la nivel național (https://www.scimagoir.com/rankings.php?country=ROU&ranking=), iar Slovenia este reprezentată de 14 instituții (https://www.scimagoir.com/rankings.php?country=SVN). În Cehia, cu peste 10 milioane de locuitori, funcționează Academia de Științe și Arte a Cehiei cu 54 institute de cercetare, precum și 9 centre de excelență, 40 institute și centre regionale de cercetare, 26 de universitîți publice, țara fiind reprezentată în ratingul internațional Scimago de 57 de instituții, Academia de Științe ocupând prima poziție la nivel național (https://www.scimagoir.com/rankings.php?country=CZE#google_vignette), similar Academiei Române.
Republica Moldova, după mai mulți ani de reforme și optimizări în domeniul cercetării, are în clasamentul Scimago doar două instituții: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Academia de Științe a Moldovei. De menționat că țările din Europa de Est, care au dat dovadă de o abordare responsabilă în procesul realizării reformelor în domeniul cercetării și au continuat practicile verificate în timp de a avea academii cu institute de cercetare, cum ar fi Polonia și Cehia, actualmente se regăsesc în topul clasamentului Scimago. Este important și faptul că institutele de cercetare din aceste țări, fiind persoane juridice, își păstrează vizibilitatea la scară globală, ceea ce reprezintă cheia succesului în competițiile acerbe pentru atragerea finanțării din surse internaționale.
În condițiile actuale ale Republicii Moldova, este imperativă atragerea surselor externe de finanțare, care ar complementa finanțarea destul de modestă (vorbind în limbaj diplomatic) de la buget. În calitatea mea de expert cu experiență de zeci de ani în domeniu, atrag atenția comunității academice și factorilor de decizie la următorul aspect: concentrarea excesivă a cercetării în una sau două mega-organizații este o cale fără șanse la succes. Eșecul în acest caz poate fi cauzat de dificultățile ce țin de menținerea unui mediu concurențial și de asigurare a flexibilității, vizibilității și competitivității entităților de cercetare la scară națională și internațională, fără de care în lumea modernă nu poate fi promovată o cercetare de excelență, de rezultatele căreea ar beneficia întreaga societate.
Acad. Ion Tighineanu,
președinte al AȘM, membru al Consiliului Științific Internațional
Sursa: Literatura și Arta nr. 23 (4108) din 6 iunie 2024
