Știința este prezentă în viața cotidiană a fiecăruia dintre noi prin toate obiectele cu care interacționăm zi de zi

(Înterviu, în exlusivitate, de Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare)

M.c. Alexandru STRATAN: Ziua Științei reprezintă oportunitatea pentru îmbunătățirea

interconectărilor între știință și societate în vederea rezolvării unor provocări globale,

așa cum este și actuala pandemie, totodată, este șansa pentru mobilizarea tuturor

factorilor interesați - de la oficiali guvernamentali, până la media și la elevi - în jurul

 temei ”știință pentru pace și dezvoltare”'.

 

Dr.hab., prof. Victor JUC: „ Oamenii din cercetare prezintă continuu rezultatele

lor științifice și dacă acestea ar fi implementate într-o mică măsură, situația din Republica Moldova

ar fi mult mai bună la capitolele privind statul de drept, societate incluzivă,

economie funcțională de piață, funcționalitate instituțională”.

 

Este 10 noiembrie și vorbim despre știință, despre Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare, dar și despre oamenii care au ales un drum al cercetării. Astăzi, însă nu voi încerca să surprind profilul sau perspectiva unui om de știință, în contextul acestei zile. Astăzi, voi stărui asupra sărbătoririi în sine a acestei zile, cum este marcată, prin ce este marcată, cât de importantă este ea pentru oamenii săi și cum văd ei o revizuire majoră a rolului științei în societate. Există numeroase discuții, mai ales în ultima perioadă, în ceea ce privește rolul pe care îl are știința în viața noastră. Încrederea publicului în cercetare este sever împiedicată de tot ce s-a produs în domeniu, și mă refer aici la situația din Republica Moldova, pe fundalul mai multor reforme, dezbaterile din jurul acestora oferind o mai mare investiție de atenție între publicul larg, politic, cei care fac știință și cei care absolutizează știința.

În contextul pandemiei, am văzut că aceasta a pus la grea încercare știința, punând stres și o enormă tensiune pe întreg sistemul științific, în special cel medical. În cei aproape doi ani, să zicem așa,  de primă carantină planetară, oamenii și-au întors privirile și încrederea către știință, văzând în ea o ultima speranță de supraviețuire. Pandemia a ilustrat o dată în plus necesitatea științei, a științei medicale, a rolului ei, deși cunoaștem cu toții, că a scos în evidență și anumite fragmentări, carențe, științele medicale trecând prin câteva probe de foc în materie de gestionare a riscurilor prin care au trecut milioane de oameni, dar și de predictibilitate, or, oamenii de știință sunt văzuți ca niște prezicători.

De Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare, discutăm cu doi oameni dedicați științei, cu două personalități bine cunoscute atât în mediul academic, cât și în spațiul public, evidențiindu-se printr-un caracter riguros, dar și o activitate științifică și managerială la fel de riguroasă, sunt văzuți și auziți cel mai frecvent la posturile de Radio și TV din țară,  sunt curajoși și asumați. Așadar, astăzi, vă propunem un nou format de dialog și vom discuta cu membrul corespondent Alexandru STRATAN, director al Institutului Național de Cercetări Economice, președintele Consiliului Directorilor Institutelor de Cercetare și cu doctorul habilitat, profesor universitar Victor JUC, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, vicepreședinte al Consiliului Directorilor Institutelor de Cercetare. Vom încerca să aflăm cum marcăm această zi, ce ar mai însemna această zi, în afară de sărbătorirea ei, ce ne oferă știința azi, ce rol vrea să ocupe ea în viața omului, ce obiective are pentru Republica Moldova și care e raționamentul instituirii Zilei internaționale a fetelor (!) și femeilor cu activități în domeniul științei. Și pentru că știința ne oferă ideea de minte, să încercăm să ne schimbăm convingerile. Să investim în curiozitate și să simțim pulsul zilei.

 

O consemnare de

Eugenia TOFAN

 

1. Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare este marcată în fiecare an la 10 noiembrie. Aceasta a fost stabilită în anul 2001 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Cu ce scop a fost instituită marcarea acestei zile și în afară de sărbătorirea ei ce ar mai putea însemna?

M.c. Alexandru Stratan: Comunitatea științifică din Republica Moldova sărbătorește anual, în data de 10 noiembrie, Ziua Științei, eveniment marcat în contextul Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare. Această zi vine în fiecare an cu două motive principale de a sărbători: în primul rând, atragerea atenției populației asupra rolului primordial al științei în dezvoltarea durabilă a întregii societăți și atragerea atenției asupra provocărilor cu care se confruntă domeniul respectiv, de asemenea, marcarea Zilei internaționale a științei pentru pace, care are drept scop promovarea solidarității naționale și internaționale și sprijinirea democrației și păcii în lume.

Prof. Victor Juc: Prin stabilirea Zilei Internaționale a Științei pentru Pace și Dezvoltare s-au urmărit mai multe obiective, printre care: să imprime valoare adăugată proceselor de obținere și implementare a rezultatelor științifice în contextul societății bazate pe cunoaștere, consolidând coordonatele praxiologică și aplicativă a științei; să sporească rolul oamenilor de știință în societate, inclusiv prin schimbarea atitudinii din partea autorităților, depășind percepțiile seculare privind apartenența (oamenilor de știință) la o castă care desfășoară activități utile, dar necunoscute (societății); să contribuie la amplificarea legăturilor dintre oamenii de știință prin prezentarea de proiecte comune și clusterizare.

2. Ce reprezintă astăzi Ziua Științei și ce oportunități de a inspira oamenii să se implice și să învețe cât mai multe lucruri despre știință?

M.c. Alexandru Stratan: Ziua Științei reprezintă oportunitatea pentru îmbunătățirea interconectărilor între știință și societate în vederea rezolvării unor provocări globale, așa cum este și actuala pandemie, totodată, este șansa pentru mobilizarea tuturor factorilor interesați - de la oficiali guvernamentali, până la media și la elevi - în jurul temei ''știință pentru pace și dezvoltare”'.

Prof. Victor Juc: Ziua Internațională a Științei este sărbătoarea profesională a oamenilor de știință, care, în Republica Moldova, nu se bucură de înaltă apreciere din partea autorităților, indiferent de coloratura politică. La rîndul lor, oamenii de știință n-au devenit și nici nu vor deveni un grup de presiune, capabil să se impună, mai ales în condițiile actuale de subfinanțare și incertitudine. În general, oamenii de știință nu se dovedesc a fi abili și eficienți în promovarea intereselor corporativiste și a rezultatelor științifice obținute, societatea puțin este familiarizată cu cercetările desfășurare: toți vorbesc despre importanța cognitivă și axiologică a științei, însă această ocupație nu se bucură de prestigiu, din cauza că solicită mai multe eforturi, dar remunerarea este mică.

3. De ce Ziua Mondială a Științei este completată cu sintagma „… pentru Pace și Dezvoltare?” Cum realmente contribuie ea la pacea și dezvoltarea mondială?

M.c. Alexandru Stratan: Din perspectiva științei, „… pentru Pace și Dezvoltare”, putem structura  următoarele contribuții pe care le poate aduce mediul academic:

- Cooperarea științifică pe plan internațional, care poate contribui la consolidarea societății naționale și internaționale prin dezvoltarea și promovarea politicilor, precum: politicile comerciale, politicile de dezvoltare, de extindere și de vecinătate, politica externă și de securitate comună și relațiile politice și diplomatice cu țări terțe și cu instituții multilaterale.

- Pentru a ajunge la o economie durabilă, comunitatea științifică poate influenta și contribui la dezvoltarea foii de parcurs a Uniunii Europene “Pactul verde european”, prin dezvoltarea unor tehnologii ecologice în sectorul industrial și  introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase; decarbonizarea sectorului energetic; îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor; colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de mediu la nivel mondial, etc.,

Prof. Victor Juc: Sintagma „pentru Pace și Dezvoltare” transmite un mesaj teleologic, în sensul atingerii unor obiective strategice de caracter aplicativ și comportă un mesaj profund umanist. Necesitatea de a contribui la asigurarea păcii are drept scop responsabilizarea oamenilor de știință, ca rezultatele activității lor să nu fie folosite (cu concursul lor nemijlocit) la amplificarea și extinderea conflictelor, inclusiv armate, mai ales în contextul descentralizării aplicării violenței la nivel global și apariției amenințărilor noi în perioada post-război rece.

Necesitatea de a contribui la dezvoltare pune în valoare dimensiunea aplicativă a științei. Însă acest obiectiv își găsește valorificare, cu predilecție, în economiile trigh tech și în cele industrial dezvoltate (folosind tipologia lui A. și H. Toffler), dar nu și în cele subdezvoltate. Acest decalaj se va amplifica în condițiile noi, dictate de obiectivele privind digitalizarea și economia verde.

4. Dacă ați putea puncta măcar câteva din obiectivele Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare?

M.c. Alexandru Stratan: Obiectivele Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare sunt:

- creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui deosebit de mult la o societate globală mai pașnică și sustenabilă;

- promovarea și consolidarea solidarității naționale și internaționale cu privire la domeniul științei între țări, inclusiv țările în care există diverse conflicte;

- consolidarea interesului pentru știință și tehnologie, în special ca instrument ce poate fi utilizat în beneficiul societăților;

- creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice referitor la problemele cu care se confruntă domeniul științei din toate colțurile lumii.

Prof. Victor Juc:Unele obiective strategice pentru Ziua Internațională a Științei ar fi (inclusiv cu extensiune asupra Republicii Moldova): ridicarea statutului oamenilor de știință în societate; facilitarea accesului la contractarea fondurilor și programelor pentru finanțarea extrabugetară a cercetărilor; contrareforma domeniilor de cercetare și inovare.

5. Despre ce resurse relevante am putea vorbi astăzi pentru a sărbători Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare și cum ar putea fi acestea încadrate în activitatea curentă a celor vizați?

M.c. Alexandru Stratan: Ziua Mondială a Științei reprezintă o oportunitate atât pentru mediul academic, cât și a întregii societăți, pentru că, știința este prezentă în viața cotidiană a fiecăruia dintre noi prin toate obiectele cu care interacționăm zi de zi.

INCE contribuie la dezvoltarea social-economică a țării prin realizarea cercetărilor științifice de profil economic, financiar, statistic, reformarea sferei sociale și integrarea Republicii Moldova în circuitul economic mondial. Programele de activitate ale institutului s-au orientat spre realizarea de cercetări fundamentale și aplicative de importanță majoră, cercetări științifice interdisciplinare complexe desfășurate în cadrul parteneriatelor naționale și internaționale,  promovarea rezultatelor obţinute din cercetare prin publicaţii ştiinţifice, efectuarea studiilor și analizelor operative la solicitarea autorităților publice. Totodată, în competența și atribuțiile institutului sunt incluse formarea cadrelor științifice de înaltă calitate, dezvoltând pe această cale capacităţile umane şi promovând tinerii cercetători, aprofundarea, fortificarea şi extinderea relaţiilor de colaborate cu instituţii din ţară şi centre de cercetare de peste hotare, informarea publicului despre tendințele de dezvoltare economică în țară prin  participări la emisiuni televizate, publicarea rezultatelor în mass-media şi web.

Dimensiunea aplicativă a rezultatelor efectuate în carul INCE cuantifică elaborarea  proiectelor de strategii şi acte normative; ajustarea metodologică pentru estimarea şi evaluarea impactului unor politici şi/sau fenomene economice asupra asigurării securităţii statului, creşterii şi prosperării sociale, realizarea de prognoze şi scenarii în baza unor modele econometrice ajustate la condiţiile actuale ale ţării etc.

Dimensiunea ştiinţifică a cercetărilor înscrie numărul crescător al publicaţiilor ştiinţifice – monografii şi capitole în monografii editate în ţară şi peste hotare; articole ştiinţifice în reviste de profil naţionale şi peste hotare, publicaţii şi prezentări la foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale, alte publicaţii. Doar în perioada 2010-2020 au fost editate 61 monografii, 83 ghiduri și studii practice, peste 800 de articole publicate în diverse reviste ştiinţifice. Totodată sunt utilizate metode moderne de diseminare a rezultatelor activităţii ştiinţifice fiind înregistrate în baze de date academice și platforme în acces deschis.

Anual INCE organizează peste 20 de manifestări științifice și stiințifico-practice la care participă cercetători științifici din diverse instituții/centre de cercetare și universități, reprezentanții autorităților publice centrale și locale, organizații publice și private, reprezentanți ai business-ului, masteranzi și doctoranzi.

Prof. Victor Juc: Oamenii de știință vor marca foarte modest sau chiar nu vor marca sărbătoarea consacrată Zilei Internaționale a Științei. Însă, în ultimă instanță, se mulțumesc „cu ce este”, regretând profund că a lor activitate nu este apreciată la justa valoare. Ei produc cunoștințe și valori, dar mereu li se spune că nu sunt capabili să contracteze linii de finanțare din străinătate, neînțelegându-se deliberat că Republica Moldova nu este Germania, Franța sau Statele Unite ale Americi. Oamenii din cercetare prezintă continuu rezultatele lor științifice și dacă acestea ar fi implementate într-o mică măsură, situația din Republica Moldova ar fi mult mai bună la capitolele privind statul de drept, societate incluzivă, economie funcțională de piață, funcționalitate instituțională.

6. Ce a făcut știința pentru noi, societate, în ultimii doi ani, sa-i numim așa, de primă carantină mondială? Există astăzi acel potențial de a contribui cumva la remodelarea relației dintre știință și societate sau mai bine zis, readobândirii încrederii publicului în știință?

M.c. Alexandru Stratan: Perioadă pandemiei globale de COVID-19 a demonstrat în continuare rolul esențial al științei în abordarea provocărilor globale, de la avansarea cunoștințelor despre virus, la dezvoltarea tehnicilor de testare și, în cele din urmă, la crearea vaccinului împotriva virusului. Prin urmare, pandemia a creat premieze pentru îmbunătățirea interconectărilor între știință și societate, precum necesitatea științei deschise. Este nevoie de mai multă transparență în modul în care cunoștințele științifice sunt create și comunicate publicului larg, care ar putea influența deciziile importante care afectează milioane de oameni. De aceea, Știința Deschisă nu trebuie să rămână doar un deziderat pentru mediul academic, ci un obiectiv care trebuie realizat în timp relativ util, pentru că, de rapiditatea publicării rezultatelor științifice, depinde luarea deciziilor eficiente și progresive.

Prof. Victor Juc: Știința salvează omenirea în contextul pandemiei prin: crearea vaccinului anticoronavirus de tip nou; prezentarea recomandărilor pentru menținerea dezvoltării economice, funcționarea instituțiilor puterii de stat, elaborarea politicilor sociale.

Trecînd de la general prin particular la unic, vom sublinia că în ultimii ani Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice a prezentat 84 de avize la solicitările Curții Constituționale, contribuind la fundamentarea științifică politico-juridică a deciziilor adoptate de unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova.

7. E un fapt dovedit și chiar măsurabil că ponderea bărbaților în cercetare este mai mare, deși în ultimii ani balanța a început să se echilibreze, inclusiv în alegerea în funcții de conducere a femeilor. Dar care totuși a fost necesitatea, oportunitatea sau raționamentul instituirii Zilei internaționale a fetelor (!) și femeilor cu activități în domeniul științei? E singurul domeniu unde este evident acest fapt? Nu ar însemna asta tocmai un act de discriminare?

M.c. Alexandru Stratan: Ziua internațională a fetelor și femeilor cu activități în domeniul științei se marchează la 11 februarie în întreaga lume. Adunarea Generală a ONU a adoptat la 22 decembrie 2015 o rezoluție privind stabilirea unei zile internaționale dedicate recunoașterii rolului important al fetelor și femeilor în domeniile științei și tehnologiei. Ziua internațională a fetelor și femeilor în domeniul științei este o provocare pentru schimbarea preconcepției și a stereotipurilor de gen. Inegalitatea dintre bărbați și femei în domeniul științei încă mai persistă. Astfel, doar unul din trei cercetători este femeie în Uniunea Europeană și 80% dintre posturile academice superioare sunt deținute de bărbați.

Prin urmare, Ziua internațională a fetelor și femeilor în domeniul științei are ca obiectiv, susținerea în mod constant egalitatea dintre bărbați și femei, solicitând, de exemplu, un acces mai bun la poziții academice și noi măsuri pentru îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Creșterea substanțială a numărului de femei de toate vârstele care au competențe relevante, inclusiv competențe tehnice și profesionale, trebuie să fie o prioritate, pentru ocuparea locurilor de muncă decente.

Prof. Victor Juc: Două raționamente au stat la baza instituirii Zilei Internaționale a femeilor și fetelor din știință:

impulsionarea participării femeilor și fetelor în activitatea de cercetare științifică, inclusiv extinderea numărului; includerea în contextul general privind politicile de gen. Această acțiune nu putea să nu aibă efecte benefice asupra dezvoltării științei, în activitatea de cercetare științifică nu este prezentă discriminarea.

Vă mulțumim pentru acest interviu și Vă dorim succese notabile în activitatea Dumneavoastră de cercetare, iar toate inovațiile pe care le înregistrați să influențeze în cel mai frumos mod, dar mai ales util, viața noastră, a oamenilor care mai cred că știința contează.

Vă mulțumim și noi.