- Vizualizări: 312
La Academia de Științe a Moldovei a avut loc Atelierul de lucru „Securitatea alimentară prin prisma asocierii la Programul UE Orizont Europa”. Evenimentul și-a ținut lucrările la 23 iunie 2021, în format online, în cadrul Platformei „Securitatea Alimentară și Siguranța Alimentelor”, coordonată de prof. univ., dr. hab. Rodica Sturza.
La lucrările atelierului au fost invitați toți actorii indicați în sectorul alimentelor, nutriției, agriculturii durabile, bioeconomiei, evenimentul fiind moderat de coordonatorul Platformei, prof. univ., dr. hab. Rodica Sturza.
Cu un cuvânt de salut către participanții la întrunire a fost prezent președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, care a menționat că atelierul de lucru care se desfășoară astăzi este unul foarte important și ține de o platformă științifică, alături de celelalte trei platforme, pe care Academia de Științe le-a inițiat un an și jumătate în urmă și care au demonstrat pe parcurs că, în cadrul acestora au fost susținute prelegeri foarte importante cu o participare largă a cercetătorilor, inclusiv a experților, în mai multe cazuri și de peste hotare. Președintele AȘM i-a mulțumit prof. Rodica Sturza pentru că a selectat anume acest moment pentru desfășurarea atelierului respectiv, or, actualmente se negociază asocierea Republicii Moldova la Programul comunitar Orizont Europa și este clar că, comunitatea științifică trebuie să fie pregătită pentru o participare cât mai largă la concursuri din cadrul acestui program. Participarea nu înseamnă numai șanse de a câștiga granturi, a subliniat președintele AȘM, dar și a fi competitivi, a aduce excelența științifică în laboratoarele noastre. „Numai prin participare la programele comunitare noi putem să demonstrăm că suntem competitivi, să demonstrăm că noi putem să realizăm proiecte cu impact nu doar național, dar și regional, la egal cu echipe puternice din Europa”, este convins președintele Tighineanu. Academicianul a subliniat că deși condițiile sunt destul de dificile, făcând referire și la pandemie care a perturbat activitatea științifică, și la finanțarea modestă pe intern și faptul că tot mai puțini tineri sunt atrași de sfera cercetării științifice, trebuie să fie depuse eforturi pentru a putea depăși această situație prin participări la realizarea proiectelor regionale și europene. „Aceasta este o șansă ca noi să putem continua la un nivel adecvat cercetarea științifică în domeniile în care noi activăm și eu cred că cercetătorii noștri vor face tot posibilul ca noi să ne încadrăm în aceste proiecte europene și să facem față cerințelor sec. XXI”, a rezumat președintele AȘM.
Atelierul de lucru a fost constituit din două părți: prima parte a inclus cele două prezentări ale rezultatelor obținute în cadrul realizării proiectelor de stat, expuse de dr., conf.univ. Aurica Chirsanov, șef Departament Alimentație și Nutriție, Facultatea Tehnologia Alimentelor, UTM – „Particularitățile consumului de sare, zahăr și grăsimi trans în Republica Moldova”; dr., conf.univ. Rodica Siminiuc – „Abordări nutriționale în eradicarea tulburărilor corelate consumului de gluten”. Cea de-a doua parte, a vizat oportunitățile de aderare la programele europene de cercetare-inovare, axate pe domeniul alimentație, nutriție, siguranța alimentelor, agricultură durabilă și bioeconomie - dr.hab., prof. Rodica Sturza.
În prezentarea sa, dr., conf.univ. Aurica Chirsanov a menționat că Republica Moldova se confruntă cu dubla povară a alimentației neechilibrate și incorecte. Pe de o parte, susține expertul, se atestă malnutriție și deficiențe nutriționale caracteristice țărilor în curs de dezvoltare, iar pe de altă parte, supraponderalitate și obezitate caracteristice țărilor dezvoltate. În context, dr. Aurica Chirsanov a venit cu cifre care nu pot să nu îngrijoreze. „6% dintre copiii cu vârsta de până la 5 ani au întârzierea staturii, condiționată de insuficiența energetică cronică, iar o cincime din copii suferă de anemie. Aproximativ o treime dintre femeile aflate la vârsta fertilă și mai mult de 40% dintre femeile însărcinate au anemie. Jumătate din populația adultă este supraponderală sau obeză. Acest lucru duce la o sporire a numărului de cazuri de boli cardiovasculare și obezitate, care, în contextul pandemiei COVID-19 crește esențial riscul de complicații severe”, a remarcat conferențiarul.
Totodată, raportorul a ținut să specifice că obiectivul prezentului studiu a fost de a scoate în evidență comportamentul consumatorilor din Republica Moldova cu privire la consumul de sare, zahăr și grăsimi trans. Rezultatele relatate au fost colectate, aplicând un chestionar complex realizat în perioada ianuarie-iunie 2020. Potrivit cercetătoarei, chestionarul a vizat identificarea alimentelor cu un aport ridicat de clorură de sodiu, zahăr și grăsimi trans la populația adultă, analiza practicilor, atitudinilor, comportamentului și cunoștințelor despre consumul produselor penționate. „Drept rezultat, s-a constatat un consum excesiv. Aproximativ 90% dintre respondenți sunt conștienți de faptul că aportul excesiv de sare, zahăr și grăsimi trans este asociat cu incidența unor condiții adverse de sănătate, mai mult de 54% au indicat că încearcă să reducă consumul actual și doar 26% dintre respondenți au susținut că știu despre existența valorii maxime recomandate a aportului de sare, zahăr și grăsimi trans. Consumul de alimente înalt procesate, în special de carne, brânză, pâine, produse de patiserie-cofetărie, semipreparate sau legume conservate contribuie cel mai mult la majorarea acestor indicatori”, a punctat dr. Aurica Chirsanov, concluzionând că este necesar un efort suplimentar prin furnizarea de informații pentru a spori cunoștințele consumatorilor despre efectul nefast al consumului excesiv de sare, zahăr și grăsimi trans asupra stării de sănătate.
Dr., conf.univ. Rodica Siminiuc a susținut prelegerea „Abordări nutriționale în eradicarea tulburărilor corelate consumului de gluten”. Conferențiarul a specificat că tulburările corelate consumului de gluten (alergia la gluten, intoleranța la gluten și maladia celiacă) au polarizat atenţia cercetătorilor și sunt în continuă ascendență. Studii multiple, care vizează răspunsul imunitar la gluten, au demonstrat că responsabilă de reacția adversă la gluten este gliadina, fracția glicoproteică alcool–solubilă a glutenului. „În 2000, Comisia Codex Alimentarius a OMS și FAO au descris alimentele fără gluten ca produse ce constau sau sunt fabricate numai din ingrediente care nu conțin prolamine din grâu sau din orice specie Triticum, cum ar fi grâul spelt, kamut sau grâu dur, secară, orz, ovăz sau soiurile lor încrucișate, cu un nivel de gluten care nu depășește 20 ppm. Pentru persoanele cu tulburări corelate consumului de gluten, dar în special pentru celiaci, terapia nutrițională este unicul tratament unanim acceptat de comunitatea medicilor și constă într-o dietă riguroasă absolut fără gluten, care trebuie urmată cu strictețe pentru toată viața. Inevitabil, aceasta produce un stres psihologic, emoțional și economic considerabil. Prin urmare, identificarea unor metode de tratament alternative sau adjuvante sunt actuale și se impun, în special pentru Republica Moldova”, a subliniat dr. Rodica Siminiuc. Autoarea a precizat că scopul studiului constă în analiza abordărilor alternative de terapie, bazate pe strategii de eliminare a peptidelor glutenice din dieta celiacă, precum și strategii de blocare a răspunsului inflamator indus de gluten și, ulterior identificarea tehnologiilor optime de proiectare a produselor autohtone gluten-free. Potrivit conferențiarului, rezultatele studiului au scos în evidență mai multe strategii terapeutice alternative: „pastila anti-celiacă”, ce blochează creșterea permeabilității intestinale indusă de gluten prin inhibarea zonulinei. „O altă strategie, din domeniul bioingineriei pe ADN, numită „detoxifierea grâului” constă în privarea cerealelor ce conțin gluten de componenta imunogenă care stimulează răspunsul limfocitar. Una dintre strategiile enzimatice studiate constă în utilizarea unei serii de enzime, care degradează glutenul prin blocarea activității sale imunogene și toxigene înainte de a ajunge în intestin. Au fost dezvoltate biotehnologii bazate pe bacterii lactice naturale de drojdie și proteaze fungice, utilizate de obicei în sectorul produselor de panificație, capabile să provoace o degradare completă a glutenului”, a relevat cercetătoarea. Dr. Rodica Siminiuc a rezumat că, cunoașterea și aplicarea strategiilor alternative de asigurare a unei diete fără gluten va contribui la diversificarea sortimentului respectiv de produse autohtone și asigurarea securității alimentare a persoanelor cu tulburări corelate consumului de gluten în RM.
La rândul său, prof. Rodica Sturza, Punct Național de Contact, domeniul: Securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea maritimă și bioeconomie; Biotehnologie, Coordonator Platforma „Securitatea și siguranța alimentelor”, a venit cu informații recente ale domeniului ce vizează aderarea la Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021-2027. Potrivit coordonatorului Platformei, așa cum deja s-a reiterat, ziua organizării atelierului de lucru a fost aleasă nu întâmplător. Faptul că la 15 iunie 2021, Comisia Europeană a aprobat Programul de lucru pentru perioada 2021-2022 al Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021-2027 a servit drept motiv pentru a aduce la cunoștință tuturor celor interesați de a fi pregătiți să aplice la apelurile, care au fost preconizate pentru a fi deschise la 22 iunie, însă vor fi deschise la 28 octombrie în marea lor majoritate. Un alt motiv pentru a organiza acest atelier de lucru rezidă în faptul că actualmente sunt în derulare două proiecte de stat care activează în domeniul alimentației și a nutriției. Proiectele activează pe parcursul a trei semestre deja, astfel încât au fost acumulate unele informații privind starea consumului de sare, zahăr și grăsimi trans în Republica Moldova, care este o problemă-cheie și figurează în planurile strategice, precum și abordări nutriționale.
„Cu un buget total de 95,5 miliarde euro, se menționează că Europa ar putea face mai mult pentru a transforma poziția de lider în domeniul științei într-o poziție de lider în domeniul inovării și antreprenoriatului. Astfel, accentele în cadrul Programului Orizont Europa 2021-2027 sunt plasate pe proiecte de cercetare și inovare de vârf, de la cercetare și inovare până la implementare”, a remarcat expertul.
Prof. Rodica Sturza a menționat că Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare (2021- 2027) este unul ambițios și prevede: consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale UE și Spațiului european de cercetare (SEC); stimularea capacității de inovare, a competitivității și creării de noi locuri de muncă, competențe noi, adecvate nivelului de dezvoltare a tehnologiilor;
abordarea priorităților cetățenilor și sprijinirea modelului și valorilor socio-economice;
reunirea principalilor actori (din cercetare, educație și mediul de afaceri) în jurul obiectivului comun de stimulare a inovării.
Coordonatorul Platformei a specificat că Programul Orizont Europa se axează pe trei piloni interconectați și anume: sprijinul excelenței științifice, acțiuni Marie Sclodowska Curie și infrastructuri de cercetare; susținerea cercetărilor în care sunt abordate provocări societale și tehnologii informaționale în domenii precum: sănătatea, securitatea, clima, energia, resursele naturale, siguranța alimentelor, incluse în 6 clustere principale; Instituirea Consiliului European pentru Inovare în vederea intensificării inovării.
În cadrul atelierului de lucru au fost prezentate elemente-cheie ale Programului Orizont Europa, schimbările în raport cu Orizont 2020, Clusterele din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială” și domeniile de intervenție. Un accent deosebit a fost pus pe pe Clusterul nr. 6 - Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu și domeniile de intervenție din cadrul acestui Cluster.
Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM
