Săptămânalul „Literatura şi Arta” a desemnat laureații la categoria Știință pentru anul 2022

22.12.2022
Vizitatori unici: 772

Săptămânalul de cultură „Literatura şi Arta”, împreună cu cititorii săi, şi-a desemnat laureaţii pentru anul 2022. Rezultatele au fost publicate în Nr.52 (4033), la 22 decembrie 2022

Săptămânalul a realizat un clasament pentru mai multe categorii, inclusiv: ştiinţă, artă, poezie, proză, publicistică, debut, eseu, satiră şi umor.

Astfel, personalităţile notorii desemnate de Literatura și Arta la categoria Știință sunt:

academician Ion Tighineanu,

academician Ioan Aurel Pop

academician Mihai Cimpoi

academician Eugen Doga

academician Gheorghe Duca

academician Gheorghe Ghidirim

academician Tudor Lupaşcu

acad. Boris Gaina

 

Sincere felicitări laureaţilor menţionaţi, dar şi tuturor celor desemnaţi la alte categorii de publicaţia „Literatura şi Arta”.

Totodată, menționăm faptul că președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu și acad. Mihai Cimpoi, președintele Consiliului Consultativ al Academicienilor au participat la un chestionar, întocmit de Revista de cultură „Literatura şi Arta”, publicat în același număr al publicației ( Nr.52 (4033), la 22 decembrie 2022). Pentru a răspunde la întrebările adresate de redacția hebdomadarului, au fost invitați oameni de cultură, știință, scriitori, reprezentanți ai autorității locale

Chestionarul include două întrebări tradiționale de sfârșit de an:

1.Cu ce sentimente vă despărțiți de anul 2022?

2.Ce așteptări aveți de la anul 2023?

 

Propunem să urmăriți răspunsurile pe care le-au oferit la aceste două întrebări președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu și, respectiv, acad. Mihai Cimpoi:

 

Acad. Ion TIGHINEANU:

Cu ce sentimente Vă despărțiți de anul 2022?

– Am intrat în anul 2022 cu mult optimism, în speranța că pandemia de coronavirus SARS-CoV-2 va slăbi sau chiar va dispărea cu totul. În context, la început de an am aprobat la Prezidiul AȘM un plan de fortificare a relațiilor internaționale și am invitat mai multe personalități notorii din alte state ale lumii pentru a prezenta lecții publice, scopul lor fiind preluarea celor mai bune practici în managementul științei și finanțarea cercetării. Astfel, în primele săptămâni ale anului 2022, de la tribună AȘM au susținut prelegeri acad. Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române și membru de onoare al AŞM; acad. Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei; prof. Vladimir Fomin, membru de onoare al AŞM și colaborator al Institutului „Leibniz” de cercetări în domeniul corpului solid și al științei materialelor (Dresda, Germania). Cu regret, invazia Federației Ruse în Ucraina din 24 februarie 2022 a dat peste cap toate planurile noastre. În condițiile de război am organizat evenimente de suport pentru revenirea la pace: la 9 martie, la AȘM am convocat o teleconferință cu participarea acad. Anatoly Zagorodny, președintele Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, și a Laureaților Premiului Nobel pentru Medicină, prof. Richard Roberts și prof. Randy Schekman, promotori ai „Scrisorii Deschise” în sprijinul Ucrainei, semnate de 205 Laureați Nobel din diverse domenii ale științei. Totodată, la 24 mai, am inițiat Conferința Științifică Internațională “Platforma Europeană pentru Pace” cu participarea mai multor savanți notorii din diverse țări ale lumii. O indubitabilă rezonanță internațională a avut și conferința “Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace” din 28 octombrie curent, precum și alte evenimente organizate de AȘM pe parcursul anului.

Anul 2022 rămâne memorabil pentru mine pentru faptul că am fost ales membru al Consiliului Științific Internațional, ceea ce mă onorează, dar important este că ne asigură, la scară globală, o vizibilitate a activității Academiei de Științe și o promovare a imaginii țării noastre.

 

Cu ce așteptări pășiți în anul 2023?

– În contextul demarării, la 15 decembrie 2022, a concursului pentru alegerea membrilor corespondenți ai AȘM, așteptăm o consolidare a corpului academic, care în decursul a cinci ani s-a redus numeric cu o treime. Cred că alegerea noilor membri, organizată cu responsabilitate de către Secțiile de științe ale AȘM, va împrospăta potențialul științific și va permite soluționarea altor probleme arzătoare ale Academiei.

 

Așteptăm o schimbare radicală a atitudinii guvernării față de cercetarea științifică. În condițiile finanțării ei precare, a infrastructurii depășite moral și fizic, a dezinteresului tinerilor pentru acest domeniu, perspectivele de dezvoltare sustenabilă a științei sunt sumbre. Este important să păstrăm și să consolidăm potențialul care a mai rămas, să asigurăm o finanțare instituțională adecvată, deoarece reducerea în continuare a numărului de cercetători poate fi fatală pentru întregul sistem de cercetare-dezvoltare. Experiența țărilor avansate ale lumii ne demonstrează elocvent că doar receptivitatea la progresul tehnico-științific ne poate asigura dezvoltarea, un nivel decent de viață, soluționarea provocărilor Secolului XXI, așteptată actualmente din partea savanților. În cazul Republicii Moldova, este necesar ca cercetarea științifică să facă parte din prioritățile statului, iar politicile în domeniu să fie centrate pe folosirea potențialul uman, încurajarea investițiilor și inovațiilor, producerea și exportul de produse cu valoare adăugată mare, ce ar permite oamenilor să se realizeze acasă.

 

Evident, sperăm că pacea în regiunea noastră va fi restabilită cât mai curând, Academia de Științe a Moldovei urmând și în continuare să contribuie la procesul de edificare și menținere a păcii prin diverse activități științifice, prin vocea consolidată a membrilor săi.

 

Acad. Mihai CIMPOI:

Între Infern și Paradis

 

1-2. Întâmplarea face ca să-mi fi apărut la sfârșitul acestui an, care a fost deosebit de rodnic pentru mine în ce privește nu doar aparițiile de studii și articole, ci și mai multe acțiuni culturale, precum Congresul Mondial al Eminescologilor (ediția a XI-a) și conferințe științifice, să-mi apară volumul Dante-Leopardi și sinele culturii românești. E un periplu sub semnul plăcerii barthesiene a textului, dar și al studiului comparat, interdisciplinar prin opera complexă a celor doi mari poeți, descoperitori de revoluții copernicane în cultura mondială și promotori și în context românesc ai spiritului modernității și conceptului de „om interior”. La ei s-au raportat toți marii noștri creatori de valori care au tradus din opera lor și au scris și în terține: Văcăreștii, Heliade-Rădulescu, Budai-Deleanu, Asachi, Eminescu, Coșbuc, Topîrceanu, Nichita Stănescu, Vieru.

Pornind de la cei doi, am putea spune că trăim niște realități zugrăvite cu culorile Infernului (precum spune Eminescu despre epoca sa și Stere despre perioada țaristă) și am fost nevoiți să parcurgem nu atât un drum neted, cât un drum labirintic, despre care vorbesc în studiul despre Leopardi.

Anul 2022 a fost umbrit și de o mare pierdere: plecarea dintre noi la cele veșnice a eminentului cărturar și prieten al Basarabiei Eugen Simion, distins cu Medalia de aur „Albert Nobel” pentru Filologie, care a realizat proiecte de anvergură, printre ele fiind Dicționarul general al literaturii române, în care sunt prezentați cu generozitate peste 500 de scriitori și oameni de cultură basarabeni.

Încununarea anului a fost Salonul de Carte pentru copii, care a prilejuit noi apariții editoriale și întâlniri sărbătorești cu Spiridon Vangheli, Vasile Romanciuc, Iulian Filip, Aurelian Silvestru, Irina Nechit, Claudia Partole, Ionela Hadârcă, Doina Dabija, Ianoș Țurcanu și alți autori îndrăgiți de cei mici.

La capitolul realizări am menționa Dicționarul explicativ al limbii române, elaborat de Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu” (în patru volume) și Ghidul de exprimare corectă a lui Valentin Guțu.

Surprinzătoare a fost lansarea, la Vaslui, a monografiei Nicolae Dabija în două oglinzi critice, scrisă împreună cu acad. Theodor Codreanu. Ne-a bucurat faptul alegerii acad. Ion Tighineanu ca membru al Consiliului Științific Internațional, dovadă că știința noastră rezistă și e recunoscută în întreaga lume.

Sperăm că noul An 2023 nu se va desfășura sub semnul apăsător al Infernului lui Dante, ci sub acela mântuitor al Paradisului său, pe care ni-l dorim noi, basarabenii, români europeni.

 

 

Pentru conformitate:

Eugenia Tofan,

AȘM

 

 

 

 

 

Categorie:

Înregistrări online