- Vizualizări: 404
Întâlnirea de luni, 18 septembrie, produsă din Sala Azurie a AȘM, a fost catalogată drept istorică, deosebită și excepțională: după 50 de ani, a sosit în vizită la Academia de Științe și în Republica Moldova primul Laureat Nobel Randy Schekman, savant celebru american care și-a cucerit notorietatea prin cercetări insistente și de durată într-un laborator de biologie moleculară, unde și-a făurit pas cu pas descoperirile sale științifice. Interesul public pentru această personalitate este mare și grație faptului că are rădăcini genealogice basarabene. Străbunicii săi pe linia maternă sunt înmormântați în orășelul Lipcani din raionul Briceni, savantul a considerat că este de datoria lui să viziteze Republica Moldova și baștina rudelor sale. La aceste detalii s-a referit în cuvântul său de deschidere a Adunării acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, subliniind, totodată, că prin această vizită s-a realizat prima întoarcere la baștină a unui membru al familiei Schekman, după 100 de ani.
Colaborarea științifică dintre savantul american și cercetătorii moldoveni a început acum trei ani, în vremuri extrem de complicate, când omenirea era dezorientată și derutată de pandemie. Atunci, savantul a inaugurat online, la 28 aprilie 2020, Simpozionul Științific „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirusul SARS-CoV-2 și pandemie”, organizat de Academia de Științe a Moldovei în colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Astfel, s-au creat primele contacte științifice dintre citologul american și cercetători din Republica Moldova. Aceste relații de colaborare și prietenie, în continuare, s-au amplificat: Randy Schekman a susținut online, de la tribuna AȘM, o serie de prelegeri publice despre importanța științei fundamentale în medicină, a acordat interviuri, a participat online la emisiuni televizate, în cadrul cărora a adus informații de ultimă oră cu privire la pandemie, elaborarea vaccinurilor etc.
Savantul, de asemenea, și-a adus o contribuție semnificativă la realizarea Conferinței „George Emil Palade – părintele biologiei celulare moderne”, organizată la 22 noiembrie 2022 de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei cu prilejul aniversării a 110-a de la nașterea savantului american George Emil Palade, primul Laureat Nobel de origine română, născut la 19 noiembrie 1912 la Iași. Randy Schekman l-a cunoscut bine pe celebrul român și a prezentat online comunicarea „Cercetări privind secreția de proteine și colaborarea cu George Palade”.
Președintele Ion Tighineanu a amintit că Adunarea generală a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM din 28 mai 2021 l-a ales unanim pe prof. Randy Schekman în calitate de membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. La această adunare, înaltului oaspete i-au fost înmânate însemnele de membru de onoare al AȘM și un buchet de trandafiri (vezi în imagini).
Prezent la eveniment, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, E.S Kent D. Logsdon a salutat audiența, menționând onoarea ce i-a fost acordată de a participa la această manifestare de înmânare a însemnelor de membru de onoare al AȘM unui cetățean american și privilegiul de a întâlni aici, pentru prima oară, un Laureat al Premiului Nobel (înviorare în sală și zâmbete pe fețele celor prezenți). „Evenimentul de azi este unul istoric despre conexiunea dintre oameni. În calitate de diplomat, sunt implicat mult în lumea politicului, a securității, a comerțului și în alte domenii, care nu ar fi posibile fără conexiunea între oameni. Prin urmare, vreau să-i mulțumesc dr. Schekman pentru efortul de consolidare a legăturilor de colaborare între Statele Unite ale Americii și Republica Moldova. Așa cum majoritatea celor prezenți cunoaște bine realizările excepționale ale prof. Schekman în domeniul științei și medicinei, contribuțiile sale fiind atestate cu cea mai prestigioasă distincție din domeniul științei – Premiul Nobel în medicină, decernată lui la Stockholm cu 10 ani în urmă, mie nu-mi rămâne decât să-i aduc sincere felicitări cu noua apreciere academică.” În încheiere, Ambasadorul a specificat că este onorat să îl întâmpine pe omagiat în cadrul Academiei de Științe, în această țară, Republica Moldova, care este una specială atât pentru diplomat, cât și pentru prof. Schekman.
Invitat la tribuna Adunării pentru prezentarea prelegerii publice „Calea mea spre Premiul Nobel” („My career path: from pond scum to Stockholm”), profesorul Randy Schekman, emoționat, se întreba: oare ce ar fi gândit străbunicii mei din localitatea Lipcani, dacă ar vedea de sus această zi, această sală, copiii cărora au emigrat în SUA în anii `20 ai secolului trecut. Apoi zâmbind se despărți de această inopinată imaginație și trecu la prezentarea vieții sale, în care știința a străbătut încă din școală și a devenit dominantă în interesele tânărului.
Randy Schekman, de mic copil, a avut predilecție pentru microorganisme. A relatat că pe la vârsta de 11 ani a avut un microscop-jucărie, cu ajutorul căruia explora lumea microorganismelor din picăturile mici din spuma lacului. Povestind părinților despre cele observate, aceștia se arătau destul de sceptici că el ar putea vedea ceva în acea jucărie. Astfel, din acea zi, băiatul a decis să facă economii, livrând ziare, ca să cumpere un microscop profesional pentru elevi. Ne-a demonstrat de la ecran fotografia acelui dispozitiv, cu ajutorul căruia dezvolta anual proiecte studențești și participa la concursurile pentru elevi la nivel local și regional, obținând rezultate remarcabile. În consecință, se consolida și pasiunea sa pentru știința microorganismelor. Actualmente acel microscop, care l-a propulsat pe prof. Schekman în lumea științei, devenit istorie, se află în Muzeul Premiilor Nobel din Stockholm.
Fiind student la Stanford, mărturisește Randy Schekman, și lucrând sub îndrumarea cunoscutului profesor Arthur Kornberg, Laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea enzimei care copie ADN-ul, a învățat cum să abordeze problemele complicate din biologia moleculară. Ulterior și-a continuat activitatea postdoctorală în California, unde a avut ocazia să se familiarizeze cu activitatea renumitului profesor român George Emil Palade, Laureat Nobel în Medicină (a. 1974) pentru descoperiri fundamentale în domeniul biologiei celulare. În context, prof. Schekman s-a referit la cercetările de pionierat ale prof. Palade, care cu ajutorul microscopului electronic cu transmisie (TEM) a analizat structura membranei celulare, constituită dintr-un strat dublu-lipidic. Continuând aceste cercetări, echipa prof. Schekman a demonstrat procesul de fuzionare a membranei celulare cu ajutorul microscopiei TEM, astfel reușind să probeze eliberarea moleculelor de insulină. Urma să determine și ce proteine sunt necesare pentru a stimula acest proces.
Utilizând modelul celulelor de drojdie, Randy Schekman a testat ce mutație ar putea bloca procesul de creștere a drojdiilor, în scopul de a izola acea mutație și a accelera evoluția la scară industrială. Având scopul de a înțelege lucrurile la nivel fundamental, prof. Schekman și colegii săi au reușit elucidarea mecanismelor ce stau la baza traficului intracelular, care au finalizat cu elaborări practice în mai multe domenii, inclusiv sintetizarea de proteine importante din punct de vedere clinic, așa cum ar fi insulina. Actualmente, doar compania Novo Nordisk asigură industria farmaceutică cu peste 1/3 din producția globală de insulină recombinantă umană, produsă prin fermentarea drojdiilor, astfel înlocuind sursele tradiționale de insulină (cum ar fi cea de origine porcină) necesare în tratamentul diabeticilor.
În cadrul sesiunii de întrebări, acad. Ion Tighineanu a solicitat opinia prof. Schekman cu privire la clasificarea revistelor după factorul de impact și calitatea lucrărilor publicate în revistele cotate la nivel înalt. Savantul a făcut o scurtă prezentare a problemei respective, care se datorează caracterului comercial al marilor edituri științifice, și, totodată, indicatorilor de performanță ce de multe ori stau la baza evaluării calității cercetărilor. Acest criteriu nu este recomandabil, dat fiind că anumite fenomene, absolut noi, la moment prezintă interes doar pentru un număr limitat de cercetători. Ca rezultat, lucrările științifice ale acestora, în primii ani de la publicare, vor acumula foarte puține citări.
Academicianul Aurelian Gulea a solicitat mai multe detalii cu privire colaborarea cu savantul de origine română George Emil Palade, despre care prof. Schekman a povestit entuziasmat și în detalii.
În discuții a intervenit acad. Mihai Cimpoi, care i-a exprimat profesorului Randy Schekman sentimente de recunoștință pentru vizita efectuată în Republica Moldova, prestanța sa științifică, pentru faptul că nu și-a uitat rădăcinile, tradiția. Concomitent, l-a informat pe oaspete că orășelul Lipcani a fost un adevărat centru de cultură evreiască – a activat un grup de scriitori de limbă idiș, care s-a înscris organic și în cultura românească. Acești și alți cărturari literari au format în Statele Unite ale Americii o societate literară numită „Olimpul din Lipcani”. Despre toți acești oameni de cultură a scris criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi în cartea sa „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, editată în anul 2009 de Fundația Națională pentru Știință și Artă din București.
Programul vizitei de lucru în Republica Moldova a profesorului american Randy Schekman, laureat al Premiului Nobel, membru de onoare al AȘM, prevede o întâlnire la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”, în cadrul căreia îi vor fi înmânate însemnele de Doctor Honoris Causa a acestei instituții de educație; participarea la Conferința Științifică Internațională în domeniul Nanotehnologiilor și Ingineriei Biomedicale; deplasarea în orașul Lipcani, raionul Briceni, unde va avea o întâlnire la Colegiul Pedagogic local, apoi va vizita mormintele străbunicilor săi în Cimitirul evreiesc din Lipcani. Detalii la link-ul https://asm.md/programul-vizitei-de-lucru-republica-moldova-profesorului-american-randy-schekman-laureat-al
Randy Wayne Schekman s-a născut la 30 decembrie 1948. A avut o educație aleasă, a făcut studii de performanță, inclusiv doctorale, ulterior s-a încadrat în cercetare. În 1999, a fost ales președinte al Societății Americane de Biologie Celulară. Este membru al Academiei Americane de Arte și Științe, Fellow al Asociației Americane pentru Promovarea Științei (AAAS). Din 2011 este redactor-șef al revistei eLife. În 2013 a devenit Laureat al Premiului Nobel în Medicină.
Dr. Tudor Braniște,
șef al Secției management academic și relații externe a AȘM,
Tatiana ROTARU,
responsabilă de relațiile cu mass-media
