- Vizualizări: 324
Research.com - Platforma academică de top pentru cercetători științifici a lansat ediția anului 2023 a Clasamentului internațional al celor mai distinși oameni de știință în diverse domenii. Topul respectiv se bazează pe indicele D (indicele Hirsch de disciplină), care include doar lucrările științifice și citările din cadrul disciplinei examinate. Clasamentul include doar oameni de știință de top cu valoarea indicelui D mai mare de un anumit prag stabilit. Pentru domeniul Științei plantelor și agronomiei valoarea de prag a indicelui D este egală cu 30.
Conform datelor recente din Clasamentul menționat, reputatul profesor Rattan Lal de la Universitatea Ohio din SUA, Laureat al Premiului Nobel pentru pace (2007) și al Premiului Global pentru alimentație (2020), s-a situat pe primul loc atât la nivel național, cât și cel mondial în domeniul Științei plantelor și agronomiei, având indicele Hirsch de disciplină D = 168(!). Acest rezultat spectaculos se datorează unui număr impresionant de citări: 116995! Acum un an profesorul Lal se poziționa pe primul loc în SUA și pe locul al 2-lea la scară mondială.
Savantul american de origine indiană Rattan Lal este bine cunoscut comunității științifice din Republica Moldova grație luărilor sale de cuvânt și prelegerilor publice prezentate în decursul ultimilor ani cu diverse ocazii: în cadrul “Săptămânii Științei” (https://asm.md/en/node/769), dedicate celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea independenței Republicii Moldova, împlinirii a 60 de ani de la fondarea AȘM și a 75 de ani de la crearea primelor instituții științifice de tip academic; în cadrul Sesiunii a IX-a a Adunării Generale a AȘM din 28.03.2022 (https://asm.md/en/node/1050); în cadrul Conferinței Internaționale „Științele Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă și Pace” organizată de AȘM la 28.09.2022 (https://www.youtube.com/watch?v=WEeNkshqOkg) etc.
Este necesar de subliniat că dl Rattan Lal, într-un fel, s-a încetățenit în Republica Moldova grație prieteniei sale cu prof. Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia” din Bălți, ales la 10 martie curent membru corespondent al AȘM. Firi înrudite de cercetare și, în speță, de știința solului și sănătatea lui, problema alimentației populației de pe Terra, promovarea agriculturii conservative și ecologice, s-au cunoscut pentru prima dată la o conferință științifică în Bulgaria (2005), au devenit prieteni și păstrează această legătura în toți acești ani. În 2010, Rattan Lal a fost ales Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, unde predă cursuri și prietenul său, Boris Boincean. Acum un an, Senatul universității bălțene a făcut un demers către Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei în vederea alegerii prof. univ. Rattan Lal în calitate de membru de onoare al AȘM. Acest lucru s-a realizat în cadrul Adunării Generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM din 8 iunie 2022, ceea ce onorează enorm comunitatea științifică din țara noastră.
Referitor la realizările de top din Republica Moldova (cu toate impedimentele existente), menționăm că patru cercetători s-au învrednicit de a fi incluși în Clasamentul internațional al oamenilor de știință de top. Acad. Ion Tighineanu a reușit să se impună în două domenii: Știința Materialelor cu indicele Hirsch de disciplină D = 53 și Electronica și Ingineria Electrică cu D = 43. În domeniul Științei Materialelor se regăsesc încă trei cercetători din Republica Moldova: dr. hab. Oleg Lupan (D = 63), dr. hab. Ghenadii Korotcenkov (D = 50) și dr. hab. Denis Nika (D = 46). Aceste succese au favorizat Universitatea Tehnică a Moldovei să se plaseze pe locul 543 din clasamentul internațional al universităților în domeniul Electronicii și Ingineriei Electrice și pe locul 624 – în domeniul Științei Materialelor; la ultimul compartiment, Universitatea de Stat din Moldova s-a situat pe locul 910. Identificarea oamenilor de știință de top și a celor mai bune universități ale lumii în diverse domenii poate fi realizată accesând portalul https://research.com/.
Dr. Tudor BRANIȘTE
Tatiana ROTARU
