- Vizualizări: 716
În zilele de 11 și 12 februarie 2025, la Academia de Științe a Moldovei și-a ținut lucrările cea de-a cincea conferință dedicată aprecierii contribuțiilor femeilor în cercetare și inovare, organizată cu prilejul Zilei Internaționale a fetelor și femeilor cu activități în domeniul științei.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății de mâine”, de către Academia de Științe a Moldovei, Centrul Mitropolitan de Cercetări Științifice TABOR (Iași, România), Institutul de Etnologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei (or. Lvov), Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare (Buzău, România), Universitatea Liberă din Berlin (Germania), în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iași; Institutul Național de Cercetare în Medicină și Sănătate al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Universitatea Tehnică a Moldovei ș.a. parteneri. Fiecare instituție și-a asumat organizarea unei secțiuni aparte, devenind astfel un model deosebit ce combină sub umbrela sa cercetarea, educația și creația. Evenimentul științific se încadrează în activitatea comisiilor de experți, formate la AȘM în 2023, pe următoarele domenii: „Schimbări climatice”; „Agricultură”; „Securitate socioeconomică”; „Istoria științei”; „Patrimoniul cultural în context european”; „Medicină”.
Mesaje de felicitare doamnelor și domnișoarelor care au ales să facă o carieră în cercetare, au fost adresate de acad. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, care a înmânat diplome de apreciere doamnelor și domnișoarelor care fac cercetare. Cu mesaj de salut și felicitare au partiicpat la lucrările conferinței mem. cor. al AȘM Alexandru Stratan, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, dr. Vlad Vornic, secretar de stat la Ministerul Culturii.
A urmat o rundă de întrebări-răspunsuri privind provocările și oportunitățile carierei de cercetare pentru doamne, algoritmul de activitate și asumarea unor anumite responsabilități, la dezbatere participând dr. Daniela Elenciuc, Președintele Agenției Naționale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, Natalia Mogol, director adjunct general al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, prof. univ., dr. hab. Irina Iuliana Costache Enache, prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, acad. Eva Gudumac, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, conducător al Secției de științe ale vieții, acad. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, dr. în economie Viorel Miron, președinte al Agenției de Dezvoltare a Turismului din Moldova, dr. hab., profesor Nicoleta Vornicu, director al Centrului Mitropolitan de Cercetări „T.A.B.O.R.”, Iași, România ș.a.
În ședința plenară, moderată de subsemnata, au susținut rapoarte pe diferite domenii de cercetare dr. hab., conf. cerc. Aculina Arîcu (Institutul de Chimie, Universitatea de Stat din Moldova), care a abordat subiectul chimiei în slujba sănătății și frumuseții; prof. univ., dr. habilitat Irina Iuliana Costache Enache (Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași) a relatat despre drama bolnavului închipuit. De la aceeași universitatea ieșeană dr. prof. Norina Consuela Forna a împărtășit despre excelență în cercetare, inovație și educație atinse de domnia sa. Rezultatele, realizările și prespectivele proiectului multidisciplinar și internațional Phageland privind măsurarea calității vieții au fost raportate de dr. Alina Ferdohleb (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova).
Compartimentul științelor umaniste a fost prezentat la conferința de dr. hab., prof. univ. Aliona Grati (director al Școlii Doctorale științe umaniste și ale educației de la Universitatea de Stat din Moldova), care a discutat despre modelul Eminescu în creația poetelor din Basarabia din anii 1920–1930. Elena Pintilei (director al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova) a adus în atenție tradiția, simbolistica și implicațiile socio-culturaleale „Păzitului usturoiului” în seara de Sfântul Andrei, prezentate în baza materialelor de teren culese la românii din sudul Basarabiei. Subsemnata a abordat subiectul patrimonializării, atitudinii față de patrimoniu și viitorul Sălii Unirii din Chișinău, reparată în mare parte grație contribuțiilor financiare ale buzoienilor, care astfel cinstesc memoria pământeanului său, prim-ministru al României Alexandru Marghiloman, pe timpul căruia s-a votat Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918.
La lucrările conferinței s-au încregistrat zeci de participanți, reprezentanți ai diferitor instituții de cercetare din Republica Moldova, România, Ucraina, Polonia, care au susținut mai mult de 360 de rapoarte, echipa de organizare abordând un algoritm special de activitate, care s-a dovedit a fi unul foarte productiv, profesionalist și responsabil. Lucrările conferinței s-au desfășurat pe 11 și 12 februarie în conformitate cu următoarele secțiuni, dintre care două secțiuni noi inițiate la cea de-a XI-a ediție (științe economice și științe filosofice): „Arta și mitopoetica orașului în context național şi international” (AȘM), moderator dr. Natalia Procop; „Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural – experiență şi bune practice” (organizată la Iași), moderator dr. habil., prof. Nicoleta Vornicu; „Probleme de lingvistică și literatură. Provocări actuale” (Universitatea de Stat din Moldova), moderator dr. Diana Dementieva; „Patrimoniul etnologic: de la necunoaștere la valorizare culturală actuale” (Universitatea de Stat din Moldova), moderator dr. Marina Miron; „Cultura memoriei şi patrimoniul cultural în societatea post-totalitară: proiecte și practici de valorificare ştiințifică” (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), moderatori dr., conf. univ. Ludmila D. Cojocaru și dr., conf. univ. Lidia Pădureac; „Știința istorică între provocări și perspective” (Universitatea de Stat din Moldova), moderator dr. Liliana Rotaru; „Arheologia azi: probleme și soluții” (Muzeul Național de Istorie a Moldovei), moderatori Livia Ermurache și dr. Adela Kovaci; „Abordări contemporane în educație” (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău), moderator dr., conf. univ. Larisa Sadovei; „Promovarea patrimoniului prin turism: oportunități și perspective” (Agenția pentru Dezvoltarea Turismului din Moldova) moderator dr. Viorel Miron; „Design: istorie și modernitate” (Universitatea Tehnică a Moldovei), moderator dr. Liliana Platon; „Științe ale vieții, științe exacte și inginerești în serviciul patrimoniului cultural” (organizată la Iași și la Chișinău), moderatori dr. Gabriela Romanciuc, dr. Mirela Zaltariov și dr. Adelina Dodon; „Etnologie și arta populară decorativă aplicată: probleme de cercetare, reprezentare și valorificare a artefactelor autentice” (organizată la Lviv, Ucraina), moderatori dr. hab. Оlena Fedorchuk, dr. Halina Ivașkiv și dr. Katerina Cojuhari; „Tradiție și evoluții în știința juridică națională” (Universitatea de Stat din Moldova), moderatori dr. hab. Rodica Ciobanu și dr. Natalia Creciun; „Științele Sănătății și Cercetare Biomedicală” (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova), moderator dr. Alina Ferdohleb; „Provocări globale și răspunsuri locale în științele economice și sociale” (Institutul Național pentru Cercetări Economice a Academiei de Studii Economice din Moldova), moderator dr. hab. Olga Gagauz; „Contribuții filosofice, politologice și sociologice în cunoașterea societății” (Universitatea de Stat din Moldova), moderator dr. hab. Ana Pascaru.
De asemenea, în cadrul secțiunii „Știința istorică între provocări și perspective” dr., conf. univ. Ion V. Xenofontov a prezentat volumul de documente „Istoria ştiinţei în RSS Moldovenească: Documente şi materiale, 1944–1947”, realizată de Constantin Manolache, Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Victor Juc în cadrul Comisiei Istoria Ştiinţei. Materialele incluse în volumul de față vor permite cititorului neavizat să-i creeze o imagine complexă despre specificul procesului de constituire a ştiinţei academice din RSS Moldovenească, să distingă factori temporari negativi, determinaţi de urmările războiului şi de interesele politice ale organelor diriguitoare, de procesele novatoare care au pus bazele afirmării de mai departe a sistemului de investigare academică la etapele ce au urmat.
Conferința „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine” a fost inițiată în septembrie 2019, în cooperare cu dr. habil., profesor Nicoleta Vornicu, director al Centrului Mitropolitan de cercetări științifice „T.A.B.O.R.” Iași, România. Anual, cercetătorii se întrunesc pentru a aborda diferite subiecte pe domeniile sale de competență de Ziua Internațională a femeilor și fetelor cu activități în domeniul științei (11 februarie) și de Zilele Europene ale Patrimoniului cultural, consemnat tradițional în a doua jumătate a lunii septembrie.
Transmisiunea live-stream a conferinței a fost asigurată de către Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informațioale și este disponibilă la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=RogEJDO8eck&t=1s.
Dr. hab. Liliana Condraticova
