Prof. Randy Schekman: Aș îndemna fiecare țară din lume să recunoască importanța investițiilor în științele fundamentale pentru propria dezvoltare industrială

15.08.2022
Vizitatori unici: 533

În contextul Anului Internațional al Științelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, declarat de Adunarea Generală a ONU la 2 decembrie 2021, mai multe personalități din țară și de peste hotare și-au expus opinia cu referire la importanța cercetărilor fundamentale pentru depășirea provocărilor secolului XXI. Propunem atenției publicului punctul de vedere al profesorului Randy Schekman, de la Universitatea California/Berkeley, SUA, Laureat al Premiului Nobel în medicină (2013), membru de onoare al AȘM:

Bună dimineața din California!

Sunt încântat să mă adresez și să exprim audienței distinse a Academiei de Științe a Moldovei și a Comunității Internaționale opinia mea privind importanța științelor fundamentale.

Cariera mea a fost în întregime dedicată științelor fundamentale și chiar dacă poate nu am avut nicio aplicație practică specială a muncii mele, apare dovada faptului că atunci când faci o descoperire de bază, există întotdeauna aplicații utile, adesea clinice. Permiteți-mi să vă dau 2 exemple: unul din activitatea mea și altul, și mai important, din descoperirile editării structurii genomului.

Laboratorul meu a studiat mecanismul secreției proteinelor, locul în care moleculele ce ar trebui exportate în afara celulei devin ambalate pentru transport în interiorul celulei.

Acesta este un proces care se păstrează evolutiv pe parcursul a două miliarde de ani. Și atunci când am stabilit mecanismul de secreție a proteinelor în drojdiile de copt, s-a dovedit că genele necesare pentru acest proces sunt conservate în genomul uman. Ca urmare a unei astfel de conexiuni, industria biotehnologiei a decis să folosească drojdia ca platformă pentru promovarea la scară comercială a produselor importante din punct de vedere clinic.

Două în special aveau un potențial enorm de piață, unul fiind insulina umană.

Actualmente, o treime din insulină umană recombinantă este produsă în vase gigantice de fermentație prin folosirea procesului pe care l-am descris în secreția drojdiilor. În plus, compania de biotehnologie care a dezvoltat primul produs a reușit să fabrice un vaccin împotriva hepatitei B prin producerea proteinei codului viral în celulele drojdiilor. Extragerea din drojdii a particulelor mici, care nu sunt infectate și care au antigenul de suprafață, sunt acum singura sursă de imunizare pentru hepatita B, foarte importantă în lume, deoarece 90% din cancerul hepatic începe cu o infecție cu hepatita B. Dacă oamenii sunt imunizați corespunzător împotriva acestei infecții, atunci incidența cancerului hepatic se reduce de zece ori.

Permiteți-mi să trec la o descriere mai amplă, care își are originile în științele fundamentale. Majoritatea oamenilor cunosc revoluția editării genomului, unde este posibil să se facă modificări specifice genomului uman și, în sfârșit, să se corecteze și să se repare genele defecte care dau naștere bolii. Recent a fost posibil să se vindece persoanele cu anemie falciformă, prin înlocuirea formei mutante de hemoglobină cu o formă fetală de hemoglobină. Toate acestea sunt realizate printr-o revoluție care a început cu mulți ani în urmă cu descoperirea că bacteriile  folosesc un sistem imunitar primitiv pentru a invada infecția cu virus specializat în infectarea bacteriilor. Precum știți, acest lucru dă naștere la ceea ce se numește CRISPR sau CRISPR-Cas9. CRISPR este o enzimă produsă de bacterii, iar abordarea Cas9 presupune folosirea CRISPR. Cas9 este o enzima folosită pentru a proiecta  un fragment de ARN (acid nucleic), ce poate fi țintită în orice locație specială, chiar și în genomul uman, pentru a introduce modificări și uneori pentru a repara defectele.

Această tehnologie a evoluat de-a lungul deceniilor prin cercetări fundamentale efectuate de microbiologi, inclusiv de doi oameni de știință din Europa, care lucrează la o companie de iaurt ce studiază aceste bacterii. Și abia după toate aceste investiții în științele fundamentale, a fost făcută o descoperire tehnologică de colega mea Jennifer Doudna aici, la Universitatea din California Berkeley, pentru care ea și Emmanuelle Charpentier, Franța, acum doi ani au împărțit Premiul Nobel .

În concluzie, este important ca fiecare țară să investească într-o infrastructură științifică de bază, deoarece studenții pe care îi pregătim în științele fundamentale devin de multe ori antreprenori și oameni de știință care lucrează pentru companii start-up unde își dezvoltă ideile, transformându-le in produse comerciale. Noi, în SUA, ne-am bucurat de o creștere extraordinară a industriilor farmaceutice grație acelei legături dintre științele fundamentale și aplicația industrială. Aș îndemna fiecare țară din lume să recunoască importanța investițiilor în științele fundamentale pentru propria dezvoltare industrială.

Mulțumesc si mult succes!

 

 

Înregistrarea video este disponibilă la link-ul: https://youtu.be/qpOpdTLkHzU

 

Sursa: