- Vizualizări: 261
Prof. Serge HAROCHE, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică: „Avem nevoie
de solidaritate în Europa și de un sentiment profund de conștientizare
din partea tuturor liderilor noștri”
Prof. Richard J. ROBERTS, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină: „Voi, oamenii de știință, aveți o voce mult mai puternică decât ați putea crede, pentru că sunteți capabili
să spuneți liber ceea ce simțiți despre lucruri și aceasta cu adevărat contează”
Prof. Hiroshi AMANO, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică: „Vă rog să-mi spuneți ce pot face pentru voi. Dacă aveți nevoie de prelegeri în electronică, sunt fericit să o fac. Dacă aveți nevoie de prelegeri în alte domenii, voi încerca să găsesc prieteni care să vă ajute.”
Prof. Rattan LAL, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace și al Premiului Global pentru Alimentație: „Solul este nu doar subiectul ce ține de dezvoltarea economică, starea mediului ambiant și sănătății oamenilor, dar și de securitatea națională și pace”
Prof. Victor JUC, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice: „Oamenii de știință, intelectualitatea, prin definiție și prin concepțiile despre lume, practic, în marea majoritate este pacifistă, luptă pentru cooperare, pentru pace, pentru securitate”
Eveniment de anvergura la Academia de Științe a Moldovei. În contextul evenimentelor dedicate Zilei Europei, precum și a Apelului Academiei Române de a crea o platformă continentală de comunicare științifică în vederea menținerii păcii, Academia de Științe a Moldovei a inițiat și organizat, la 24 mai 2022, Conferința Științifică Internațională „Platforma Europeană pentru Pace”.
La eveniment au fost prezenți, fizic sau online, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dr.hab., Olga Tagadiuc, director general al ANCD, dr. Andrei Chiciuc, președinte al ANACEC, acad. Mihai Cimpoi, președinte al Consiliului Consultativ al AȘM, dr.hab., prof. Victor Juc, președinte al Consiliului directorilor institutelor de cercetare, precum și alte persoane care dețin importante funcții în domeniul cercetării și inovării.
Forul științific și-a dovedit importanța și semnificația și datorită participării personalităților notorii din întreaga lume, care sunt deja bine cunoscuți mediului academic din Republica Moldova, dat fiind faptul că pe parcursul ultimilor ani, somitățile din domeniul științei de talie internațională, Laureați ai Premiului Nobel în diferite domenii, au fost invitați de Academia de Științe a Moldovei cu diferite ocazii, inclusiv, prelegeri publice în contextul declanșării pandemiei, aniversării AȘM, dar și în contextul războiului în Ucraina.
Așadar, participanții la forul științific internațional, eveniment care constituie, de asemenea, o premieră a Academiei, au avut posibilitatea de a audia și vizualiza discursurile cu mesaj de impact ale:
Prof. Peter Gluckman, Președinte al Consiliului Științific Internațional;
Prof. Serge Haroche, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, College de France, Paris, Franța;
Prof. Hiroshi Amano, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, Universitatea Nagoya, Japonia;
Prof. Richard J. Roberts, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, New England Biolabs, Massachusetts, SUA;
Prof. Rattan Lal, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace și al Premiului Global pentru Alimentație, Universitatea de Stat din Ohio, SUA.
Prof. Victor Juc, Director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, a fost reprezentantul comunității științifice din Republica Moldova care a susținut alături de prof. Rattan Lal o comunicare în cadrul sesiunii plenare a Conferinței, cu genericul „Impactul Conflictului Armat din Ucraina asupra Ordinii Mondiale și Securității Internaționale”.
Audiența a fost salutată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu. Discursul inaugural al gazdei s-a axat pe subiectul Păcii, or, pe parcursul a trei luni, Pacea a devenit cuvântul numărul unu în lume. „Ceva mai frumos, mai luminos și mai dorit de toți, de copii și de maturi, decât pacea, nu există. Pacea a fost și este cântată de scriitori în versuri și proză, de compozitori și interpreți în melodii, importanța crucială a ei a fost recunoscută de filosofi încă din adâncurile antichității, iar pentru triumful și dăinuirea păcii și-au dat viața de-a lungul istoriei zeci și sute de milioane de oameni. Civilizația a trecut prin multe cumpene, inclusiv prin războaie mondiale, epidemii și foame, prin dezastre naturale majore, astăzi confruntându-se cu noi provocări de proporții: impactul negativ al schimbărilor climatice, epidemia Covid-19, conflictele militare cum ar fi războiul din Ucraina etc. Actualmente este necesară consolidarea vocilor tuturor savanților lumii întru revenirea la pace și menținerea ei”, a declarat de la tribuna Academiei președintele AȘM, precizând că exemple în acest sens sunt acțiunile Consiliului Științific Internațional, Apelul Academiei Române de a crea o platformă continentală de comunicare științifică și „Scrisoarea deschisă” în sprijinul Ucrainei, semnată de 205 Laureați ai Premiului Nobel din diverse domenii ale științei.
Președintele AȘM a ținut să le mulțumească Laureaților Premiului Nobel care au răspuns invitației de a veni cu prezentări în cadrul conferinței științifice, precum și distinșilor semnatari ai „Scrisorii deschise”. Președintele Tighineanu a exprimat plăcerea de a-l saluta și a-i mulțumi, în context, unei personalități cu rădăcini genealogice basarabene - profesorului Serge Haroche din Franța, bunica căruia este originară din Chișinău, iar mama – din Odesa. Președintele Tighineanu a ținut să specifice, de asemenea, că Academia de Științe a Moldovei a fost în contact cu semnatarii „Scrisorii deschise”, aspect ce a impulsionat organizarea, la 9 martie 2022, a unei teleconferințe speciale în cadrul căreia doi semnatari, și anume Profesorul Randy Schekman de la Universitatea California/Berkeley, membru de onoare al AȘM, și Profesorul Richard Roberts de la New England Biolabs din Massachusets, și-au exprimat susținerea Ucrainei și a comunității științifice din această țară. „Principalul promotor al „Scrisorii deschise” a fost Prof. Richard Roberts”, a subliniat președintele AȘM, trecând în revistă agenda conferinței, cu descrierea succintă a profilului fiecărei personalități care a venit cu mesaje clare de pace din SUA, Japonia, Franța, au ales să fie alături de comunitatea științifică din țara noastră, făcând și mai auzită vocea savanților lumii.
În calitatea sa de președinte al Consiliului Științific Internațional, Prof. Peter Gluckman, a salut inițiativa, dar și oportunitatea de a vorbi în fața comunității academice din Republica Moldova, cu prilejul organizării Conferinței științifice internaționale „Platforma Europeană pentru Pace”. Profesorul Gluckman a declarat că, Consiliul Științific Internațional se obligă să fie mult mai implicat în colaborarea cu Uniunea Europeană și partenerii săi, lucru ce va permite o mai mare eficiență și va amplifica vocea globală pentru știință. Pentru atingerea acestor scopuri, susține savantul, este nevoie de a promova agenda globală a sustenabilității, inclusiv, pacea. În contextul vremurilor recente, președintele Consiliului Științific Internațional a remarcat că omenirea se confruntă cu trei crize existențiale majore - criza Covid, schimbările climatice și, din păcate, conflictul din Ucraina, un conflict teribil în vecinătatea Moldovei, țară care are un rol deosebit în găzduirea a foarte mulți refugiați. „Noi credem că pe măsură ce trecem dincolo de etapele acute ale conflictului se va reveni la calea diplomației. În următoarele câteva luni vom lucra îndeaproape cu membrii noștri, cum ar fi Academia de Științe a Moldovei, pentru a vedea cum putem asista și accelera lucrul la agenda de sustenabilitate, care include Pacea ca unul dintre obiectivele-cheie”, a spus Prof. Gluckman, exprimând certitudinea că pentru a face față provocărilor sec. XXI e necesar de a reveni la pace, iar glasul savanților să fie auzit.
Au urmat mesajele celor trei Laureați ai Premiului Nobel.
Prof. Serge Haroche, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, Franța, a ținut un discurs de o încărcătură aparte, aceasta și datorită faptului că are origini basarabene. S-a născut la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Familia mamei sale emigrase în anii 1920 în Franța. Bunica s-a născut în Chișinău, iar mama - în Odesa. Prof. Haroche a mărturisit că urmărește cu inima zdrobită, în fiecare zi, știrile despre război și suferințele oamenilor din această parte a Europei. Nu s-a gândit niciodată că în timpul vieții sale îi va fi dat să vadă atare atrocități, comise de Putin și armata sa, fiind înspăimântat de atacul flagrant asupra libertăților democratice și de decizia de a distruge, prin toate mijloacele, voința poporului ucrainean de a trăi liber în țara sa. În acest sens, Domnia Sa a exprimat admirația față de rezistența extraordinară a Ucrainei și a poporului ei, în speranța că, în cele din urmă, va învinge, cu ajutorul celorlalte națiuni libere ale lumii.
Profesorul francez a transmis și mesajul despre felul în care își trăiește suferința ca om de știință, subliniind că toate valorile care sunt inima civilizației noastre sunt încălcate în acest război, or, dobândirea cunoștințelor, care este scopul în sine al științei, nu poate fi realizată fără respectarea valorilor morale și a integrității intelectuale. „Iar ceea ce vedem acum este o propagare a minciunilor, a știrilor false și a negării realității care însoțește acest război la opusul valorilor adevărului”, a spus savantul.
Prof. Serge Haroche a estimat că știința și educația se află acum într-un moment în care este cea mai mare nevoie de ele, de aceea, speră că liderii politici ai lumii vor auzi vocea oamenilor de știință și vor încuraja mințile tinere și strălucitoare să vină în știință, ridicarea nivelului de educație al tuturor oamenilor fiind cruciale. Acest lucru este esențial dacă se dorește salvarea civilizației, iar pentru aceasta e nevoie de un efort colectiv, crede omul de știință. „Avem nevoie de solidaritate în Europa și de un sentiment profund de conștientizare din partea tuturor liderilor noștri”, a conchis profesorul, exprimând speranța că Ucraina și Moldova vor putea să se alăture în curând comunității europene, pentru că merită să trăiască în pace și libertate.
Prof. Hiroshi Amano, Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, Japonia, a transmis un mesaj din Orientul Îndepărtat, oamenilor din Europa, în special moldovenilor, tinerilor cercetători și studenților. „Această invazie teritorială este absolut inacceptabilă. Astăzi, în Japonia, nu ne putem imagina că se întâmplă cu adevărat o asemenea violență și distrugere. Dar omenirea, cu o generație în urmă, a avut o astfel de experiență în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Vă rog să-mi comunicați tot ce pot face pentru dumneavoastră, spre exemplu, un schimb de opinii, iar dacă aveți nevoie de prelegeri în domeniul electronicii, voi fi foarte fericit să o fac. Dacă aveți nevoie de prelegeri pe alte domenii, voi încerca să găsesc prieteni cu care gândim la fel. Suntem mereu de partea dumneavoastră”, a spus profesorul nipon, Hiroshi Amano, fiind deja un bun prieten al AȘM.
Exprimând bucuria de a se adresa participanților la acest important for, Prof. Richard J. Roberts, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, SUA, a reiterat că a organizat o campanie a Laureaților Premiului Nobel și că 205 laureați au semnat un Apel pentru Pace între Ucraina și Rusia. „Sunt sigur că dumneavoastră conștientizați că diplomații nu au reușit să rezolve această problemă cu succes. Cred că o parte a problemei este că ei nu sunt oameni de știință. Experiența mea cu oamenii de știință și cu oamenii de la putere este că oamenii de știință sunt destul de pregătiți să spună adevărul celor de la putere, în timp ce diplomații evită să facă acest lucru din considerente. Așa că unul dintre primele lucruri pe care aș dori să le menționez este că voi, oamenii de știință, aveți o voce mult mai puternică decât ați putea crede, pentru că sunteți capabili să spuneți liber ceea ce simțiți despre lucruri și aceasta cu adevărat contează”.
În acest sens, prof. Richard J. Roberts a menționat că va continua să lucreze cu oameni din Ucraina, din Moldova și de oriunde pentru a încerca cumva a pune capăt acestui război. „Războiul nu servește bine nimănui, a spus profesorul american. Acesta oprește știința, Rusia pierde mulți oameni de știință pentru că ei părăsesc țara, iar acest exod este înspăimântător pentru viitorul Rusiei. În contextul îngrijorării ca om de știință, savantul de peste ocean a prezentat o nouă inițiativă pe care tocmai intenționează să o lanseze. Este vorba despre crearea unui centru de tratament pentru bolile de sănătate mintală în Ucraina și în alte părți ale lumii, idee care va fi susținută financiar de om de afaceri din Canada care dorește să ajute la vindecarea traumelor pe care oamenii din Ucraina și din alte țări le-au primit din cauza războiului. Împreună cu alți Laureați ai Premiului Nobel prof. Richard J. Roberts va contribui la promovarea acestei cauze nobile.
În cadrul sesiunii plenare, Prof., Dr. Rattan Lal, Laureat al Premiului Nobel pentru Pace și al Premiului Global pentru Alimentație, Universitatea de Stat din Ohio, SUA, a prezentat comunicarea „Rolul cercetării în promovarea dezvoltării durabile și păcii”. Versiunea în limba română a comunicării a fost prezentată de dr.hab. prof. Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”. Dezvăluirea subiectului propus prezentării a fost precedat de o trecere în revistă a unor noțiuni și sisteme tradiționale de salutare pentru pace, informații privind prăbușirea civilizațiilor istorice, dar și aspecte privind confruntarea omenirii cu cei trei C (captivități) - clima schimbătoare, conflicte, covid. Sub aspect istoric, profesorul a vorbit despre agricultură ca bază a puterii, iar revenind la actualitate, a subliniat că războiul din Ucraina, de asemenea, agravează securitatea alimentară globală.
Pâinea și pacea, a fost un un capitol important al prezentării, în care s-a menționat faptul că nu există alte nevoi în lume mai alarmante decât cele provocate de focul din gaura stomacului gol, iar dragostea și ocupația (serviciul), familia și religia, arta și patriotismul nu prezintă nimic, atunci când oamenii suferă de foame, spune profesorul din SUA. Și nu în zadar China continuă să considere agricultura ca subiect de securitate națională. O atenție majoră, profesorul a atras problemei solului și securității naționale, remarcând că „Solul este nu doar subiectul ce ține de dezvoltarea economică, starea mediului ambiant și sănătății oamenilor, dar și de securitatea națională și pace”. Războiul contribuie la degradarea solului, pe când pacea contribuie la restabilirea vieții și armoniei în sol și pe Pământ, este concluzia savantului. Vorbind despre război și sănătatea solului, profesorul a remarcat că războiul influențează proprietățile fizice, chimice și biologice a solului, iar o democrație reală nu poate exista într-o țară în care populația suferă de foamete, iar solurile sunt degradate și poluate.
Profesorul Rattan Lal a formulat și unele concluzii care se rezumă la importanța de a avea și păstra un sol sănătos, în calitate de organism viu, care este baza existenței vieții pe Pământ, dar și baza păcii, prosperității, funcțiilor și serviciilor ecosistemice.
Prof. Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, a prezentat comunicarea „Impactul Conflictului Armat din Ucraina asupra Ordinii Mondiale și Securității Internaționale”. Prof. Juc a subliniat importanța evenimentului, dar și alinierea Academiei de Științe a Moldovei la inițiativa Academiei Române de a se implica activ în dezbateri despre pace prin prisma abordărilor științifice. Și asta pentru că intelectualitatea, prin definiție și prin concepțiile despre lume, practic, în marea majoritate este pacifistă, luptă pentru cooperare, pentru pace, pentru securitate, doar că reprezentanții intelectualității nu sunt decidenți politici și nu dispun de instrumente importante pentru a stopa conflictul armat din Ucraina, dar prin acțiunile lor, mesaje de solidaritate, ajutor refugiaților și explicarea oamenilor adevărul despre războiul din Ucraina își contribuie la identificarea mecanismelor de pace.
Revenind la subiectul prezentării, prof. Victor Juc a subliniat că, continentul European este arena unui război total declanșat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei. Mai mult, în prelegerea sa din 9 martie 2022 a argumentat că Federația Rusă a provocat un război, un act de agresiune la adresa suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a Ucrainei. Au trecut deja 90 de zile de la declanșarea războiului și s-au produs anumite transformări, în primul rând, din punct de vedere al obiectivelor. Expertul susține că, dacă în trecut ținta era suveranitatea și independența politică a Ucrainei, actualmente, ținta este suveranitatea și integritatea teritorială. Referitor la tactici. Dacă în trecut se miza pe un război de tip lovitură-fulger, actualmente, este un război de uzură, dat fiind că ucrainenii fără a dispune de potențial substanțial atât convențional, cât și neconvențional au reușit să se impună și să transforme războiul în unul de secătuie a puterilor. „Actualmente, s-a demonstrat că organizațiile guvernamentale internaționale ca un actor important internațional și-au pierdut din relevanță și nu au asigurat acel mediu și acel context pentru ca să fie preîntâmpinate conflictele armate”, susține expertul.
Profesorul Juc a vorbit despre criza umanitară care s-a creat, marcată de refugiați și strămutați interni, cca 14 mln de ucraineni. A menționat, de asemenea, existența unei crize alimentare, dat fiind că Federația Rusă a reușit să aplice principiul „Anacondei” și porturile ucrainene sunt blocate, subliniind, totodată, că oamenii sunt supuși unui atac psihic, deoarece bombardamentele încep la ora 4-5 dimineața și aceasta creează un disconfort psihic enorm.
În opinia expertului, problemele de bază pentru Federația Rusă vor fi în viitor, atunci când se va finaliza conflictul armat, când vor influența sancțiunile, când familiile își vor căuta militarii care au căzut în Ucraina. Actualmente însă toată lumea se întreabă cine și ce este în stare să pună capăt războiului? „Eu consider că războiul din Ucraina va mai continua o perioadă, chiar mai îndelungată, deoarece în Federația Rusă nici poporul, nici oligarhii și nici serviciile de forță nu sunt în măsură să organizeze fie o răscoală, fie o revoluție de palat, pentru că proprietatea în Federația Rusă este convențională și depinde de atitudinea șefului statului. Poporul din Federația Rusă a fost atât de mult îndoctrinat, încât toate volumele pe care le-au scris colegii mei istorici în perioada sovietică și după, despre prietenia călită de veacuri între popoarele rus și ucrainean au fost substanțial șifonate și rușii chiar cred că ucrainenii au devenit naziști, naționaliști, fasciști. Structurile de forță controlează viața politică din FR care treptat alunecă de la un regim politic autoritar la unul totalitar”, relevă prof. Victor Juc.
Și în calitate de concluzie finală, expertul Victor Juc estimează că după finalizarea conflictului armat din Ucraina, iar acesta nu se va încheia într-un viitor imediat, perioada post-război rece a relațiilor internaționale va ceda locul ediției a doua a războiului rece cu o cursă a înarmărilor, cu o competiție. „Iar în plan structural vom avea fie o bipolaritate asimetrică, totuși, potențialul occidentalilor este cu mult mai mare decât potențialul Federației Ruse, fie o multipolaritate neechilibrată, dar cert este că fundamentele liberalismului bazate pe moralitate și norme juridice la moment au suferit faliment”, a conchis prof. Victor Juc.
În final, elevii de la Liceul „Aristotel” din Chișinău, sub îndrumarea directorului Pavel Cerbușca, au prezentat recitalul cu genericul „Pacea în ochii copiilor”, or, anume copiii simbolizează pacea. Elevii au dăruit celor prezenți în sală flori de culoare albă, ca simbol al păcii. Președintele AȘM, acad. Tighineanu, le-a mulțumit copiilor pentru acest recital răvășitor, contextul sugerându-i să ne amintim de minunatele versuri ale marelui poet Grigore Vieru:
„Înfloresc în jur copacii
Ceru-i luminos.
Pentru pace, pentru pace
Mulțumim frumos”.
Întrucât evenimentul a avut drept slogan „Solidaritate pentru pace”, sub semnul consolidării eforturilor comunității științifice pentru reconstrucția și restabilirea Păcii, Prezidiul AȘM a venit cu un proiect de Apel la Pace către comunitatea academică europeană, în care sunt stipulate cele mai importante probleme. Textul Apelului urmează a fi redactat și dat publicității.
După eveniment, elevii, purtători de pace, dar și cei prezenți la eveniment, au făcut o poză de grup care să le amintească de această zi importantă.
Eugenia Tofan,
AȘM
