În pofida condițiilor stresante ale pandemiei, cercetătorii entuziaști, vin cu rezultate valoroase atât din punct de vedere fundamental, cât și aplicativ

30.09.2021
Vizitatori unici: 582

Președintele AȘM, Ion Tighineanu și vicepreședintele AȘM, acad. Boris Gaina, au întreprins o vizită la Institutul de Genetică Fiziologie și Protecția Plantelor. Invitat de a vizita institutul a fost și dr. Mihai Machidon, președintele Comisiei de stat pentru testarea soiurilor de plante, ex-Secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. 

Conducerea AȘM a vizitat colecția de germoplasmă la viță de vie din cadrul Laboratorului Genetica Rezistenței Plantelor al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecția a Plantelor. Colecția de noi soiuri de viță de vie a fost prezentată de creatorii acesteia cercetătorii științifici principali: dr.hab. Vasile Botnari și dr.hab. Eugen Alexandrov. Colecția include peste 150 de soiuri de viță de vie altoite din bazinul Mării Negre, preponderent din România, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Armenia etc. Majoritatea genotipurilor  fac parte din grupa Vitis vinifera L. În cadrul proiectului se desfășoară cercetări în menținerea și lărgirea colecției cu genotipuri deținătoare de caractere valoroase în scopul creării soiurilor interspecifice care pot fi cultivate pe rădăcini proprii, care permite a obține materialul săditor cu un sinecost mai mic, a menționat selecționerul Eugen Alexandrov. Cercetătorul a precizat că soiurile de viţă-de-vie europeană, aparţinând grupului Vitis vinifera, cultivate pe larg atât în Republica Moldova, cât şi în alte ţări viticole sunt sensibile la atacul de filoxeră (insectă parazită care distruge rădăcina și frunzele viței de vie), fapt ce impune fondarea plantaţiilor bazate pe material săditor altoit pe portaltoi filoxerorezistent, iar sensibilitatea la temperaturile joase în perioada de iernare limitează arealul de cultivare spre zona de Nord și necesită aplicarea măsurilor  suplimentare  de protejare a culturii în  această perioadă.

În acest context conducătorul proiectului, dr.hab. Vasile Botnari, Valorificarea eficientă a resurselor genetice vegetale şi biotehnologiilor avansate în scopul sporirii adaptabilității plantelor de cultură la schimbările climatice”, a menționat că a fost elaborată metodologia de creare a genotipurilor rizogene interspecifice cu rezistenţă sporită la factorii de mediu. Sursele donatoare de caractere agrobiologice valoroase au fost incluse în procesul de ameliorare a viţei-de-vie, obținând genotipuri cu rezistenţă şi productivitate sporită în diferite condiții climaterice (în anul secetos 2020, recolta a constituit 10-12 tone la hectar). Fiind create şi omologate genotipuri interspecifice rizogene de viţă-de-vie cu caractere valoroase, fapt ce permite extinderea arealului de cultivare cu soiuri pe rădăcini proprii, concomitent cu reducerea numărului de tratamente chimice, ceea ce va contribui la obţinerea producției ecologice şi protejarea mediului înconjurător. Soiurile interspecifice V.vinifera x M.rotundifolia au o perioadă mai precoce de maturare a strugurilor și pot fi multiplicate prin coarde fără altoire, ce contribuie la reducerea cheltuielilor de înfiinţare și întreținere a plantaţiilor de viţă-de-vie”, a menționat conducătorul proiectului, specificând că genotipurile interspecifice rizogene sunt omologate, brevetate și recomandate  pentru cultivare în Republica Moldova. Cercetătorii au informat că deja sunt create 9 soiuri interspecifice rizogene, dintre care 7 au fost omologate: „Nistreana”, „Malena” şi „Algumax” cu  struguri de masă, iar „Augustina”, „Alexandrina”, „Ametist”, „Thetys” și ”Sarmis” – pentru procesare. Autorii susțin că performanțele acestor soiuri, după doi-trei ani de la plantare, sunt incredibile, luând în considerare lipsa de irigare, într-un an secetos, inclusiv pe terenuri cu bonitatea joasă a solului.

Soiurile interspecifice rizogene de viţă de vie au fost înalt apreciate cu diplome și medalii de aur, la saloanele de invenție şi expozițiile internaționale, precum şi de specialiști din domeniul vitivinicol. De asemenea, rezultatele investigațiilor în elaborarea metodologiei și crearea genotipurilor interspecifice rizogene de viță-de-vie cu rezistență sporită  la factorii biotici și abiotic au fost apreciate, în 2019, cu „Premiul Academiei de Științe a Moldovei în domeniul agricultură”,  „Acad. Ilie Untilă”. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate și în cadrul mai multor simpozioane naționale și internaționale, publicate în reviste de prestigiu din țară și străinătate.

Rezultatele sunt incontestabile, fiind convingător demonstrate în condiții similare de producere. Cercetătorii au menționat că pe lângă faptul că știința se află la limita asigurării financiare pentru desfășurarea unor cercetări cu impact social și economic de valoare, realizările obținute sunt greu de implementat. „Este necesar ca lumea să cunoască beneficiile, să înțeleagă cu ce se ocupă știința, să nu se mai vorbească că oamenii de știință nu fac nimic și doar cheltuie banii publici, în acest scop suntem gata să prezentăm avantajele noilor soiuri fermierilor, persoanelor interesate, inclusiv și oamenilor de afaceri. Ne dorim ca realizările obținute să fie promovate și implementate cât mai larg în diferite condiții de producere. Este visul oricărui ameliorator, a spus cu o oarecare doză de speranță și optimism cercetătorul și entuziastul Eugen Alexandrov.

Dr.hab. Vasile Botnari a menționat că de rezultatele cercetărilor s-au arătat interesați mai mulți specialiști din domeniu vitivinicol, inclusiv și de peste hotare. Acum urmează a fi efectuată testarea parametrilor și particularităților tehnologice ale acestor soiuri in condiții de microvinificație, unde vor fi produse mostre etalon de vin. Specialistul a mai spus că acum câțiva ani (2015), când se plantau primele plante de viță de vie, aproape nimeni din cei care vizitau parcelele nu-și putea imagina că se va atinge atare performanță. Iată că e posibil.

Conducerea AȘM a folosit prilejul vizitei pentru a lua cunoștință și de rezultatele obținute la culturile de sorg în cadrul aceluiași proiect de cercetare. Cărora doctorul în agricultură, Gheorghe Moraru, cercetător științific coordonator și-a dedicat șase decenii de viață.  Cercetătorul a prezentat hibrizii de sorg zaharat cu o productivitate de 140-160 tone la hectar biomasă și hibrizii de sorg cu bob calitativ, similar celor de orez, care asigură o recoltă de 7-8 tone la hectar. Domnia Sa își dorește foarte mult ca acești hibrizi de sorg zaharat să fie implementați pentru a produce biogaz, în scopul reducerii dependenței de importul gazelor naturale. Să fie implementați hibrizii cu bob comestibil, pentru a obține crupe, care înlocuiesc orezul, și hibrizii de sorg, iarba de sudan, care vor asigura cu furaje sectorul zootehnic. „Mă ocup cu sorgul peste 60 de ani. Implementarea culturilor de sorg s-a început în anul 1974, iar după distrugerea complexelor agroindustriale din zootehnie, implementarea sorgului s-a redus considerabil. Mă adresez organelor republicane de conducere și oamenilor de afaceri care ar putea să implementeze pe o bază mecanizată toate culturile elaborate de mine”, a spus cercetătorul Gheorghe Moraru.

În concluzia făcută în urma vizitei, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a subliniat sacrificiul și entuziasmul cercetătorilor, care în condițiile stresante ale pandemiei continuă investigațiile științifice, având și rezultate valoroase atât din punct de vedere fundamental, cât și aplicativ. Cu regret, nivelul de finanțare nu permite atragerea tinerilor în cercetare, dar și realizarea unor proiecte de transfer tehnologic cu impact național. Fără a crea și consolida capacități în cercetare și inovare la scară națională nu putem spera la atragerea unei finanțări serioase extrabugetare prin programele europene care sunt extrem de competitive. Sistemul de cercetare autohton poate fi readus la normalitate doar prin modificări substanțiale ale cadrului normativ, reflectate în Raportul asupra științei pentru anul 2020, perfectat de Academia de Științe a Moldovei

(https://asm.md/sites/default/files/2021-05/ASM_raport%20starea%20stiintei_2020_14%20mai%202021_site%20%281%29.pdf ).

Vizavi de colecția de noi soiuri de viță de vie, președintele Comisiei de stat pentru testarea soiurilor de plante, dr. Mihai Machidon, care de altfel, a mai vizitat nu o dată colecția respectivă,  a menționat că este o noutate, posibilitatea acestor soiuri de a supraviețui în condițiile de la noi, specifice pentru bolile care atacă vița devie, în special, rădăcina acesteia. „Patru soiuri deja sunt înregistrate, chiar și brevetate. Ne rămâne acum să lucrăm asupra necesității de a vedea produsul, adică vinul, de a lucra cu aceste soiuri ca produs finit, de a vedea care este calitatea și să încercăm a promova pe piața externă. Bineînțeles, că pentru noi este important ca aceste soiuri să fie brevetate și la nivel european.

„Astăzi ne-am convins încă o dată că țara noastră indiscutabil are nevoie de știința.  Ne-am convins ce plante necesare sudului republicii propun în anii de secetă savanții noștri. Ne-am convins astăzi că hibrizii de la Institutul de Genetică, autor -  tânărul și talentatul selecționer, dr. hab. Eugen Alexandrov, timp de 11 ani, ghidat de prof. Vasile Botnari, a lucrat asiduu ca astăzi să ne bucure cu soiuri aurii, rezistente și care garantează o productivitate de 12-16 tone/hectar”, a conchis vicepreședintele AȘM, acad. Boris Gaina. 

 

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: