Personalități marcante ale vieții culturale și științifice de pe ambele maluri ale Prutului au marcat Ziua Limbii Române, la Academia de Științe a Moldovei

01.09.2022
Vizitatori unici: 494

Acad. Ion TIGHINEANU. „Pășind cu capul sus în grupul octogenarilor, distinsul eminescolog, celebru critic de literatură, un filosof și lucrător asiduu pe câmpurile literaturii și culturii române, academicianul Mihai Cimpoi se poate învrednici de cel mai înalt titlu, pe lângă multiplele distincții de stat și academice, de titlul de Ambasador al culturii și simbol al rezistenței prin cultură”.

 

Sărbătoarea Națională „Limba Noastră cea Română”, a fost marcată anul acesta la Academia de Științe a Moldovei, deși tradițional, diferită prin agenda consistentă. Personalități de mare clasă de pe ambele maluri ale Prutului, invitați valoroși, care au susținut prelegeri publice, oameni de cultură și artă, parlamentari, rectori și directori ai institutelor de cercetare, donații de carte a prietenilor de peste Prut, veniți la Chișinău inclusiv pentru a participa la cea de-a XI-a ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor, dar și pentru a-l sărbători pe marele intelectual, om de cultură, „clasicul de lângă noi”, „un uriaș blajin” sau „un uriaș luptător”, acad. Mihai Cimpoi, au fost doar câteva din aspectele ce au întregit buna și frumoasa desfășurare a unui eveniment cultural așteptat de toți vorbitorii și susținătorii mult pătimitei limbi române.  

Ședința festivă a fost inaugurată de președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, alături de Domnia Sa, în prezidiu fiind invitate două mari personalități ale culturii și literaturii românești, cu autoritate științifică și culturală deosebită – acad. Mihai Cimpoi, președinte al Consiliului Consultativ al Academiei de Științe a Moldovei și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, care a pregătit o prelegere de mare anvergură pentru comunitatea științifică de la noi, cu prilejul sărbătoririi Limbii Române. 

În discursul său inaugural președintele Ion Tighineanu a menționat că Sărbătoarea Limbii Române nu poate fi celebrată doar într-o zi. „Aducem omagiu limbii române în fiecare zi, an de an, astfel ziua de 31 august 1989 devenind o sărbătoare națională a tuturor românilor, un prilej de consolidare a legăturilor spirituale, de conștientizare și apreciere a spiritului de neam. Este foarte semnificativ faptul că și în Republica Moldova, și în România această unitate de neam este sărbătorită în ultima zi de vară, pe 31 august. Cu atât mai remarcabilă este ședința adunării festive de azi, cu o agendă foarte extinsă. În cadrul lecturilor academice, devenite tradiționale, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, va susține o prelegere publică demult așteptată de cercetătorii de pe ambele maluri ale Prutului”, a relevat acad. Tighineanu.

În mesajul său de salut, președintele AȘM a subliniat semnificația Zilei Limbii Române care îi unește pe toți cei care au luptat pentru revenirea la alfabetul latin și limba română, evidențiind rolul deosebit, poate chiar cel mai important, în promovarea valorilor autentice, a limbii române, care revine celor două academii de științe: Academia Română și Academia de Științe a Moldovei. „În procesul de restabilire a adevărului științific Academia de Științe a Moldovei a fost și rămâne a fi un pilon veritabil, confirmând la 9 septembrie 1994, în ședința Prezidiului AȘM, opinia specialiștilor filologi că limba vorbită în Republica Moldova este limba română. Suntem onorați că azi, 31 august, atât Academia Română cât și Academia de Științe a Moldovei sărbătoresc în unison Ziua Limbii Române – prin conferințe, festivități, congrese, lecturi academice, desfășurate la București, Chișinău, precum și la Filiala Iași a Academiei Române cu participarea personalităților notorii”, a remarcat președintele forului științific suprem.

În context, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu a exprimat întreaga gratitudine acad. Răzvan Theodorescu pentru gestul Domniei sale de a veni cu o prelegere publică la Chișinău, în această remarcabilă zi, ceea ce semnifică și deschiderea Academiei Române în susținerea științei din Republica Moldova.

Președintele Tighineanu a dat citire mesajului de salut al doamnei europarlamentar Maria Grapini, în contextul vizitei recente la Academia de Științe a Moldovei, în care a transmis sincere felicitări cu ocazia sărbătorii naționale „Limba noastră cea Română” și, totodată, și-a exprimat unele opinii asupra rolului academiilor în transformarea societăților moderne. „Cum s-ar putea găsi soluții optime pentru o societate mai bună? Personal, cred în importanța Academiilor de Științe, în implicarea acestora pentru transformarea societăților! M-a impresionat volumul de activități ale Academiei de Științe a Moldovei! Conferințele internaționale cu participarea unor mari personalități, laureați ai Premiului Nobel, conferințe la care sunt invitați tinerii studenți și elevi sunt importante pentru noua generație. Deschiderea Conferințelor, simpozioanelor, meselor rotunde, Congreselor, spre generația în formare, poate fi una dintre soluțiile pentru creșterea implicării la nivel de individ, de cetățean în găsirea soluțiilor optime, în formarea de noi elite. Cultura, educația și credința sunt piloni importanți în educația civică, profesională, spirituală, atât de necesare unei societăți… Închei cu ceea ce am vrut să spun în acest punct de vedere: Academiile de Științe au un rol esențial în societate, în formarea de elite, în creșterea nivelului de cunoaștere și în transmiterea identității naționale. Felicit întregul colectiv al Academiei de Științe a Moldovei și Vă doresc mult succes”, a punctat Dna Maria Grapini, Membru în Parlamentul European.

Prezentă la evenimentul festiv, dna Marcela Adam, secretar al Comisiei parlamentare, a exprimat deosebită plăcere de a se afla în această zi de sărbătoare națională, în incinta forul științific al țării pentru a celebra împreună cu mediul academic Limba noastră cea română. Totodată, parlamentarul a transmis felicitări din partea colegilor deputați și a Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media cu ocazia acestei frumoase sărbători a spiritului românesc. „Această zi simbolică este un prilej aparte de a ne pătrunde de un simplu adevăr: pentru a ne păstra identitatea ființei noastre de neam, limba țării trebuie cinstită și apreciată în fiecare zi. An de an, în această zi, onorăm sacrificiul și eforturile înaintașilor noștri, ne amintim de Marea Adunare Națională la care au fost proclamate suveranitatea și independența țării, recunoscută limba română. În fiecare an ne îndreptăm recunoștința către cei care au luptat pentru renașterea noastră națională și revenirea în albia românității, în lumina alfabetului latin prin care graiul moldovenesc și-a recăpătat veșmântul de sărbătoare al Limbii române”, a menționat legislatorul, subliniind oportunitatea istorică pe care o avem astăzi să ne construim prin limba română un destin frumos în Europa de mâine. „A venit timpul ca Limba română să devină limba care ne unește și ne călăuzește spre un viitor prosper. Astăzi, vreau să urez la mulți ani de prosperitate Limbii române și tuturor celor care simt și vorbesc românește, precum și tuturor cetățenilor Republicii Moldova, vorbitori de alte limbi, care își identifică inteligent oportunitățile și le valorifică frumos în Patria - Limba Română”, a relevat oficialul.

După mesajele de salut, invitatul de onoare al zilei, acad. Răzvan Theodorescu, reales de curând vicepreședinte al Academiei Române, a susținut prelegerea publică „Două specificități istorice românești: latinitatea și statalitatea”. Conferința distinsului academician a fost dedicată celor două specificități ale istoriei românești, latinitatea și statalitatea. Omul de cultură Răzvan Theodorescu a subliniat că în prelegerea sa a încercat să arate în ce fel românii au reprezentat și reprezintă în această parte a Europei o insulă de latinitate într-un ocean slav, turcic și fino – ugric. „Este mai mult decât o latinitate a limbii. Este una a mentalului, a moravurilor, a esteticii căutătoare de calm, de echilibru, de armonie. Iar statalitatea este marele nostru câștig, de la Basarabi și Mușatini, până astăzi”, a afirmat intelectualul.

În cadrul festivității, acad. Răzvan Theodorescu i-au fost înmânate însemnele de membru de onoare al AȘM, în conformitate cu decizia Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM, din 8 iunie 2022. Laudatio în onoarea acad. Răzvan Theodorescu fost prezentat de m.c. Victor Moraru, vicepreședinte al AȘM, conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, în care a fost evocată personalitatea complexă a celui onorat.

Vicepreședintele Academiei Române a exprimat cuvinte de gratitudine Academiei de Științe a Moldovei pentru înaltul gest de a fi parte a Academiei soră, lucru ce îl onorează enorm. Președintele Tighineanu, l-a felicitat pentru intrarea în familia academică de la Chișinău, mulțumindu-i în numele corpului academic pentru prelegerea susținută în prezența distinsului public de la Academia Moldovei.

Totodată, președintele AȘM a dat citire unei felicitări speciale, transmisă de acad. Bogdan Simionescu, ex-vicepreședinte al Academiei Române, membru de onoare al AȘM și un bun prieten al  Academiei noastre.

„Alegerea domnului academician Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, drept membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei reprezintă o recunoaștere publică binemeritată a activității culturale și științifice desfășurate de Domnia sa timp de mai mult de jumătate de secol. Ea îmi oferă prilejul de a transmite celui onorat astfel sincere felicitări, urări de putere de muncă, activitate creatoare spre binele Academiei Române și al Academiei de Științe a Moldovei. Felicitări, domnule academician Theodorescu, împreună cu admirația și prețuirea mea!”, se arată în mesajul acad. Simionescu. Totodată, Domnia Sa a adresat felicitări colegilor membri ai Academiei de Științe a Moldovei, conducerii acestui înalt for, pentru recunoașterea academicianului Theodorescu și primirea Domniei sale în comunitatea științifică pe care o reprezintă instituția soră, de peste Prut, a Academiei Române.

În același cadru festiv, în conformitate cu aceeași decizie a Adunării generale a membrilor titulari și membrilor corespondenți ai AȘM, însemnele de membru de onoare al AȘM i-au fost înmânate și criticului literar, prozator, eminescolog Theodor Codreanu din România. Palmaresul bogat al profesorului Theodor Codreanu a fost în vizorul acad. Mihai Cimpoi, eminescolog, critic și istoric literar. În referințele sale, acad. Cimpoi a remarcat varietatea de lucrări pe tărâmul criticii literare, subliniind totodată participarea constantă, dinamică, activă la evenimentele științifice de la Academia de Științe a Moldovei,  inclusiv,  la edițiile Congresului Mondial al Eminescologilor, Festivalul „Grigore Vieru”, Festivalul „Ion Creangă” etc.

Partea a doua a zilei a fost dedicată deschiderii lucrările celei de-a XI-a ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor, desfășurate tradițional sub egida Academiei de Științe a Moldovei. Onoarea de a deschide lucrările prestigiosului for i-a revenit inițiatorului, fondatorului și președintelui Congresului, acad. Mihai Cimpoi, recunoscut astăzi ca unul din cei mai mari eminescologi. Academicianul Cimpoi a deschis Congresul care și de această dată a reușit să adune zeci de eminescologi din diferite țări pentru a aduce omagiu Luceafărului poeziei noastre. Eminescologul le-a mulțumit tuturor prietenilor lui Eminescu, colegilor, editorilor, traducătorilor  pentru că au venit, dar și pentru comunicările pe care le vor susține în zilele ce urmează. Domnia Sa e exprimat onoarea pentru că deschiderea acestui congres de rezonanță are loc, tradițional, sub egida Academiei de Științe a Moldovei.

Congresul eminescologilor, ediția anului 2022, a debutat în plen cu comunicarea susținută de domnul Theodor Codreanu, membru de onoare al AȘM, intitulată  „Eminescu și schimbările de paradigme ontologice și estetice”. „Eminescu, recunoscut drept centrul iradiant al literaturii și cugetării românești de Titu Maiorescu (Eminescu și poeziile lui, 1889), a fost socotit, nu întâmplător, de un G. Ibrăileanu, drept o apariție inexplicabilă în sânul culturii românești din secolul al XIX-lea. De fapt, el se arăta ca un Bacon al poeticii moderne (Goerge Munteanu). Acest loc privilegiat al lui Eminescu are consecințe doar pentru spațiul românesc sau transcende cultura română prin schimbarea de constantă estetică, ridicând-o la nivel de interes universal? Răspunsul devine complex deoarece eminescologia pare să-l fi evaluat pe autorul Luceafărului doar ca rămas în paradigma secolului al XIX-lea, etichetându-l ca romantic întârziat, istoricizat, așadar (Mihai Zamfir)”, remarcă autorul. 

Președintele AȘM i-a mulțumit noului membru de onoare al AȘM, profesorului Theodor Codreanu, pentru raportul amplu, susținut în deschiderea Congresului, lucrările căruia vor continua conform agendei prestabilite în zilele ce urmează. Și dacă, în contextul Congresului Eminescologilor oricum ne vom afla câteva zile pe unda eminesciană, președintele Tighineanu care este încercat, din când în când, de ispita poeziei, a propus distinsului public câteva versuri dedicate poetului nepereche:

 

Eminescu înseamnă vers,

Inspirat de Univers!

Luceafăr al poeziei,

Mandatar al veșniciei!

 

        El e Pasărea măiastră,

        Ce ne cântă Limba noastră!

        În veci să ne aparțină

        Limba noastră cea Română!”

 

Partea finală a ședinței festive  a fost dedicată omagierii reputatului academician Mihai Cimpoi care, în câteva zile va trece frontiera octogenară. În acest context, președintele Ion Tighineanu a subliniat că cea de-a 80-a aniversare a acad. Mihai Cimpoi constituie un bun prilej de a reactualiza activitatea sa fructuoasă în decursul anilor. „Totdeauna mă întrebam cât este de dificil de a examina și descrie foarte exigent opera Luceafărului literaturii noastre, poetului nepereche Mihai Eminescu, sau, totuși, de a aprecia la justa valoare activitatea criticului literar, distinsului Eminescolog Mihai Cimpoi, cel care pășește cu fermitate în familia octogenarilor, aducând în dar o activitate academică impresionantă, numeroase scrieri realizate cu pasiune, cu știință de cărturar, cu responsabilitate enormă și datorie față de concetățeni, dar, în primul rând, față de Mihai Eminescu”. Președintele AȘM a subliniat și faptul că acad. Mihai Cimpoi a fost de mai mulți ani în fruntea Comisiei de Etică a AȘM. „Este „un om de carte”, un „constructor” cum l-a numit academicianul Eugen Simion (cel care i-a fost îndrumător la elaborarea tezei de dr. habilitat cu un generic mai mult decât elocvent „Eminescu, poet al Ființei”), a pus umărul la formarea și activitatea eficientă a Consiliului Consultativ al Academicienilor, creat în aprilie 2019. Acum, pășind cu capul sus în grupul octogenarilor, distinsul eminescolog, celebru critic de literatură, un filosof și lucrător asiduu pe câmpurile literaturii și culturii române, academicianul Mihai Cimpoi se poate învrednici de cel mai înalt titlu, pe lângă multiplele distincții de stat și academice, de titlul de Ambasador al culturii și simbol al rezistenței prin cultură”.

În context, prin hotărârea Prezidiului AȘM, academicianului Mihai Cimpoi i-a fost conferită înalta distincție academică „Meritul științific”, pentru contribuții substanțiale în domeniul criticii și istoriei literare, promovarea științei și culturii pe plan național și internațional, inițierea și organizarea anuală a Congresului Mondial al Eminescologilor, pregătirea cadrelor științifice de înaltă calificare, precum și cu prilejul celei de-a 80-a aniversări din ziua nașterii.

A urmat o sesiune de mesaje de felicitare, evocări adresate omagiatului de către invitații zilei de personalități notorii ale domeniului din Republica Moldova și din România, SUA. Cuvinte de felicitare, urări de sănătate și putere de creație i-au adresat distinșii oameni de cultură - acad. Valeriu Matei, Ion Hadârcă, dl Mihai Ghimpu, ex-președinte al Parlamentului RM, prof. Mihaela Albu, prof. Pompiliu Crăciunescu, prof. Teodor Damian (SUA), prof. Viorel Dinescu. Delegația din Dumbrăveni-Suceava, în frunte cu neobositul primar Ioan Pavăl și secretarul Mihai Chiriac, au venit și de această dată cu plinul la aniversarea Cetățeanului de onoarea al localității lor acad. Mihai Cimpoi. Au adus cu ei cărți, plachete, trofee, medalii, diplome, pe care le-au donat cu generozitate. 

De asemenea, în onoarea distinsului academician Mihai Cimpoi a fost vernisată expoziția de carte, realizată de Biblioteca știiifică (Institut) „Andrei Lupan” pentru a consemna cele 80 de toamne ale acad. Mihai Cimpoi și numeroase publicații știiifice și de popularizare a științei, a limbii și literaturii, a creației Luceafărului literaturii române Mihai Eminescu. De asemenea, a fost realizată și o mică expoziție fotografică ce reflectă activitatea acad. Mihai Cimpoi, iar în Sala Aurie este prezentată expoziția artistului plastic Iraida Ciobanu „Veșnicia s-a născut în sat”.

Lucrările Congresului Mondial al Eminescologilor cu genericul „Eminescu și provocările timpului nostru” va continua în zilele de 1-3 septembrie 2022, la Centrul Academic Internațional Eminescu, dar și în alte locații. Agenda celor trei zile, conține sesiunea de comunicări științifice, lansări de carte, dezbateri.

Totodată, va fi prezentată Medalia „Congresul Mondial al Eminescologilor”, ediția XI-a (autor Iurie Guțu); Expoziția filatelică „Eminesciana” (prezintă dr. Constantin Ciobanu, președintele Asociației Filateliștilor, Maximafiliștilor și Cartofiliștilor din RM); Inaugurarea Expoziției fotografice „Acad. Mihai Cimpoi – „clasicul de lângă noi” (galeria de Artă Eminescu, autor subsemnata), care va fi donată Centrului Academic Internațional Eminescu pentru Muzeul „Mihai Cimpoi”; Expoziția de carte „Mihai Cimpoi – promotor al valorilor românești”.

Evenimentul va culmina sâmbătă, 3 septembrie, de ziua titanului culturii naționale Mihai Cimpoi, cu lansarea Cărții poștale ilustrate „Mihai Cimpoi – 80 de ani”,  și ștampilei speciale „Mihai Cimpoi – 80 de ani”, emise de Î.S. „Poșta Moldovei. (prezintă dr. Constantin Ciobanu).  

După festivitate, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, împreună cu invitatul de onoare, vicepreședintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, soția Domniei sale și alți oaspeți, au depus fluor la bustului lui Mihai Eminescu din Grădina Publică Ștefan cel Mare. 

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

 

 

 

Categorie:
Cuvinte-cheie: