Pacea ca valoare și virtute – discuții academice la o Conferință internațională

01.07.2023
Vizitatori unici: 2248

„Subiectul Păcii și-a găsit o largă reflectare în literatură, muzică, filme, artă plastică, sculptură. Mari poeți și artiști ai micii noastre planete au cântat Pacea în creația lor. Însă nimeni n-a prevăzut că la început de mileniu, în secolul tehnologiilor înalte, ale inovării și zborurilor cosmice, în mijlocul Europei se va dezlănțui un război nemilos.”  Am reprodus un gând din cuvântul inaugural al acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, rostit în cadrul Conferinței științifice internaționale cu genericul „Știința și arta pentru pace”, la 28 iunie curent, în Sala Azurie a AȘM. În context, savantul a amintit că, la 24 februarie 2022, Rusia a atacat Ucraina, o țară independentă și vecina noastră –  fapt ce a șocat o lume întreagă. Atunci, Academia de Științe a Moldovei, cercetătorii și oamenii de cultură au condamnat agresiunea, optând pentru revenirea la pace.

Deja la 2 martie, Academia Română a inițiat un apel către toate academiile europene în scopul creării unei platforme continentale de comunicare științifică în vederea identificării valorilor, principiilor și aspirațiilor comune ale tuturor popoarelor pentru menținerea păcii. Dând curs acestui apel, Academia de Științe a Moldovei a organizat peste o săptămână întrevederi online cu cercetători de talie internațională, inclusiv cu Laureați Nobel care au semnat Scrisoarea Deschisă în susținerea Ucrainei, condamnării războiului și restabilirii păcii. La 24 mai 2022, AȘM a convocat Conferința științifică internațională „Platforma Europeană pentru Pace” cu participarea personalităților notorii din diverse țări ale lumii, inclusiv a Laureaților Nobel din Franța, SUA și Japonia, care a avut o rezonanță puternică în societatea noastră (https://asm.md/en/node/1093). Totodată, informația cu privire la prezentările de anvergură din cadrul forului științific a fost diseminată la scară globală prin intermediul portalului Academiei Europene pentru Științe și Arte (https://euro-acad.eu/multimedia?id=41).

Astăzi, 28 iunie 2023, a precizat președintele AȘM, vom aborda din nou tema păcii, în cadrul Conferinței științifice internaționale „Știința și arta pentru pace” care se desfășoară în conformitate cu Planul de activități comune, aprobat la 4 aprilie 2023 între Academia de Științe a Moldovei și Academia Română.

În continuare, un mesaj de salut către participanții la Conferință a adresat online acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. „Este o inițiativă  deosebită, a subliniat dumnealui, mai ales, în contextul faptului că Academia Română a avut și ea inițiativa organizării unor manifestări închinate păcii de către academiile europene. Prima academie care a considerat inițiativa noastră foarte bună și ni s-a alăturat a fost Academia de Științe a Moldovei. De aceea, suntem privilegiați, participăm și noi la această manifestare deosebită și salutăm deschiderea lucrărilor de către dl acad. Mihai Cimpoi – membru al Academiei de Științe a Moldovei și al Academiei Române și care va prezenta o temă interesantă, legată de pacea în literatura română – fapt care va putea demonstra că intelectualii români au militat întotdeauna pentru pace. În încheiere, vreau să spun că această inițiativă este cu atât mai importantă și mai necesară astăzi, când la granițele noastre se desfășoară un război monstruos, care duce la pierderi de vieți omenești și la distrugeri de bunuri materiale.

Cuvânt de salut i-a fost oferit online prof. Klaus Mainzer, președintele Academiei Europene de Științe și Arte cu sediul la  Salzburg , care a salutat asistența prezentă la acest important for științific. Profesorul austriac s-a referit la istoria Academiei pe care o conduce, fondată în anul 1990, perioadă ce corespunde resetării relațiilor dintre state, inclusiv a favorizat circulația liberă a științelor și artelor în Europa după o perioadă de confruntări și tensiuni politice dintre Vest și Est. Este important, a specificat savantul, că fondatorii Academiei au dorit să conecteze știința și arta la tradițiile europene și, astfel, să modeleze viitorul Europei. Îi doresc Republicii Moldova putere și forță de a-și găsi locul sub umbrela europeană comună a dreptului internațional și a democrației! – a declarat în încheiere prof. Klaus Mainzer.

Au venit cu mesaje de salut și urări de succese la Conferința științifică internațională „Știința și arta pentru pace” dna Olesya Yurchenko, primul secretar al Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, dr. hab. Sergiu Baciu, secretar general al ANACEC.

Prima comunicare științifică prezentată la Conferință a fost „Pacea în literatura română”, autor – acad. Mihai Cimpoi, președintele Consiliului consultativ al academicienilor. „Pacea a fost considerată permanent, din zorii omenirii și până astăzi, ca bunul suprem, fiind pusă în vârful tuturor valorilor și virtuților, – a consemnat savantul. – Așa o prezintă Marile cărți ale Orientului și cele ale Antichității greco-latine și scriitorii modernității și postmodernității. Ovidiu o relaționa cu iubirea, o altă mare valoare umană: „Pax iuvat et media; pace repertus amor” („Pacea este prielnică; înăuntrul păcii, s-a născut iubirea”).

În continuare, precizează scriitorul, lumea, în întreaga sa evoluție istorică, a cunoscut două stări puse mereu într-o cumpănă existențială: Starea de pace și starea de război. Pe această cumpănă schimbătoare – ne amintește că Eminescu avea obsesia ei nu doar reflectând mitopo(i)etic, ci desenând-o în diferite variante grafice în Caietele sale, denumite Fragmentarium. Aceste stări polare au dus, postulează Hegel, la epopee și roman, la care se adaugă mai târziu, Război și pace a lui Tolstoi (încercarea de a traduce prin război și univers fiind inadecvată), marea proză de război americană (Hemingway, Dos Pasos, Wharton, Cummings,) poezia rezistenței franceze (Aragon, Eluard).

În context, acad. Mihai Cimpoi ne atrage atenția că romanele despre cel de Al Doilea Război Mondial constituie un prilej de reflecție filosofică și morală pentru Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda (în special, în Delirul, unde apar și realități basarabene).

Dar exista și o problemă în scrierea lucrărilor despre război. Ca și scriitorii americani sau ruși, literații români, inclusiv cei basarabeni, s-au văzut puși într-o dilemă constând în modul în care erau înfățișate calamitățile războiului, trecând prin grele încercări de conștiință, verticalitate morală și deontologică. Drept exemplu, autorul comunicării elucidează cazul scriitorului rus Alexandru Fadeev, care s-a sinucis pentru că și-a dat seama că în romanul „Garda tânără”, apreciat cu „Premiul Stalin”,  modul de prezentare a evenimentelor a fost inadecvat, contrar adevărului.

 Aceeași problemă a autenticității documentare au avut-o și basarabenii, care, în opinia academicianului și criticului literar, au mai cunoscut și problema tabuizării temei și cerinței ideologice de a idealiza, de a prezenta sub aspect triumfal, pozitiv Armata Roșie. Lucrările unor participanți la război nu au valoare literară, dată fiind această pecete ideologică, tonalitatea discursiv-pioasă și sărăcia mijloacelor artistice: (romanele lui Iacob Cutcovețchi, Samson Șleahu, versurile lui Petrea Cruceniuc, scrise în rusește și în romană; de altfel poetul a participat și la războiul sovieto-finlandez din 1940-1941, fapt despre care nu se putea vorbi, a fost și secretar responsabil al Comitetului Moldovei pentru apărarea păcii.

Interesantă și inspirată s-a arătat a fi comunicarea compozitorului academician Gheorghe Mustea cu genericul „Muzica și Pacea”. „Dacă există cuvântul Pace, a remarcat vorbitorul, înseamnă că există și cuvântul război. Dacă n-ar exista cuvântul război, nu am avea nevoie de cuvântul Pace. De acea, dacă vorbim despre Muzică și Pace, muzică și împăcare, atunci suntem nevoiți să vorbim și despre muzică și neîmpăcare, muzică și război”. În acest context, compozitorul s-a referit la anii `90 – perioada revenirii la identitatea națională a poporului nostru. Cântecele de atunci, scrise pe versurile lui Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Ion Hadârcă și ai altor poeți, răsunau ca veritabile imnuri, adunând într-o unică suflare „în cuget și simțiri” mii și mii de oameni în piața Marii Adunări Naționale.

Grație energiei sale, a consemnat acad. Gheorghe Mustea, muzica a fost aplicată aproape în toate domeniile de activitate umană, la sărbători, în clipele de relaxare, în sport, în medicină (meloterapia), în război pentru mobilizarea ostașilor. Napoleon, de exemplu, în acest scop profita de două orchestre. Muzica este folosită și în propaganda neagră de război. Sunt cunoscute,  bunăoară, cântecele  de acest gen din perioada Germaniei hitleriste. Dar nu numai ele. Muzica a fost luată ca bază ideologică pentru justificarea hitlerismului, cum at fi în cazul creației lui Richard Wagner.

Ca să-și încheie comunicarea pe o notă optimistă, vorbitorul, la final, s-a referit la creația titanului muzicii universale Ludvig van Beethoven, care, pierzându-și complet auzul, și-a învins propriul destin, continuând să creeze lucrări muzicale, la fel, geniale, ajungând la celebra Simfonie a 9-a. Autorul a inclus în ea versuri din „Oda Bucuriei” a lui Friedrich Schiller, prin care autorul formulează mesajul de bază al acestei compoziții: „Înfrățiți-vă, milioane!”. Acesta a fost visul de pe urmă al marelui compozitor Beethoven – ca lumea să nu se dușmănească, ci să trăiască în înfrățire, în armonie și pace. Peste 200 de ani, Europa unită a dat dovadă de o mare inspirație, atunci când a ales în calitate de Imn al său tema principală din mișcarea finală a Simfoniei a 9-a a lui Beethoven cu chemarea ei „Înfrățiți-vă, milioane!”.

O comunicare consistentă sub aspect factologic, dar și analitic întitulată „UNESCO: Promovarea culturii păcii” a prezentat prof. univ. Constantin Rusnac, Secretar General al Comisiei Naționale pentru UNESCO, Doctor Honoris Causa al AȘM. „Întrucât războaiele încep în mintea oamenilor, în mintea oamenilor trebuie construită apărarea păcii!” Această declarație, de o importanță majoră pentru toate națiunile care locuiesc pe mica noastră Planetă Pământ, reprodusă de vorbitor la tribuna Conferinței științifice internaționale, este stipulată în Constituția Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință, Cultură (UNESCO), fondată în 1945. Urgiile celui de Al Doilea Război Mondial, marcat de violențe rasiste, antisemite, antiumane, pierderile atât de vieți omenești, cât și materiale, pierderi incomensurabile, au catalizat dorința popoarelor de a promova cu mai multă ardoare pacea pe pământ, drepturile omului, fără de care dezvoltarea durabilă a societății umane este imposibilă. Astfel, a luat naștere această importantă organizație mondială cu abrevierea UNESCO, misiunea căreia și în ziua de azi, după aproape 80 de ani de la fondare, este la fel de relevantă, importantă și binevenită.

Din acest punct de vedere, raportorul a analizat situația din Ucraina, unde au intrat trupe militare rusești cu aproape un an și jumătate în urmă, au ocupat teritorii ale unei țări independente, distrug și în prezent sate și orașe, omoară cu cinism oameni nevinovați. Ceea ce se întâmplă astăzi cu Rusia este un exemplu elocvent că la moment nu problemele economice și demografice sunt cele mai arzătoare. Pericolul cel mai mare este determinat de incapacitatea societății contemporane de a purta cu corectitudine un dialog ca urmare a lipsei de educație, a sărăciei vieții spirituale, precum și a nivelului scăzut de cultură atât a societății, dar, mai ales, a liderilor ei. Iată de ce a sosit timpul să „dezarmăm istoria”, adică să studiem în școală nu numai istoria războaielor și a faptelor eroice ale soldaților și generalilor, care uneori sunt de fapt niște bieți oameni nefericiți care și-au pierdut viețile în numele unor idealuri străine, ambiții hegemoniste etc. În manualele de istorie, consideră raportorul, accentul principal trebuie de pus pe studierea dezvoltării gândirii culturale a omenirii, pe educația sentimentului patriotic nu doar în baza faptelor eroice, dar, mai ales, prin exemple din activitatea cotidiană a cetățenilor care-și fac datoria la nivelul propriei culturi interioare cu folos maxim pentru țară. Aceste deziderate sunt doar în puterea omului bine educat.

Ideea pe care UNESCO o propagă consecvent, începând cu sfârșitul secolului trecut, este că doar prin intermediul dialogului se poate obține mult râvnita stabilitate în lume, coexistența armonioasă a diferitor culturi, iar acestea, îmbogățindu-se reciproc, vor da un nou sens viitorului durabil.

Dr. hab. Liliana Condraticova, secretar științific general al AȘM, a încercat să răspundă la întrebarea „Ce putem face noi, oamenii de artă, de știință, specialiștii în studiul artelor, pentru construirea Păcii?!” Pacea întotdeauna a fost reflectată în mai mute creații ale plasticienilor,  rămâne și în prezent un simbol etern. Cercetătoarea amintește că, în această zi, de 28 iunie, se împlinesc 83 de ani de la anexarea Basarabiei de Uniunea Sovietică, eveniment dramatic care s-a soldat ulterior cu deportarea a zeci de mii de cetățeni nevinovați, inclusiv oameni de artă, în gulagurile sovietice. Este și cazul artistului plastic Elena Bontea, de 89 de ani, familia căreia a fost deportată la 5 iunie 1949. Memoriile ei privind viața din exil sunt cutremurătoare. Însă Elena Bontea, în lucrările sale, totdeauna a cântat frumusețea plaiului natal, tradițiile populare, liniștea și armonia pe care le poate oferi doar pacea pe pământ.

Un destin similar, la care s-a referit dna Condraticova, a avut și Alexei Marco, unul din cei șase copii, familia căruia a fost deportată în Tobolsk, Siberia. Necunoscând limba rusă pentru a-și continua studiile, tânărul s-a angajat la un atelier de prelucrare a osului fosil pentru a deveni peste ani celebru bijutier din RSS Moldovenească și Republica Moldova. A excelat în prelucrarea fildeșului, emailare artistică, forjarea metalului, în confecționarea bijuteriilor personalizate. A suferit pe nedrept, dar a păstrat în suflet bunătatea, speranța și a transmis prin lucrările sale mesajul de pace, de dragoste față de oameni, de pământul natal.

După 1940, în Basarabia au revenit mai mulți artiști plastici cu studii făcute în marile școli europene de artă. Printre ei se numără și Eugenia Gamburd. Prin picturile sale, Eugenia Gamburd ne-a readus în epoca reconstrucției capitalei de după război, fiind autoare a seriilor de lucrări „Restabilirea Chișinăului” (1947) și „Construcția Chișinăului (1947-1948).

Ce putem face noi, oamenii de artă și de știință? – se întreabă raportorul. Expoziții de fotografii și de pictură, mese rotunde, prelegeri publice, lansări de carte, filme și studii documentare, publicații în revistele științifice de profil etc. Mesajul lor este construcția păcii, încrederii și a bunăstării.

În încheierea Conferinței științifice internaționale, a avut loc proiectarea filmului documentar „Drumul războiului. Irpin”, realizat pe teritoriul Ucrainei de jurnaliștii de la TV-8, Viorica Tătaru și Andrei Captarenco. Este un subiect despre care  trebuie de vorbit aparte. Vom  menționa doar că telespectatorii au fost foarte atenți la materialul filmat, l-au privit cu emoții și lacrimi, dar și cu admirație față de curajul ucrainenilor greu încercați.

Amintim că Jurnaliștii TV8, Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, au fost distinși cu „Ordinul de Onoare” de Președinta Maia Sandu pentru abordarea complexă, veridică și profundă a dramei umane în realizarea filmului documentar „Drumul războiului. Irpin”, precum și pentru curaj, echidistanță și perseverență în domeniul jurnalismului de război.

La rândul său, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei, prin decizia sa din 23 iunie, le-a conferit jurnaliștilor Andrei Captarenco și Viorica Tataru Diploma de Recunoștință a AȘM pentru demnitate și profesionalism, reflectarea adevărului istoric în corespondențele de război din Ucraina și realizarea filmului documentar ,,Drumul războiului. Irpin”. Diplomele și buchetele de flori le-a înmânat autorilor filmului, prezenți la Conferință, acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM.

Tatiana ROTARU

  

Categorie:

Înregistrări online