- Vizualizări: 137
După cum a fost anunțat, 11 septembrie 2024 a avut loc Simpozionul științific „Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene”, un duplex științific, organizat de Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și Institutul Astronomic al Academiei Române, simultan, în Aula Academiei Române și în Sala Azurie a AȘM. Evenimentul a reunit membri titulari și membri corespondenți din ambele academii, cercetători științifici, profesori universitari și școlari pentru a discuta atât aspecte istorice ale astronomiei, cât și evoluțiile moderne din acest domeniu, predarea astronomiei în școală etc. Manifestarea a fost consacrată aniversării a 150-a de la nașterea ilustrului astrofizician basarabean Nicolae Donici care a activat în perioada interbelică la Observatorul său privat de la Dubăsarii Vechi. Anterior a făcut cercetări în cadrul Observatorului Pulkovo de lângă Petersburg, a participat la numeroase expediții în țară şi peste hotare, devenind o personalitate cunoscută în cercurile științifice ale Academiei Imperiale Ruse şi în alte centre științifice de pe Mapamond. La Academie au fost prezenți și consătenii savantului omagiat: primarul Aurel Chetrușcă, deputatul în primul Parlament al R.M. Ion Novac, cercetătorul științific al Institutului de Istorie Natalia Mafteuța, născută la Dubăsarii Vechi.
Evenimentele consacrate astronomului Nicolae Donici au continuat. A doua zi, la Biblioteca Națională, a fost lansată Expoziția prezentată de Fundția Heritage 21 – „Astrofizicianul Nicolae Donici – 150 de ani de la naștere”, autor Alexandru Corduneanu, de exponatele acesteia au luat cunoștință în ajun și participanții la Simpozionul de la Academie.
O suită de manifestări omagiale s-a desfășurat sâmbătă, 14 septembrie, la Dubăsarii Vechi, organizate de Primăria satului, comunitatea bisericească, Casa de Cultură, Secția de cultură și turism Criuleni, Fundația „Heritaj 21”, Liceul Teoretic ,,Nicolae Donici”, Școala de Arte ,,V. Glinca”. Această zi memorabilă a început la ora 10:00 cu un parastas la Biserica Sfinților Аrhаnghеli Mihail și Gavriil întru pomenirea savantului Nicolae Donici și altor membri ai familiei lui, care își odihnesc somnul de veci aici, în cavoul familial și în alte câteva morminte de pe teritoriul bisericii: mama astrofizicianului – Limonia Donici-Macri, decedată la doar 35 de ani, pe 6 noiembrie 1882, frații ei Leonid, Xenofont și Nicolae – tatăl lor Nicolae a construit biserica din sat; mătuşa sa Elena Lâsacovschi-Macri şi unchiul Lev Lâsacovschi, precum și un bun prieten al familiei Donici, Paul Pelican.
În continuare, dubăsărenii și oaspeții sosiți la eveniment din capitală, centrul raional, localități vecine s-au deplasat spre fostul conac al familiei Donici, unde au depus flori la bustul astrofizicianului Nicolae Donici la 150 de ani de la naștere.
Deschiderea evenimentului de comemorare a savantului a început în parcul satului Dubăsarii Vechi, unde au fost deschise expoziții de artizanat cu lucrările meșterilor populari, o expoziție de desen a elevilor de la Școala de Arte ,,V. Glinca” ș.a. Au onorat manifestarea și formațiile artistice. Vicepreședintele raionului Roman Onica a felicitat din scenă dubăsărenii cu prilejul acestei sărbători tradiționale a localității – consemnarea aniversării marelui astronom de la Dubăsarii Vechi, far al științei românești în lume. ,,Cine nu cunoaște trecutul, nu înțelege prezentul și nu are viitor”. În acest sens, a remarcat oficialul contribuțiile administrației locale, a consătenilor de a-l scoate din anonimat pe Nicolae Donici alături de savanții din Republica Moldova și România.
Gheorghe Borș, viceprimarul satului, la rândul său, s-a referit la calitățile umane ale boierului Nicolae Donici, care a moștenit de la mătușa sa aproape 2600 hectare de pământ și păduri. În relațiile cu oamenii era simplu, accesibil, ajuta oamenii la solicitările lor, a deschis o școală primară, în care învățau copiii din localitate.
Alexandru Corduneanu, președintele Fundației „Heritaj 21”, este un admirator al personalității lui Nicolae Donici, a moștenirii sale științifice și culturale, având în vedere păstrarea conacului de familie, a zonei Observatorului de astrofizică, unde ,,straturile memoriei htonice păstrează urmele Turnului vechi și nou, a Laboratorului și a Stației meteorologice.” De la microfon speakerul a amintit de înaintașii noștri care au depus un efort susținut în opera de reabilitare, valorificare culturală și istorică a astrofizicianului basarabean. La Chișinău s-a consacrat acestui lucru acad. Haralambie Corbu (15-02-1930–10-05-2021) născut la Dubăsarii Vechi și care l-a cunoscut în copilărie pe boierul Donici, precum și specialiștii din domeniu. Savantul filolog i-a dedicat renumitului său consătean câteva studii și memorii. La București s-a aflat pe aceeași lungime de undă dr. prof. Magda Stavinschi, directorul Institutului Astronomic al Academiei Române în perioada 1990-2005, și colegii săi. Cercetătoarea a publicat trei cărți despre savantul basarabean: „Astronomul Nicolae Donici, enigme descifrate” (2015); „Nicolae Donitch – A pioneer of the International Astronomical Union” (2018) și „Cerul văzut de pe meleaguri moldovene” (2024) – lucrare lansată la ultimul Simpozion consacrat lui Nicolae Donici la 150 de ani de la naștere. La final dl Corduneanu a prezentat și concepția proiectului de reconstituire a patrimoniului cultural din această localitate Situl „Complexul Observatorului Astrofizic a lui Nicolae Donici de la Dubăsarii Vechi”.
Oamenii prezenți la eveniment, de asemenea, au fost salutați de primarul s. Dubăsarii Vechi Aurel Chetrușcă, deputatul în primul Parlament al R.M. Ion Novac, consilierul local și raional Veaceslav Moscaliciuc ș.a.
De la Academia de Științe a Moldovei a venit la Dubăsarii Vechi pentru a participa la manifestările dedicate lui Nicolae Donici membrul corespondent Veaceslav Ursachi, adjunct al conducătorului Secției Științe Exacte și Inginerești a AȘM. Domnia sa a transmis un cuvânt de salut din partea forului academic, evidențiind unele repere din activitatea științifică a savantului și destinul său.
În cadrul evenimentului, au fost făcute totalurile concursurilor de eseuri și de desen, organizate de Liceul Teoretic ,,Nicolae Donici” și Școala de Arte ,,V. Glinca”. N-a fost simplu pentru copii ca, prin lecțiile avute la școală, lecturi, memoriile consătenilor, documentele și fotografiile ce s-au mai păstrat, să compună un eseu sau să-și imagineze un tablou cu realități din trecut. Dar elevii s-au descurcat foarte bine grație curiozității, căutărilor și talentelor lor. Voi nominaliza doar unele titluri ale tablourilor de la expoziție: ,,Urmărirea cometei”, ,,Eclipsa solară”, ,,Soarele și Luna”, ,,Descoperirea Universului”, ,,Donici în meditație”, ,,Jupiter sub lunetă”, ,,Arta astronomică”, ,,O privire spre cer”, ,,Mesaje astronomice” etc. Laureaților concursurilor le-au fost înmânate Diplome și cadouri.
Un alt moment semnificativ al sărbătorii a fost lansarea în fața Casei de Cultură a Expoziției ,,Astrofizicianul Nicolae Donici – 150 de ani de la naștere”, autor Alexandru Corduneanu, de exponatele căreia au luat deja cunoștință chișinăuienii. La fel, Fundația „Heritaj 21” a lansat volumul „Astronomul Nicolae Donici și Observatorul său din Dubăsarii Vechi” ca un pas înainte spre realizarea altor proiecte de suflet.
În a doua jumătate a zilei, în incinta Liceului Teoretic ,,Nicolae Donici” s-a desfășurat o masa rotundă dedicată savantului omagiat la 150 de ani de la naștere. Este important că discuțiile au avut loc între cercetători profesioniști din mediul academic și profesori școlari fără grad științific, dar ele au decurs într-o atmosferă de sinceritate și cu aceeași dragoste, respect și gratitudine pentru personalitatea lui Nicolae Donici și moștenirea sa științifică. Directoarea Liceului Virginia Bâzgu, gazda evenimentului, a avut prilejul să-i prezinte în cadrul dialogului și pe unii dintre elevii deosebiți ai acestei instituții.
În comunicarea sa științifică dr. hab. Veaceslav Ursachi, membru corespondent al AȘM, a ținut să sublinieze că savantul Nicolae Donici este cunoscut pe întreg mapamondul grație cercetărilor sale fundamentale în domeniul astronomiei și astrofizicii, mai ales, cele legate de studiul Stelei cu numele Soare. El a monitorizat un număr record de eclipse solare – 8 la număr, observațiile fiind făcute de pe toate continentele: Europa, Asia, Africa, America și Australia. Pentru investigarea din cele mai potrivite locuri ale eclipselor solare astrofizicianul a ajuns și în Siberia, regiunea Indo-Chinei, Indonezia și chiar pe Mont Blanc. Cercetările coroanei, cromosferei și protuberanțelor Soarelui nu a fost unica preocupare a marelui savant. A studiat eclipsele de lună și alte planete ale sistemului solar, lumina zodiacală și alte stele în afara Secvenței Principale; a efectuat cercetări și în domeniul meteorologiei, compoziției și structurii norilor. În rezultatul observărilor trecerii planetei Mercur peste discul soarelui, Nicolae Donici a fost primul cercetător care a demonstrat lipsa atmosferei la această planetă. Iar pentru gigantul Saturn a stabilit cu cea mai mare precizie la acea vreme perioada de rotație a planetei, de asemenea, originea și particularitățile furtunilor puternice ce se produc în atmosfera acesteia.
O comunicare științifică, la fel, de captivantă, a prezentat cercetătorul științific Ion Negrei de la Institutul de Istorie, USM, ,,Astronomul Nicolae Donici (1874-1960): blestemul istoriei în destinul unui savant”. Dr. Valentin Arapu, cercetător științific coordonator la Institutul Patrimoniului Cultural s-a referit în dezbateri la personalitatea lui Nicolae Donici prin prisma consemnărilor memorialistice ale locuitorilor s. Dubăsarii Vechi. Acest subiect a fost reflectat și de deputatul în primul Parlament Ion Novac născut în această localitate. Natalia Mafteuța, cercetător științific de la Institutul de Istorie, USM, băștinașă și ea din Dubăsarii vechi a expus subiectul ,,Școala și comunitatea locală în perioada interbelică”. La ampla personalitatea a lui Nicolae Donici s-a referit și profesoara de istorie de la Liceul gazdă Galina Costețchi.
O succintă recapitulare a vieții și activității astrofizicianului Nicolae Donici: La doar 23 de ani (a.1897) a fost ales membru al Societății Astronomice Franceze; în 1901 – membru al Academiei Imperiale Ruse din Petersburg, în 1904 – membru al Societății Astronomice din Rusia, în 1913 – membru al Uniunii Internaţionale pentru Cercetarea Soarelui; timp de 3 ani a reprezentat Rusia în Comisia pentru eclipse. In 1912 este ales membru de onoare și Doctor Honoris Causa al Institutului de Științe din Coimbra (Portugalia). Din anul 1922 este membru al Comisiei pentru fizica Soarelui şi al Comisiei pentru planete. Meritele științifice ale astrofizicianului au fost apreciate și de țara sa: în acelaşi an s-a învrednicit de titlul de membru de onoare al Academiei Române, membru al Comitetului Naţional pentru Astronomie. Tot în 1922, Nicolae Donici devine membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale şi face parte din comisiile pentru meteori şi lumină zodiacală.
Nicolae Donici a avut un destin dramatic. A fugit de revoluția rusă de la Petersburg, apoi de intrarea bolșevicilor în Odessa, unde a activat o perioadă de timp, ca să se stabilească la Dubăsarii Vechi și să muncească fructuos mai bine de două decenii în Observatorul pe care l-a fondat. Însă Cel de-al doilea Război Mondial, cu intemperiile istoriei de pe meleagul nostru şi al României, s-a răsfrânt nefast asupra destinului lui Nicolae Donici. În 1940, a fost nevoit să părăsească Dubăsarii Vechi. În 1941, conacul i-a fost devastat, de unde au dispărut fără urmă toate bunurile, inclusiv utilajul științific. A trecut prin România, Germania ca să rămână în Franța, unde a trăit în discreție și a muncit până la sfârșitul vieții – familia sa emigrase până în 1940 în Argentina. În acest context, la eveniment a fost prezentat filmul documentar ,,Vânătorul de eclipse” din colecția ,,Galeria oamenilor iluștri”, autor Angela Gavriliuc de la TV Moldova 1.
Proiectul Situl „Complexul Observatorului Astrofizic a lui Nicolae Donici de la Dubăsarii Vechi” inițiat de Alexandru Corduneanu, președintele Fundației „Heritaj 21”, își propune o viziune globală de conservare și valorificare a moștenirii științifice așa cum se prevede în documentele respective elaborate de UNESCO. Acest sit ar include Conacul Macri-Donici, zona Parcului cu rozariu și construcțiile adiacente, vestigiile arheologice ale Turnului de observație, Laboratorului și Stației meteorologice. Dar aceasta e deja o altă poveste frumoasă pe care dubăsărenii au putea-o realiza atrăgând investitori atât la nivel național, cât și european.
Tatiana ROTARU
