Omagiu generației Unirii: o experienţă de integrare în spaţiul european

01.04.2025

Vizualizări: 353

Vizitatori unici: 828

În zilele de 27-28 martie Chișinăul a devenit epicentrul manifestărilor științifice și culturale dedicate marcării a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, dezvelirii în Scuarul Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău a monumentului Reginei Maria și organizării simpozionului internațional „Regina Maria – Regina Marii Uniri”, Zilei Mondiale a Teatrului, redeschiderii Sălii Unirii din Palatul Sfatului Țării și desfășurării conferinței științifice internaționale „Chişinău şi Buzău pentru Alexandru Marghiloman”, al cărei co-organizator este Academia de Științe a Moldovei.

Pentru a marca 107 ani de la curajosul act al membrilor Sfatului Țării de Unire a Basarabiei cu România, la 27 martie 2025, printr-un concert festiv a fost redeschisă Sala Unirii din Palatul Sfatului Țării, actualmente sediul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (Chișinău, str. Alexei Mateevici nr. 111). Sala emblematică a fost restaurată urmare a campaniei de colectare de fonduri „Uniți pentru Sala Unirii”, precum și grație sprijinului generos al Primăriei Buzău și al numeroaselor donații private ai oamenilor de bună credință din Republica Moldova și din România. În programul muzical au evoluat Corul de Cameră „Renaissance”, Orchestra Simfonică a AMTAP, sub bagheta dirijorului Vladimir Andrieș, duetul de pianiști Iurie Mahovici și Anatol Lapicus, violonista Zinaida Brânzilă-Coșleț, soprana Tatiana Costiuc. Repertoriul a inclus lucrări semnate de Ciprian Porumbescu, George Enescu, Eugen Doga, Vladimir Beleaev, Solomon Lobel, George Grigoriu și Béla Bartók.

La 28 martie 2025, în Sala Unirii a Palatului Sfatului Țării și-a ținut lucrările conferința științifică „Chişinău şi Buzău pentru Alexandru Marghiloman”, organizată de Primăria Municipiului Buzău; Academia de Ştiinţe a Moldovei; Academia Oamenilor de Ştiinţă din România; Universitatea de Stat din Moldova, Şcoala Doctorală Ştiinţe Umaniste şi ale Educaţiei; Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice; Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moşanu”; Fundaţia pentru Cercetări Multidisciplinare; „Dialogica”. Revistă de studii culturale şi literatură; Centrul Cultural şi Educaţional „Alexandru Marghiloman”. Ședința plenară a fost moderată de subsemnata și de dr. Adrian-Marius Nicoară.

Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova „Limba noastră” și a Imnului de Stat al României „Deşteaptă-te, române!”.

În mesajul de bun augur, acad. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, a ținut să readucă afirmația fostului prim-ministru al României Alexandru Marghiloman, cel care și-a adus contribuția inestimabilă la votarea actului Unirii de la Chișinău, precum că „Memoria și tradițiile neamului joacă un rol important și doar acele societăți au prosperat, care le-au menținut și le-au păstrat”. Subliniind ponderea Actului Unirii, a importanței colaborării oamenilor de știință și de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, acad. Ion Tighineanu a apreciat înalt contribuțiile celor care și-au pus umărul la reparația Sălii Unirii, la colaborarea eficientă între cercetători, conferind medalia academică „Nicolae Milescu Spătarul” domnului Constantin Toma, primarul orașului Buzău, domnului Marius-Adrian Nicoară, doctor în istorie, director al Centrului de Științe Istorice și Arheologie al Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare, și domnului Ștefan Davidescu, editor, președinte al Institutului European pentru Cercetări Multidisciplinare din România.

Mesaje de salut cu prilejul marcării Unirii Basarabiei cu România și organizarea conferinței științifice au adresat participanților la eveniment dr. în istorie Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; dr. în istorie, prof. univ. Emil Dragnev, șeful Departamentului de Istorie a Facultății de istorie și filosofie de la Universitatea de Stat din Moldova; dr. hab. în istorie, prof. univ. Anatol Petrencu, Preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moşanu”; dr. în studiul artelor, prof. univ. Victoria Melnic, rectorul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău; Constantin Toma, Primarul Municipiului Buzău, care a dat citire mesajul din partea doamnei Irina Vlăduca-Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman.

În cadrul evenimentului, dr. hab. în filologie, prof. univ. Aliona Grati, redactor-șef al revistei de studii culturale și literatură „Dialogica”, categoria B⁺, a prezentat ediția specială, editată către sărbătorirea Zilei Unirii Basarabiei cu România. Suplimentul nr. 1, anul VII, 2025, include contribuțiile autorilor din Republica Moldova și România și este disponibilă la link-ul https://dialogica.asm.md/. În cadrul revistei „Dialogica” au fost editate deja trei suplimente. Articolele cercetătorilor științifici din suplimentele pentru anii 2022 și 2023 pot fi accesate la link-urile https://dialogica.asm.md/arhivarevistei/Dialogica/Dialogica_13_2023.pdf și https://dialogica.asm.md/arhivarevistei/Dialogica/Dialogica_supliment_01_2022.pdf.

O altă noutate editorială, prezentată în premieră în spațiul românesc, sunt volumele lui Alexandru Marghiloman, Discursuri (1885–1924) tipărite de primăria Buzău, despre care au vorbit dr. Luminiţa Giurgiu, editor Discursuri, Constantin Toma, Primarul Municipiului Buzău, și Ştefan Davidescu, editor.

Au urmat două secțiuni de comunicări, prezentate de cercetători, cadre didactice, tineri din Republica Moldova și din România, care se vor regăsi în următorul Supliment al revistei „Dialogica”, iar programul integral al conferinței poate fi accesat la link-ul https://asm.md/107-ani-de-la-unirea-basarabiei-cu-romania.

27 martie este o sărbătoare dublă: ziua Unirii Basarabiei cu România și Ziua Mondială a Teatrului, care a devenit subiect de discuție în platoul TVR, la emisiunea „Obiectiv Comun” din 28 martie, disponibilă la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=b_806Vsp-Js. La emisiunea moderată de Dana Ciobanu au participat Constantin Toma, primarul mun. Buzău, și Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Pe finalul zilei, oaspeții din România, participanți la conferința științifică, și publicul din Chișinău, au vizionat la Teatrul Național „Mihai Eminescu” spectacolul „HAGA”, de dramaturgul și regizorul Sasha Denisova, în regia lui Cristian Hadji-Culea. Spectacolul oferit de actorii Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași reprezintă o grotescă și caustică satiră, care înfățișează un proces fictiv, la Tribunalul de la Haga, împotriva crimelor de război ale lui Putin și ale apropiaților săi, proces care se desfășoară în imaginația unei fetițe din Mariupol.

Mai multe detalii despre evenimentele științifice și culturale dedicate Unirii Basarabiei cu România sunt disponibile la link-urile https://asm.md/presedintele-asm-acad-ion-tighineanu-alaturi-de-personalitati-marcante-participat-la-evenimentele; https://mc.gov.md/ro/content/uniti-pentru-sala-unirii-perla-academiei-de-muzica-teatru-si-arte-plastice-amtap-redeschisa; Mesager din 28 martie 2025, min. 29, https://moldova1.md/f/ro/6380#content; https://moldova1.md/p/46318/-sala-unirii--inaugurata-dupa-renovare--acesti-pereti-pastreaza-memoria-actului-curajos-al-unirii-basarabiei-cu-romania- ș.a.