Noutate editorială: „Castelologia comparată. Arhitectura de apărare a Ţării Moldovei între Occident şi Orient”, autor, m.c. Mariana ȘLAPAC

20.08.2020
Vizitatori unici: 76

Membrul corespondent Mariana Şlapac, doctor habilitat în studiul artelor, a publicat recent monografia „Castelologia comparată. Arhitectura de apărare a Ţării Moldovei între Occident şi Orient”, Chişinău: Editura ARC, 2020, 459 p.: il.

Monografia este structurată în cinci capitole: 

Capitolul I. Introducere în castelologia comparată.

Capitolul II. Fenomenul „umanizării” arhitecturii defensive în lumina castelologiei comparate.

Capitolul III. Arhetipurile arhitecturale ale unor construcţii defensive medievale.

Capitolul IV. Modele preluate de arhitectura militară medievală a Ţării Moldovei.
Capitolul V. Arhitectura de apărare a Ţării Moldovei în optica comparatismului.


În lucrarea sa, autoarea face un demers comparatist de natură interdisciplinară, la confluența mai multor ştiinţe umanistice şi tehnice: arhitectură, arheologie, istorie, inginerie, artă etc. Scopul castelologiei comparate – o disciplină în statu nascendi ce deschide noi orizonturi teoretice – constă în prezentarea fenomenului arhitecturii militare medievale prin raportarea comparatistă, iar obiectul de studiu îl constituie întregul patrimoniu universal al amenajărilor defensive medievale (castele, cetăți etc.). În lumina castelologiei comparate, arhitectura militară a Ţării Moldovei apare ca una ce a preluat modele diverse provenite din arealul european, dar şi din cel oriental. 

Monografia s-a bucurat de înalte aprecieri din partea mai multor experți în domeniu din țară și de peste hotare. De exemplu, Dominique Raynaud, arhitect, istoric în domeniul științei și tehnicii, doctor habilitat, Universitatea Grenoble-Alpes, Grenoble (Franța), a menționat că lucrarea arhitectei Mariana Șlapac, cercetător științific principal la Institutul Patrimoniului Cultural „Castelologia comparată. Arhitectura de apărare a Țării Moldovei între Occident și Orient” urmărește două scopuri paralele: prezentarea rezultatelor unor investigații aprofundate asupra surselor și modelelor arhitecturale care stau la originea arhitecturii defensive din Țara Moldovei și testarea procedeelor ce permit fondarea unei noi specialități: castelologia comparată. „După cum se știe, castelologia propriu-zisă distinge 3 funcții principale ale castelului medieval: funcția defensivă, funcția rezidențială și funcția simbolică. Castelologia comparată are în vedere examinarea fiecăreia dintre aceste funcții din perspectiva comparativă. În esență, obiectivele acestei noi discipline sunt compararea construcțiilor fortificate; identificarea amenajărilor de apărare; examinarea asemănărilor; stabilirea invarianților și caracteristicilor originale ale arhitecturii în plan artistic, tehnic, sau simbolic; reliefarea valorii anumitor proiecte de arhitectură militară, dar mai ales determinarea relațiilor de împrumut între sursă și receptor, principalul obiectiv al castelologiei comparate fiind studierea relațiilor și influențelor dintre diferite arhitecturi”, a scris expertul francez. 

Și dr. James R. Mathieu, arheolog, antropolog, Universitatea Muzeului de Arheologie și Antropologie din Pennsylvania, Philadelphia (SUA) a  făcut o referință pertinentă pe marginea monografiei m.c. Mariana Șlapac, în care a subliniat că volumul nou apărut este o contribuție semnificativă în domeniul castelologiei, precum și o introducere în disciplina castelologiei comparate. „Cercetătorii din Europa și din lumea largă a Orientului Apropiat și a Africii de Nord vor găsi o abordare provocatoare și o mare varietate de exemple arhitecturale, prezentate captivant și sugestiv. Cartea este frumos și bogat ilustrată și chiar acest fapt ar fi un motiv s-o ai în posesie, deoarece toți castelologii se bazează foarte mult pe comparații vizuale între structuri concentrate fie pe detalii arhitecturale, fie pe elemente de design”, a relevat arheologul american.

Serviciul de Presă al AȘM a solicitat autoarei monografiei, m.c. Mariana Șlapac, să vină cu unele precizări, detalii referitor la apariția editorială, să ne spună despre importanța acestui studiu, cât timp i-a luat scrierea volumului, ce locuri și țări a vizitat în scopul elaborării acestor cercetări, cine a realizat imaginile care ilustrează frumos volumul etc. Totodată, am fi interesați să ne spună și nouă, celor mai puțin versați, ce este castelologia comparată și cum a fost introdus în circuitul științific termenul „castelolologia comparată”, dar nu inainte de a-i adresa felicitări pentru această apariție editorială cu urări de sănătate și inspirație pentru alte lucrări de anvergură.

M.c. Mariana Șlapac: „La sfârşitul secolului al XX-lea modelul comparatist devine dominant în cercetarea patrimoniului arhitectural universal. În a doua jumătate a aceluiași secol, din seria disciplinelor umaniste se desprinde una nouă – castelologia (de la lat. castellum – castel) – ştiinţa care studiază castele şi cetăţi şi, prin extensie, alte obiective medievale fortificate: incinte urbane, mănăstiri întărite, biserici dotate defensiv ş.a. Castelologia este perfect compatibilă cu ideea comparatistă. Am numit această nouă ramură a comparatismului, aplicată la ştiinţa despre construcţii medievale de apărare, CASTELOLOGIA COMPARATĂ. Am utilizat sistemul ştiinţifico-categorial al arhitecturii comparate. În grupul categoriilor principale ale castelologiei comparate intră sursele, influenţele, „emiţătoarele”, „transmiţătoarele” şi „recipienţii” influenţelor, paralelismele istorice şi anistorice, rezistenţele la influenţe, replicile creatoare ş.a. Cadrul geografic nu se limitează doar la o regiune sau un grup de ţări – pot fi comparate amenajările fortificate situate în locuri diferite. Pot fi realizate comparaţii între programe de arhitectură, procedee şi tehnici de construcţie, forme arhitecturale, elemente de vocabular artistic, componente hermeneutice ş.a. Sunt examinate asemănările şi diferenţele, legăturile şi interacţiunile, relaţiile şi influenţele între diferite piese defensive. Noua disciplină nu se rezumă doar la un simplu studiu paralelologic, ci oferă posibilităţi de cercetare mult mai calitativă privitoare la diferite aspecte ale construcţiilor de apărare. 

O primă „ieşire în lume” a castelologiei comparate a avut loc în octombrie 2007, la Cracovia (Polonia), la Conferinţa internaţională „Protecţia patrimoniului cultural militar, restaurarea fortificaţiilor istorice şi reutilizarea acestora”, organizată de ICOFORT (ICOMOS International Scientific Committee on Fortifications and Military Heritage), unde am prezentat comunicarea „The comparative castellology”. Am publicat deja o monografie dedicată Cetăţii Albe şi cea de-a doua – fortificaţiilor medievale din Moldovă. Castelele şi cetăţile erau întotdeauna marea mea pasiune. La conferinţa din Cracovia am reuşit să conving elita castelologiei europene că noua disciplină comparată are o personalitate proprie, un specific de neconfundat. Aceasta poate să existe şi să se dezvolte independent, lărgind considerabil aria cunoştinţelor noastre despre amenajările defensive.

Cetăţile de piatră din Moldova medievală au oferit mai multe soluţii remarcabile. Sub aspect arhitectural, au fost influenţate de castelele regale şi senioriale din Europa, dar şi de obiectivele fortificate bizantine şi orientale. Modelele exterioare preluate de aceste fortăreţe se pot grupa în modelul cu donjon izolat; modelul „castel + donjon”; modelul mixt (combinat) sau de tranziţie, intermediar între modelul „castel + donjon” şi modelul castral; modelul castral; modelul „constantinopolitan”; modelul „reşedinţă fortificată orientală” şi modelul de tip central cu plan circular”.

Autoarea a mărturisit că în procesul de studiu a examinat mii de exemple de castele şi cetăţi din spaţii diferite. Unele le-a vâzut pe viu, altele au fost selectate din diferite categorii de izvoare. A beneficiat de un ajutor dezinteresat din partea colegilor din diferite ţări ale Europei, Asiei şi Americii, care i-au trimis fotografii şi relevee ale diferitor construcţii fortificate. De asemenea, a fost ajutată la elaborarea dicţionarului poliglot al termenilor de arhitectură militară de colegii din SUA, Franţa, Germania, Italia şi România. „Vreau să le mulţumesc din suflet tuturor celor care m-au susţinut şi m-au ajutat, în special recenzenţilor şi redactorului ştiinţific. O mulţumire aparte – colectivului Editurii ARC, Institutului Patrimoniului Cultural, Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, cu sprijinul financiar al căruia a fost editată această carte”, a declarat m.c. Mariana Șlapac.

Potrivit autoarei, în volum sunt incluse 992 de figuri care completează şi ilustrează textul de bază: documente cartografice, iconografice şi grafice publicate sau păstrate în diferite arhive, muzee, biblioteci şi colecţii private, fotografii şi reconstrucţii de autor, imagini redesenate de autor ş.a. 

Cartea se adresează tuturor celor interesați să descopere ceva nou în fermecătoarea lume a castelelor şi cetăţilor.

Ilustraţii

Fig. 1. Castelul din Rothesay (Anglia), reconstituire (a); cetatea Soroca, perspectivă aeriană (b).

Fig. 2. Cetatea Albă, pespectivă veche (a); cetatea Chilia, perspectivă-reconstituire (b); cetatea Constantinopolului, perspectivă veche (c).

Fig. 3. Ghiulele înzidite în castelul aşezării Canet-en-Roussillon (Franţa) (a); în Cetatea Albă (b).

Credit Foto Mariana Șlapac, 2020

Eugenia Tofan,
Serviciul de Presă al AȘM

Categorie: