Ziua Națională a Culturii celebrată de Academia de Științe a Moldovei

17.01.2021
Vizitatori unici: 1481

Memoria este cea mai frumoasă trăsătură. Poporul care știe să-și stimeze predecesorii este un popor nemuritor

Constantin Rusnac,

Doctor honoris causa al AȘM

 

La 15 ianuarie 2021, Academia de Științe a Moldovei a sărbătorit 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și Ziua Națională a Culturii. Evenimentul s-a desfășurat în format online. Situația excepțională în domeniul sănătății a dictat modul de organizare a manifestărilor culturale și științifice și în noul an 2021. În pofida faptului că pandemia a transformat substanțial viața și activitatea noastră, ea nu poate opri cursul istoriei, nu poate stăvili dorința de a cinsti eterna creație eminesciană, nu ne poate îngrădi dreptul și nevoia de frumos.

Sărbătoarea Ziua Națională a Culturii a fost marcată de Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Direcția Cultură a Municipiului Chișinău și Muzeul orașului Chișinău, printr-o prelegere publică „Chișinău. Experiențe culturale de neuitat. Obiective de vizitat într-o singură zi ca să te îndrăgostești de acest oraș”. Prelegerea a fost susținută de subsemnata în cadrul proiectului din Programul de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii” (director de proiect dr. hab. Aliona Grati).

Evenimentul a fost moderat de domnul Aurelian Dănilă, doctor habilitat în studiul artelor, profesor universitar, adjunct al conducătorului Secției științe sociale, economice, umanistice și arte, și de domnul Constantin Rusnac, profesor, Doctor honoris causa al AȘM, Artist al poporului, Secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO.

„Luceafărul poeziei noastre – după cum a menționat profesorul Aurelian Dănilă – nu poate fi înțeles fără două concepte fundamentale: cultură și armonie, poetul însuși având o vocație culturală neobișnuită, o chemare înnăscută și irezistibilă pentru cultura în general. A fost, cum spunea Constantin Noica, Om deplin al culturii românești”, a menționat dr. hab. A. Dănilă în mesajul său de salut.

Dl Constantin Rusnac, Doctor honoris causa a AȘM, Secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, a punctat în alocuțiunea sa mai multe idei de preț, subliniind că „foarte multe lucruri se pierd în acest oraș fiindcă multă lume nu înțelege esențialul – ce înseamnă acest cuvânt cultură. Cultura, din vechea sanscrită, înseamnă „închinăciune luminii”. Face întotdeauna în fața luminii să te închini”, a subliniat profesorul C. Rusnac, abordând mai multe aspecte ce țin de activitatea autorităților în domeniul culturii, precum și de implicarea societății, având și o propunere: „Ziua culturii mondiale este la 15 aprilie. Foarte frumos că Ziua culturii noastre naționale este la 15 ianuarie, fiind dedicată lui Eminescu. Eu aș propune ca fiecare oraș, fiecare sat, fiecare localitate să posede o zi a culturii, a localității dedicate unei mari personalități. Noi avem atâtea personalități în cultură”. În acest context, cei prezenți în sală au ținut un minut de reculegere în memoria oamenilor de cultură care au plecat în eternitate, oameni pe care noi ne-am sprijinit tot timpul. „În Eminescu – a subliniat dl C. Rusnac –, noi ne vedem pe noi înșine. În Eminescu este totul. Este și limba, care este și Patria mea. Este și acea atitudine față de societate, avându-l în vedere pe Eminescu ca cetățean, ca poet, ca jurnalist, pedagog și inspector școlar”. Maestrul a venit și cu o frumoasă donație pentru Sala de lectură a AȘM, Muzeul Orașului și Universitatea de Stat din Moldova, oferindu-le în dar lucrarea sa de versuri „101 de poeme”, apărută la editura „Biodova”, în colecția IDEAL, precum și „ACROSTIHURI. Portrete în timp”, apărută la editura „Princeps”, din care a dat citire acrostihului dedicat lui Mihai Eminescu.  „Mag, călător în stele,/ al limbii scut, cetate, /În care ca un clopot / inima lumii bate, / Hyperion, Luceafăr, al slovei noastre/…”.

În cadrul manifestării dl profesor Constantin Rusnac a susținut un recital, interpretând romanțe pe versurile lui Anatol Ciocanu, Pavel Boțu și ale poetei Ludmila Sobiețchi. Acompaniată de C. Rusnac, Cristina Scarlat, laureat al Premiului Mare al Festivalului „Crizantema de Argint”, a interpretat romanța pe versurile lui Grigore Vieru „Intrăm în toamnă ca-n poveste”, iar Cristina Pintilie, și ea laureat al Premiului Mare al Festivalului „Crizantema de Argint”, ne-a delectat auzul cu o romanță pe versurile și muzica maestrului C. Rusnac, care ne-a transferat în epoca „reginei romanțelor” – Mia Braia. Un duet cu voci inconfundabile, cu o altă romanță, „Se lasă răceala, iubite” (versuri Iulia Paliț, muzică C. Rusnac), a creat o ambianță plină de armonie. 

În finalul manifestării, administrația Muzeului Orașului Chișinău a apreciat aportul incontestabil al Muzeului de Istorie a Orașului Chișinău adus la susținerea și promovarea activităților științifice și culturale, oferind diplome de onoare atât colaboratorilor instituției muzeale, cât și cercetătorilor științifici.

Pentru rezultate relevante în activitatea de promovare a patrimoniului cultural imaterial pe plan național și internațional, Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei a conferit maestrului Constantin Rusnac Diploma AȘM „Meritul Academic”; Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, care a marcat, în 2020, opt decenii de activitate, „Diploma de Recunoștință” a AȘM; interpretele Cristina Scarlat și Cristina Pintilie au primit „Diploma AȘM”.

Valentina Volontir, Şef al Direcției Cultură al Primăriei Municipiului Chișinău, a ținut să mulțumească pentru frumosul început al unui nou an în viața culturală a capitalei, subliniind că 15 ianuarie este o zi foarte importantă pentru noi, fiindcă cultura este esențială pentru popor. „Doar atunci când vom înțelege adevărata valoare a acestui domeniu, vom înțelege că trebuie să investim la infinit, o să ajungem să fim o țară foarte bine cunoscută și cu un nivel de trai înalt, așa cum ne dorim noi”, a subliniat doamna Valentina Volontir, asigurându-ne de suportul Direcției Cultură și a Primăriei inclusiv în activitatea de cercetare a istoriei și arhitecturii orașului, „pentru ca să ajungem și noi capitală de nivel european”.

 

Amintim că inițiativa privind instituirea, la 15 ianuarie, în Republica Moldova, a Zilei Naționale a Culturii a fost votată în Parlamentul de la Chișinău în aprilie 2012. Aprobarea acestei hotărâri de Parlament a fost un act de recunoaştere a rolului primordial al culturii în edificarea unei societăţi pe principii civilizatorii. La Chișinău, în premieră, Ziua Națională a Culturii a fost sărbătorită pe 15 ianuarie 2013. În România, în anul 2010 ziua de naştere a marelui poet român Mihai Eminescu a fost declarată „Ziua Culturii Naţionale”.

Sărbătoarea Ziua Națională a Culturii este un imbold de a-l reciti pe Eminescu pentru a reveni în ambianța secolului al XIX-lea, de a-i evoca opera nemărginită și a înțelege că cugetările geniului sunt de o actualitate stringentă și astăzi.

Doar la Chișinău de numele lui Mihai Eminescu sunt asociate Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” și Teatrul Republican „Luceafărul” de pe str. Veronica Micle, Librăria „Eminescu” și „Luceafărul”, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Centrul Academic Internațional „Eminescu”, strada Mihai Eminescu; scuarul „Mihai Eminescu” etc. Congresul Mondial al Eminescologilor sub președinția academicianului Mihai Cimpoi – unul dintre cei mai mari exegeţi ai lui Eminescu – a devenit un eveniment științifico-cultural de anvergură. An de an, de ziua Luceafărului, în semn de înaltă apreciere și gratitudine acoperim cu flori bustul lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Lazăr Dubinovschi, instalat în anul 1957 pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Anual, în 15 ianuarie, se organizează tradiționala Gală a premiilor în domeniul culturii de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Practic, nu există localitate în Republica Moldova unde să nu fie un bust al marelui poet sau o instituție de învățământ, instituție de cultură care să poarte numele lui Mihai Eminescu. Parte a patrimoniului cultural au devenit celebrul „Arborele Eminescu” de Aurel David, din anii ‘60 ai secolului XX, Baletul „Luceafărul” de academicianul-compozitor Eugen Doga, reprezentat prima dată la 6 iunie 1983 la Teatrul Naţional de Operă şi Balet, precum și Filmul artistic „Luceafărul” de Emil Loteanu şi Eugen Doga (1986).

 

Evenimentul dedicat Zilei Naționale a Culturii a avut loc în Sala panoramică a Muzeului Orașului Chișinău și a fost transmis online de Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale (disponibil la link-ul https://www.youtube.com/watch?v=zfIRsnK7OkM&feature=youtu.be&ab_channel=IDSITV) și de Realitatea.tv (disponibil la link-ul https://realitatealive.md/la-turnul-de-apa-are-loc-un-eveniment-dedicat-zilei-na-ionale-a-culturii---119783.html).

 

Dr. hab. Liliana Condraticova,

Secretar științific general al AȘM

 

 

Sursa:
Categorie:
Cuvinte-cheie: